În fiecare an, în data de 19 februarie, este omagiat Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX. În 2021, se împlinesc 145 de ani de la nașterea sa.

Ziua Brâncuşi este marcată la nivel naţional începând din anul 2016.

Constantin Brâncuşi s-a născut la 19 februarie/2 martie 1876, în satul Hobiţa (comuna Peştişani). De la meşterii acestui sat, aşezat în partea de nord-vest a judeţului Gorj, pe drumul ce leagă oraşul Târgu Jiu de localitatea Tismana, şi îndeosebi de la tatăl şi de la bunicul său, a învăţat marele sculptor priceperea de a ciopli lemnul care, în mâinile sale, prindea viaţă, potrivit www.muzeugorj.ro.

După şcoala primară, urmată în parte la Peştişani şi în parte la Brediceni, perioadă când a muncit şi ca ucenic la Târgu Jiu, Slatina şi Craiova, a reuşit să intre la Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova (1894-1898), iar în 1895 a fost admis la specializare la secţia de sculptură în lemn a şcolii, se arată în lucrările „Membrii Academiei Române/1866-2003” (Editura Enciclopedică / Editura Academiei Române, 2003) şi „Constantin Brâncuşi”, semnată de Mircea Deac (Editura Meridiane, 1966). Doi ani mai târziu, în 1897, a călătorit la Viena, unde a lucrat în secţia de finisare artistică a unei fabrici de mobilă. După terminarea Şcolii de Meserii, Brâncuşi a plecat la Bucureşti, unde s-a înscris la Şcoala de Belle-Arte, pe care a absolvit-o în 1902. În timpul studenţiei, a realizat lucrările „Bustul lui Vitelius” (1898) şi „Capul lui Laocoon”, pentru care a primit medalia de bronz.

În 1904, a plecat pe jos spre Paris, făcând popasuri la Budapesta şi Viena. În anul următor, 1905, s-a înscris la Şcoala Naţională de Arte Frumoase din capitala Franţei, lucrând în atelierul de sculptură al lui lui Antonin Mercié. După un an, a expus la Salonul de toamnă trei lucrări: „Copilul”, „Orgoliul”, „Portretul lui M.G. Lupaşcu”. În 1907, a petrecut o scurtă vreme în atelierul lui Auguste Rodin, notează www.icr.ro. Părăseşte atelierul acestuia după doar trei luni, convins că „la umbra marilor copaci nu creşte nimic” şi închiriază un spaţiu pe strada Montparnasse, unde îşi amenajează atelierul. La trei ani după sosirea la Paris a sculptat „Rugăciunea”. În 1908, Brâncuşi a realizat „Sărutul”, prima sa operă majoră, precum şi „Cuminţenia pământului”.

În perioada care a urmat a lucrat mult, expunând la Salonul Oficial din Paris şi la Expoziţia „Tinerimii Artistice” din Bucureşti. Lucrările sale au fost prezentate apoi în numeroase expoziţii din întreaga lume: Amsterdam, Boston, Chicago, Haga, Londra, New York, Paris etc. Anul 1915 marchează o premieră în cariera lui Constantin Brâncuşi, primele lucrări în lemn: „Cariatide”, „Fiul risipitor” şi altele. De asemenea, a finalizat şi „Noul născut”. În lucrările realizate în primele decenii ale secolului XX, se constată o esenţializare a formelor şi o concentrare maximă a expresiei („Începutul lumii”, „Prometeu”, „Domnişoara Pogany”, „Pasărea în spaţiu”, „Măiastra”, „Pasărea măiastră”, „Începutul lumii”, „Cocoşul” etc.). Constantin Brâncuşi a acordat o importanţă deosebită luminii şi spaţiului, acestea devenind trăsături caracteristice ale lucrărilor sale.

În 1918, a realizat, în lemn de stejar, prima versiune a „Coloanei fără sfârşit”, definitivată şi inaugurată mai târziu, împreună cu celelalte elemente ale Ansamblului Monumental „Calea Eroilor”, la Târgu Jiu. Creat între anii 1937 şi 1938, în aer liber, faimosul ansamblu, emblemă a municipiului Târgu Jiu, este format din Coloana Infinitului, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor şi Masa Tăcerii şi a fost ridicat în memoria eroilor căzuţi în Primul Război Mondial, fiind inaugurat la 27 octombrie 1938, scrie https://centrulbrancusi.ro/.

În perioada următoare, Constantin Brâncuşi a refuzat să participe la orice manifestare publică, în semn de protest faţă de ocupaţia nazistă. În România, în epoca socialistă, Brâncuşi a fost contestat, fiind considerat „un reprezentant al burgheziei decadente”, se arată pe site-ul webcultura.ro. Artistul a refuzat să aibă o dublă cetăţenie până spre sfârşitul vieţii, dar, din cauza refuzului constant de a fi reprimit în România, a acceptat, în 1952, să devină şi cetăţean francez.

Cu toate că se bucura deja de recunoaştere artistică la nivel mondial, Brâncuşi a continuat să-şi ducă viaţa ca un simplu ţăran român, până în ultimele clipe din viaţă. Potrivit site-ului crestinortodox.ro, în cugetările sale, artistul scria: ”Dumnezeu este pretutindeni şi simţi asta când uiţi cu desăvârşire de tine însuţi, când te simţi umil şi când te dăruieşti. Eu mă aflu acum foarte aproape de bunul Dumnezeu şi nu îmi mai trebuie decât să întind o mână înspre El, ca să Îl pipăi! Nu mai sunt demult al acestei lumi. Sunt departe de mine însumi, desprins de propriul meu trup… mă aflu printre lucrurile esenţiale. Îl voi aştepta pe bunul Dumnezeu în Atelierul meu”. Simţindu-şi sfârşitul aproape, l-a chemat la el pe arhiepiscopul Teofil Ionescu, slujitor la biserica ortodoxă din Paris, căruia, după ce s-a spovedit şi a primit Sfânta Împărtăşanie, i-a mărturisit: „Mor cu inima întristată pentru că nu mă pot întoarce în ţara mea”. Constantin Brâncuşi a murit la 16 martie 1957, la ora 2 dimineaţa, iar la 19 martie, a fost înmormântat în cimitirul Montparnasse din Paris.

Sculptorul român a dorit să lase moştenire României toate lucrările sale nevândute şi uneltele, dar autorităţile acelor vremuri au refuzat. Abia în 1964, Brâncuşi a fost ”redescoperit” în ţara natală, iar ansamblul monumental de la Târgu Jiu a putut fi restaurat, după ce fusese abandonat şi aproape dărâmat. Din cele peste 200 de lucrări ale sale, foarte puţine se mai află în ţară (la Târgu-Jiu, Craiova, Buzău şi Bucureşti), majoritatea acestora putând fi admirate în cele mai mari muzee şi colecţii din lume.

La 3 iulie 1990, Constantin Brâncuşi a fost ales membru post-mortem al Academiei Române, iar la aniversarea a 125 de ani de la naşterea sculptorului, anul 2001 a fost declarat, prin hotărâre a Guvernului României, Anul Brâncuşi, sărbătorit şi în cadrul UNESCO.

Considerând că misiunea artei este să creeze bucurie şi că sculpturile sale nu trebuie respectate, ci trebuie iubite, Constantin Brâncuşi mărturisea, potrivit site-ului crestinortodox.ro: „Eu am vrut să înalţ totul dincolo de pământ. Eu am făcut piatra să cânte pentru Omenire. Sculpturile mele sunt chiar şi pentru cei orbi. Ceea ce vă dăruiesc eu este bucurie curată.”

Personalitate marcantă în mişcarea artistică a veacului al XX-lea

Constantin Brâncuşi a lăsat posterităţii o operă impresionantă, contribuind semnificativ la transformarea sculpturii tradiţionale în sculptură modernă. Este artistul care a asimilat în opera sa ”toată istoria sculpturii pe care a dominat-o şi a depăşit-o”, după cum remarca criticul de artă Mircea Deac, în volumul „Constantin Brâncuşi” (Editura Meridiane, 1966).

Sursa principală de inspiraţie a artistului o reprezintă arta populară românească, el reuşind să îmbine simplitatea acesteia cu rafinamentul avangardei pariziene. Lucrările sale exprimă viziunea ţăranului român asupra lumii înconjurătoare, artistul renunţând la elementele secundare prezente până atunci în sculpturi, în favoarea evidenţierii esenţei lucrurilor. „Arta trebuie să fie realitatea însăşi. Arta nu este o evadare din realitate, ci o intrare în realitatea cea mai adevărată, poate în singura realitate autentică. Ceea ce mulţi numesc abstract este cel mai pur realism, deoarece realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esenţa lucrurilor”, mărturisea artistul în cugetările sale, prezentate de Teodor Danalache pe site-ul crestinortodox.ro.

Mircea Deac aminteşte, în lucrarea menţionată, de cuvintele unuia dintre biografii artistului, David Lewis, care spunea că „dintre sculptori, Brâncuşi a fost primul care a făcut o ruptură radicală cu trecutul imediat. (…) Formele sale simple, liniştite, ieşite din comun, totuşi pregnante şi aproape abstracte, reflectă o serie de atitudini creatoare care au devenit fundamentale în dezvoltarea artei plastice moderne.”

Cum a fost aleasă data de 19 februarie ca zi de sărbătoare națională

Un prim pas în instituirea acestei zile l-a făcut scriitorul Laurian Stănchescu, preşedinte al Fundaţiei Ideea Contemporană, care, la 2 februarie 2015, a solicitat printr-o scrisoare publică adresată preşedintelui Klaus Iohannis, Puterii şi Opoziţiei, să declare Ziua Naţională Constantin Brâncuşi, pe data de 19 februarie: „Vă cer în numele memoriei lui Constantin Brâncuşi să declaraţi ziua de 19 februarie ‘Ziua Naţională Constantin Brâncuşi’”. În opinia sa, ziua de naştere a sculptorului Constantin Brâncuşi, 19 februarie 1876, „este înscrisă în Calendarul Culturii Universale ca o dată biblică, se năştea cel care avea să fie ‘Patriarhul şi Părintele Sculpturii Moderne’, ‘Titanul din Hobiţa’, Constantin Brâncuşi, gorjeanul care ne-a dus în universalitatea lumii şi ne-a înrudit cu Dumnezeu”.

Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost iniţiată de mai mulţi parlamentari, care, în expunerea de motive, publicată pe site-ul www.cdep.ro, susţineau că declararea datei de 19 februarie drept „Ziua Brâncuşi” – sărbătoare naţională legală lucrătoare, reprezintă „o reparaţie morală faţă de refuzul şi umilirea sculptorului de către statul român atunci când a vrut să doneze toată opera sa poporului nostru”. „Constantin Brâncuşi ne-a dus în universalitatea lumii făcând din naţiunea română o mitologie. Drept urmare, este datoria noastră pentru a nu fi mai prejos de omagiul pe care îl aduce lumea contemporană lui Brâncuşi să declarăm ziua lui de naştere sărbătoare naţională. (…) Această iniţiativă onorează spiritul nostru şi în acelaşi timp arată dragostea şi recunoştinţa noastră faţă de valoarea lui Brâncuşi”.

La 16 iunie 2015, propunerea legislativă a fost respinsă de Plenul Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, după ce Comisia pentru cultură dăduse un raport de respingere, motivând că „a institui prin lege o nouă sărbătoare naţională, în condiţiile în care există deja o Zi a Culturii Naţionale în cadrul căreia pot fi omagiate toate personalităţile culturii române, ar putea duce lucrurile în derizoriu”.

Câteva luni mai târziu însă, la 4 noiembrie 2015, proiectul legislativ a fost adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, iar la 27 noiembrie 2015, legea prin care data de 19 februarie a fost declarată Ziua Brâncuşi ca sărbătoare naţională a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Potrivit Legii nr. 305/2015, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot organiza şi/sau sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.

sursă: Agerpres

 

Ministerul Culturii anunță principalele evenimente dedicate Zilei Naționale Constantin Brâncuși, 19 februarie 2021:

Concertul extraordinar aniversar „145 de ani de la naşterea marelui sculptor Constantin Brâncuşi”

Anul acesta, pe 19 februarie, se împlinesc 145 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși. Totodată, pentru cinstirea memoriei marelui artist, ziua de 19 februarie a fost declarată Ziua Națională Constantin Brâncuși, iar cu această ocazie Centrul Național de Artă „Tinerimea Română” în parteneriat cu Muzeul Național de Artă al României, sub patronajul Ministerului Culturii, va susține Concertul extraordinar aniversar „145 de ani de la naşterea marelui sculptor Constantin Brâncuşi”.

Concertul va fi difuzat pe 19 februarie la Radio România Muzical de la ora 15.30, la TVR 3, la TVR Internațional și la TVR Moldova de la ora 21.00, iar la TVR 1 pe 20 februarie, de la ora 14:30. Orchestra Română de Tineret va fi dirijată de Cristian Mandeal, iar soliste vor fi Monica Bejenaru – voce şi Simina Croitoru – vioară. Programul va fi ilustrat cu imagini ale operelor lui Brâncuşi din Muzeul Naţional de Artă al României.

Colocviile Brâncuși, Târgu Jiu, 18-20 februarie 2020

Evenimentul este organizat de Primăria și Consiliul Local al Municipiului Târgu Jiu, Consiliul Județean Gorj, Ministerul Culturii, Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Muzeul Național „Constantin Brâncuși”.

· Joi, 18 februarie, ora 11.00, vor fi organizate: expoziție de sculptură mică „Brâncuși, contemporanul meu”, sculptor Costel Păun, expoziție de carte Brâncuși, Rememorare „Brâncuși și Maria Tănase”, moment evocator creat de CJCPCT și Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”, la Sala de expoziție a CJCPCT Gorj. La ora 17:00, Casa Grădinarului, Parcul Central, se redeschide magazinul și punctul de informare din Parcul Central, va avea loc lansarea lucrării „Cula de pe Digul Jiului”, autor Adina Andrițoiu și a revistelor „Confesiuni” nr. 59-60 și „Brâncuși” nr. 5.

Loc de desfășurare: Casa Grădinarului, Parcul Central.

Vineri, 19 februarie 2020, la ora 10:00, în Parcul „Coloanei fără Sfârșit”, va avea loc expoziția națională de desene în creion și cărbune: „Întâlnire cu Brâncuși”, organizată de Asociația culturală „Tătărescu” și Asociația cultural-istorică „Dumitru și Maria Pleniceanu”. La ora 11:00, la Galeriile Municipale de Artă, str. Traian nr. 7, va avea loc vernisajul expoziţiei: „Obiect. Culoare. Desen. Instalație”, a Filialei Târgu Jiu a Uniunii Artiștilor Plastici din România. Curator va fi Vasile Fuiorea / Mihai Ţopescu. Prezintă criticul de artă Pavel Şușară.

La Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, la ora 12:00 se desfășoară vernisajul expoziției de sculptură SINAXA, sculptor Laurențiu Mogoșanu. Prezintă criticul de artă Pavel ŞUŞARĂ, iar la ora 12:30, va avea loc prezentarea filmelor: „Hobița, tractorul și Coloana”, producție TVR, regizor Cornel Mihalache și „Români care au schimbat lumea”, producție TVR, regizor Cornel Mihalache și masă rotundă: „Brâncuși în lumea filmului”.

La Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”, la ora 16:00 va fi lansarea filmului „Omagiu lui Brâncuși, pe Calea Eroilor”, poem cinematografic, în regia, scenariul și comentariul lui Sergiu Cioiu, iar muzica și versurile aparțin lui Alexandru Mandy. Proiectul este inițiat de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și susținut de Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Primăria Târgu Jiu, Consiliul Județean Gorj, Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului” și Asociația „Acasă la Brâncuși”. Tot atunci va avea loc și recitalul susținut de Sergiu Cioiu și Maia Morgenstern. Evenimentul este transmis în direct de către TVR Craiova, TVR 3 și online pe Facebook și Youtube.

La Muzeul Național „Constantin Brâncuși”, la ora 18:00, se va susține expoziția de grafică Florin Preda Dochinoiu, „Desene în limba română”, moment artistic: „Brâncuși – drumul spre devenire” susținut de elevii Liceului de Arte „Constantin Brăiloiu” și recital al cvartetului „Accente”.

La ora 20:00, Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” va fi prezentat eseul vizual teatral „Sărutul”, concept Horațiu Mihaiu, coregrafie Mălina Andrei.

La Muzeul Național al Țăranului Român, în ziua de 19 februarie 2021, publicul va putea vizita expoziția „Mirrors of Brâncuși”, în Sala Irina Nicolau a Muzeului. Expoziția este finanțată prin programul Ro-Cultura din cadrul Ministerului Culturii. La ora 12.00 va avea loc un tur ghidat al expoziției, realizat de doamnele Silvana Dulamă – Popa (curatorul expoziției) și Ilina Schileru (fotograf și curator).

Centrul Național al Dansului București (CNDB) va organiza în data de 19 februarie 2021 o proiecție online a filmului documentar „Lizica Codreanu – o reconstituire”, realizată de CNDB în 2020. Lizica Codreanu (1901, București – 1993, Louveciennes), dansatoare și coregrafă de origine română, apropiată a grupurilor de avangardă din Paris, a revoluţionat într-o carieră fulgerătoare codurile dansului de la începutul secolului XX. În 1922, sculptorul Constantin Brâncuși a confecționat un costum de dans pentru Lizica Codreanu, a pus gymnopediile lui Erik Satie la picup și a invitat-o pe aceasta să creeze un dans în atelierul său, printre sculpturi. Toată acțiunea a fost documentată de Brâncuși cu ajutorul unui aparat Thornton Pickard cu burduf și cremalieră, rezultând un număr de șapte imagini.

Biblioteca Națională a României, în parteneriat cu Asociația Interculturală Româno-Elenă Dacia din Atena și în colaborare cu Consiliul Județean Gorj, Școala Populară de Arte Constantin Brâncuși, Târgu Jiu și Biblioteca Județeană Christian Tell, organizează sâmbătă, 20 februarie 2020, de la ora 12.00, evenimentul „Dialoguri la masa tăcerii – 145 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși”. Evenimentul va avea loc pe platforma Zoom și va putea fi urmărit pe canalul de youtube al Bibliotecii Naționale a României.

Ateneul Național din Iași organizează vineri, 19 februarie, un program de manifestări care va începe, la ora 13.00, cu lansarea proiectului cultural „Luna Sculptorilor Români”. Sculpturi semnate de artiștii Ion Irimescu, Marcel Guguianu, Richard Hette, Oscar Han, Ion Jalea, Ion Iancuț, Dan Covătarul, Gheorghe Adoc, Gabriela Adoc, Rădulescu Gir, Boris Caragea, Cornel Medrea, Gheorghe Munteanu, Felix Aftene, Iftimie Bârleanu, Gheorghiță Brădățanu, Constantin Crengăniș, Vladlen Babcinețchi, Alin Neacșu, Leontin Păun, Lucian Smău, sau Sorin Purcaru, vor putea fi admirate în foaierul Ateneului ieșean.

Totodată, lucrări din patrimoniul Facultății de Arte Vizuale și Design din cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu”, specializarea sculptură, al Colegiului Național de Artă „Octav Băncilă”, sau al Școlii Populare de Arte „Titel Popovici” din Iași, vor putea fi admirate atât la interiorul, cât și la exteriorul clădirii.

Alături de cele peste 40 de lucrări de sculptură, publicul va vedea, în premieră, o scrisoare scrisă și semnată olograf de către marele sculptor Constantin Brâncuși. Expoziția și obiectul Brâncuși sunt expuse timp de 30 de zile, iar taxa de vizitare este de 5 lei.

Programul dedicat acestei zile va continua cu vernisajul expoziției de fotografie „Creația lui Brâncuși”, de la ora 13.30, în Mica Galerie de Artă, aflată la etajul întâi al Ateneului. Expoziția va conține fotografii ale celor mai cunoscute opere create de Constantin Brâncuși.

De la ora 14.00, în Galeria Veche va avea loc vernisajul unei expoziții de fotografie semnate Iftimie Bârleanu.

De la ora 17.00, la Capela Artiștilor din cadrul Ateneului Național din Iași, va fi oficiată slujba de pomenire a marilor sculptori români, trecuți la cele veșnice.

Începând cu ora 18.00, pe fațada Ateneului vor fi proiectate imagini ale marilor sculptori români. De asemenea, Ateneul va fi iluminat arhitectural în culorile tricolorului (albastru, galben și roșu).

De la ora 19.00, la Sala „Eduard Caudella” – Casa Balș, a Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași, va avea loc un concert omagial al Corului Marii Uniri, dirijor Andrei Fermeșanu, alături de Corul de Copii al Municipiului Iași, dirijat de Raluca Zaharia. Intrarea la eveniment este liberă, în limita locurilor disponibile, cu respectarea măsurilor de distanțare socială.

Ziua se încheie la Cinema Ateneu, unde, de la ora 20.00, va rula filmul „Constantin Brâncuși – coloana sau lecția despre infinit”, un documentar semnat de Laurențiu Damian.

Muzeul Național Bran va organiza de Ziua Națională Constantin Brâncuși, online, în colaborare cu elevi de la Liceul „Sextil Pușcariu” din Bran, evenimentul „Brâncuși titanul sculpturii moderne”. Elevii vor fi îndrumați de profesor Pușcariu Maria.

Teatrul Maghiar de Stat Cluj difuzează vineri, 19 februarie, ora 19.00, pe pagina sa oficială de Facebook, spectacolul „Iona” de Marin Sorescu, în regia lui Gábor Tompa. În această producție, Iona este artistul Constantin Brâncuși. Spectacolul este realizat în coproducție cu Teatrul Nottara din București.

Teatrul Marin Sorescu din Craiova va dedica amintirii lui Brâncuși spectacolul „Obsesii” de Claudiu Sfîrschi-Lăudat în regia lui Yiannis Paraskevopoulos, la sala Amza Pellea, începând cu ora 19.00.

Râmnicu-Vâlcea

· Ora 17:00: Simpozion județean on-line „Sculptură literaturii și matematica artei“. Simpozionul va avea trei secțiuni: Comunicări științifice (referate, recenzii, articole de specialitate); Prezentări ppt/documentare; Desene/grafică pe tematică prezentată anterior. La fiecare dintre acestea se pot înscrie atât cadre didactice din învățământul preșcolar, primar, gimnazial și liceal cât și elevi. Lucrările vor fi trimise pe adresa de e-mail a inspectorului școlar pentru disciplina/departamentul respectiv (limba și literatura română, matematică, educație timpurie, învățământ preșcolar). Organizatori: Inspectoratul Școlar Județean Vâlcea; Instituţia Prefectului – Judeţul Vâlcea; Direcția Județeană pentru Cultură Vâlcea.

· Ora 19:00: Proiecție video pe clădirea Instituţiei Prefectului – Judeţul Vâlcea.

Constanța

1. Program comun de activități cultural-educaționale al Primăriei municipiului Constanța și Inspectoratului Școlar Județean Constanța – Prezentarea și promovarea filmului documentar „Constantin Brâncuşi, între Pământ şi Cer pe Calea Sufletelor”, producție Trinitas TV. Filmul va fi prezentat pe site-ul Primăriei municipiului Constanța și pe paginile de web ale mai multor unități școlare din municipiul Constanța.

Vor fi susținute lecții dezbatere pe tema artei lui Brâncuși, la trei unități de învățământ din municipiul și județul Constanța: Colegiul Național de Arte „Regina Maria” Constanța, Colegiul Național „Mihai Eminescu” Constanța și Liceul Teoretic „Carmen Sylva” Eforie Sud.

2. Asocierea Centrului Cultural Județean Constanța la Programul național de celebrare a Zilei Brâncuși al Ministerului Culturii prin promovarea, la intrarea Centrului Multifuncțional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin”, pe un ecran cu o suprafață de 5/3 m, a unui film documentar ce conține imagini cu operele lui Brâncuși. Proiecția acestor imagini se va realiza pe parcursul întregii zile și nopții de 19 februarie, iar fațada Centrului va fi luminată în alb. Filmul respectiv este realizat de către echipa Serviciului Coordonare Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin” și Exploatare a Filmelor și va fi postat pe pagina oficială de socializare a Centrului Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”.

3. Expoziție tematică „Brâncuși în bibliotecile din Constanța”, organizată de Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța. Vor fi expuse cărți despre Constantin Brâncuși existente în patrimoniul Bibliotecii; expoziția va fi organizată în holul central de la parterul instituției și va fi fotografiată și postată pe pagina de Facebook a Bibliotecii.

Tecuci

Casa de Cultură a Municipiului Tecuci și Biblioteca Municipală „Ștefan Petica” vor organiza expoziții cu fotografii, cărți despre opera sculptorului, documente ale vremii etc. În data de 19 februarie, Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” va organiza o întâlnire online cu personalități zonale despre viața și influența operei lui Brâncuși, iar Primăria Tecuci va oferi pliante despre Brancuși tuturor celor care vor veni la registratura instituției.

Teatrul Național „I.L.Caragiale”, Muzeul Național George Enescu, Centrul de Cultură „George Apostu”, Teatrul Național „Marin Sorescu”, Ateneul Român din Iași și Muzeul Național de Istorie a României vor proiecta, pe 19 februarie, de la ora 19:00, pe fațadele clădirilor sau vor rula în interiorul lor un documentar despre Constantin Brâncuși, pe tot parcursul zilei. De asemenea, filmul va fi distribuit și pe paginile oficiale de Facebook ale acestor instituții.

Mai multe detalii despre desfășurarea evenimentelor prezentate mai sus pot fi găsite pe website-urile instituțiilor.

____________

 

.

.

CĂUTAȚI ORICE CUVÂNT ORI EXPRESIE CARE VĂ INTERESEAZĂ DIN ACEST SIT, TASTÂNDU-L ÎN 

SECȚIUNEA ”CĂUTARE” 

DIN PARTEA DREAPTĂ-SUS, APOI APĂSAȚI TASTA ENTER,

DACĂ FOLOSIȚI UN CALCULATOR (LAPTOP SAU DESKTOP),

SECȚIUNEA ”CĂUTARE” ESTE AȘA CUM ARATĂ IMAGINEA DE MAI JOS:

.

DACĂ FOLOSIȚI UN TELEFON MOBIL (SMARTPHONE),

SECȚIUNEA ”CĂUTARE” ESTE LA FINALUL ORICĂRUI ARTICOL DIN SITUL

WWW.ROMANORTODOX.INFO 

DEASUPRA SECȚIUNII ”ULTIMELE ARTICOLE”,

AȘA CUM SE VEDE ÎN IMAGINEA DE MAI JOS:

.

SĂ NE FIE DE FOLOS!

.

MĂRTURISEȘTE ADEVĂRUL, FĂ-ȚI DATORIA DE CREȘTIN,

DE A-ȚI IUBI APROAPELE CA PE TINE ÎNSUȚI,

ACUM, ASTĂZI, CÂT SE MAI POATE!!!

AȘA SĂ NE AJUTE DUMNEZEU !

.