De nu ar fi fost Creta… și astăzi mai dormeam !
De n-ar fi fost ”sinodul”… nici azi nu ne trezeam !
De n-ar fi fost trădarea pe față parafată
N-am fi știut credința cât e de sângerată !
 
De nu ar fi fost Creta… când am fi știut, oare,
Că Ea, Ortodoxia, e dată spre vânzare ?!
De nu ar fi fost Creta…  când oare-am fi aflat
Trădările pe care păstorii le-au semnat ?!
 
De nu ar fi fost Creta… mai stam în amorțire
Nădăjduind, nevrednic, la Sfânta Mântuire !
Fără să știm, trândavii, ce ni s-a pregătit
Și pe Hristos ce mârșav L-au neguțătorit !
 
De nu ar fi fost Creta… și azi eram mințiți
Și, ”mergători la slujbe”, eram și-azi fericiți !
De nu ar fi fost Creta… poate nu pricepeam
Ce slabă ni-i credința și cât de goi eram ! …
 
De nu ar fi fost Creta… și preoți mai aveam
Cărora cu iubire noi capul ne plecam ! …
Dar… fiindcă a fost Creta și măștile-s căzute
Ne-am trezit oi sărmane, de vânt și ploi bătute !
 
De nu ar fi fost Creta, nu ne-am fi întrebat
De ce de erezie nu ni s-a predicat ?
De ce dinspre altare nimic nu ni s-a spus,
De ce-au tăcut păstorii când se vindea Iisus ?!?
 
De nu ar fi fost Creta de sus dezlănțuită
Era Ortodoxia de-ai noștri răstignită,
De ”ortodocșii” noștri, ce-n taină se-nvârteau
În hora lepădării și… apostaziau !
 
Și, dacă a fost Creta de cer îngăduită,
Nu e o întâmplare și nu-i doar o ispită !
Pentru că în păcate prea grele ne-am spurcat
Hristos la mintea noastră de-acuma ne-a lăsat !
 
Timp de răscumpărare cât ni s-a dat… nu știm !
Apocaliptic vremea simțim că o trăim !
Pedepse-ncep să vină și toți le merităm
Fărădelegea lumii de-acum o decontăm !
 
Din Creta curge Timpul rămas fără răbdare…
Timp de mărturisire, ori timp de lepădare !
Din Creta curge timpul: de rai, ori de veci muncă:
Cine-i spurcat acuma, să se mai spurce încă !
 
Cine-i nedrept, nedreptul… să mai nedreptățească,
Iar cine este sfânt… încă se mai sfințească !
Cine e drept – să facă dreptate mai departe
Așa precum s-a scris în cea mai Sfântă Carte !
 
Și, dacă fost-a Creta și doar de ea vorbim,
Lui Dumnezeu dăm Slavă ! și Lui Îi mulțumim !
Nădăjduind că-n astă finală tragedie
Hristos este cu noi, a fost și o să fie !
 
Iar Maica Lui, Fecioara, ne spune din icoană :
– Tu, ortodoxul meu, fii gata, e vreme de prigoană !
Vezi, nu lăsa vrăjmașul cărarea să v-o-ncurce :
Luați-o prin Golgota, eu vă aștept… la Cruce !
 
  
 
 
PARASCHIVA RĂDOI