„Ca să pătrundă înţelegerea dumnezeiască înlăuntrul tău, ca să pătrundă Harul lui Dumnezeu, trebuie să-ţi goleşti inima de patimi, de egoism, de ură şi invidii, de dorinţe şi aplecarea spre interesul personal, să o curăţeşti şi să o umpli de virtuţi.
Patimile sunt ca paraziţii. Cum vei auzi vocea lui Dumnezeu când înlăuntrul tău răcnesc patimile? Trebuie să ieşi din robia lor, deoarece cu ele rămâi un om trupesc, un om firesc, iar ‘omul firesc’ nu primeşte, nu pricepe cele ale Duhului lui Dumnezeu.” (Sf. Serafim de Sarov)