Select Page

În lupta cu erezia nu sunt îngăduite jumătățile de măsură!

În lupta cu erezia nu sunt îngăduite jumătățile de măsură!

Întrucât sunt persoane care au auzit de erezia ecumenismului dar sunt nehotărâte în luarea unei decizii, am decis sa publicăm un rezumat al stării de fapt din Biserică la sfârșit de aprilie 2018.

  1. Ecumeniștii eretici (scuzați pleonasmul) sunt în aceeași stare de erezie. Nu s-a schimbat nimic în atitudinea lor eretică. Un singur episcop a luat atitudine verbală și faptică împotriva ereziei: episcopul Artemie din Serbia ucenic al Sfântului Iustin Popovici.  A mai fost episcopul Serafim de Pireu care a vorbit împotriva ecumenismului înainte de Sinodul eretic din 2016, dar după momentul Creta, slujește împreună cu ereticii la diferite ocazii. La fel episcopul Longhin vorbește împotriva ereziei ecumeniste dar pomenește un mitropolit ecumenist. De asemenea a fost avansat recent la rangul de arhiepiscop de către ecumeniști.

 

  1. Unii dintre ortodocși au urmat Sfintele Canoane ale Bisercii Ortodoxe, s-au îngradit atât de erezia ecumenistă cât și de eretici. Aceștia urmează din toate puterile lor Credința Ortodoxă. Evident au și ei patimile lor, greșelile lor omenești. Dumnezeu văzând însă voința lor de mântuire și totodată de a păstra credința Sfinților Părinți, îi ajută. Monahii aghioriți din Sfantul Munte Athos contribuie foarte mult la păstrarea drumului drept pe calea Ortodoxiei, a Sfinților Părinți. Cine sunt acești monahi? Cel mai cunoscut este Gheron Sava Lavriotul. Cine intră în contact cu ei sau ascultă conferintele lor va vedea o credință autentic ortodoxă. De asemnea sunt și preoti sau ieromonahi din Romania care au luat atitudine împotriva ecumenismului și au suferit prigoană din partea ierarhiei eretice: Ierom. Elefterie, Ierom. Spiridon, preot Ciprian Staicu, pr. Xenofont etc. Să îmi fie cu iertare faptul că nu i-am scris pe toți.  Sunt multe pericole și greutăți pentru ortodocșii care s-au îngrădit de eretici: pericolul schismei, fanatism, compromis cu ereticii, patimi personale etc. Cu ajutorul lui Dumnezeu aceștia nădăjduiesc să țină dreapta credință și să își biruiască patimile.

 

  1. În afară de ereticii (descriși la punctul 1 mai puțin episcopul Artemie) și de ortodocșii descriși la punctul 2, mai există diferite grupări care pretind că doar ei dețin adevarul. Amintim aici:
  • gruparea preotului Ioan Miron. Acesta susține în mod necanonic cum că nu mai există har și Sfinte Taine la nimeni decât la el și la alți preoți care fac parte din gruparea lui (pr Claudiu Maria, preotul Tudor, pr Onisim). De asemnea aceștia au adoptat calendarul vechi renunțând la calendarul nou care este canonic.
  • gruparea lui Mihai Chirilă. Acesta este un autointitulat teolog, vechi colaborator al Patriarhiei române, un fel de guru modern care a modificat concepția despre erezie. Mihai Chirilă a introdus un nou concept, acela de părtășie la erezie. Adică există 3 stari: eretic, ortodox și părtaș la erezie. Cu alte cuvinte o persoană poate să fie ortodoxă și eretică în același timp (ortodox 40% și eretic 60% etc).

Mihai Chirilă a atras diverși preoți, adepți ai compromisului liturgic și canonic. Mai exact este vorba despre preoți care îmbrățișează diferite înșelări, având evlavie la pseudo-sfinți sau preoți care au ambiții politice de a stăpânii peste cât mai mulți adepți, de a fi “recunoscuți ” ca fiind “cei mai ortodocși”, “cei care țin credința dreaptă” etc. Amintim aici pe ieromonahul Grigorie Sanda victimă a înșelării cu pseudo-sfântul Nil Dorobanțu; urmarea acestei înșelări a fost Împărtășania dată acasă credincioșilor; preotul Claudiu Buză care s-a rugat împreună cu ereticii la consistoriu și adept al înșelării cu “taica Visarion”.

  • adăgăm la finalul acestei scurte radiografii pe Ierom Antim Gâdioi cu ucenicii lui, care în mod public afirmă că nu se alătură nimănui și niciunei grupări. În realitate însă, îl favorizează pe Mihai Chirilă prin neparticipare la sinaxele ortodoxe. Au fost cazuri când ucenici ai părintelui Antim au dorit să meargă la sinaxele ortodocșilor, dar au fost întorși din drum la sugestia episcopului Longhin. O mare greșeală pe care o urmează și părintele Antim, este aceea că trimite pe unii credincioși la episcop pentru dezlegarea unor păcate grele care chipurile nu pot fi dezlegate de un simplu preot, ceea ce nu este în concordanță cu învățătura Bisericii. La episcopul Longhin (eretic) și alți episcopi ecumeniști neîngrădiți de erezie.  O similitudine cu ecleziologia papistă (Papa are har 100%, cardinalii 70%, preoții 50% iar laicii puțin sau deloc). Nu persoana preotului sau a episcopului iartă păcatele ci harul Dumnezeirii Treimice în virtutea Tainei Preoției.

Din păcate diavolul are o “ofertă” foarte bogată de  așa zis credințe și religii: musulmană, budistă, hinduistă, catolică etc. Credința dată de Dumnezeu este una singură: Ortodoxia. Dar și aici au apărut lupi în piele de oaie care pretind că ei sunt cei care dețin adevărul. Aceștia pot fi recunoscuți ușor :

  • Au diferite înșelări cu Arsenie Boca, Nil Dorobanțu, taica Visarion, Maglavit, Oastea Domnului etc;
  • Au vedenii, viziuni, se luptă cu diavoli în timpul somnului dar și în realitate;
  • Sunt foști pușcăriași care au îmbrăcat o față creștină și care ademenesc pe cine pot (Vasile Vieru alias Saccssiv de la ortodoxinfo.ro, Emanuel Iscru din Pitești);
  • Au dorință de stăpânire, vor să aibă mulți adepți, să predice după Liturghie chiar dacă sunt simplii mireni;
  • Sunt infiltrați de sistem fiind vechi colaboratori ai acestuia (Mihai Chirilă);
  • Nu au înțeles Ortodoxia și de aceea intră în conflict cu scrierile Sfinților Părinți;
  • Au ca armă manipularea, înșelăciunea și frica;
  • Acești “duhovnici” dezleagă păcatele pe bandă rulantă, împărtășesc oricand și oricum. Nu au înțeles Taina Sfintei Împărtășanii;
  • Diferența față de ecumeniști este că ei vorbesc despre erezie. În realitate sunt în comuniune cu ereticii;
  • Luptă contra ortodocșilor, denigrându-i și calomniindu-i public (foștii pușcăriași Vasile Vieru alias Saccsiv și Emanuel Iscru). De fapt ei nu luptă contra ecumeniștilor ci contra ortodocșilor;
  • Cine nu îi urmează pe ei și învățăturii lor sunt considerați dușmani;
  • Consideră că dacă au întrerupt comuniunea cu ereticii dobândesc o infailibilitate și orice fac și spun este corect și este plăcut în fața lui Dumnezeu;
  • Duhovnicii grupării Chirilă nu corectează pe fiii duhovnicești pentru a nu se micșora numărul de adepți;
  • Unii dintre acești preoți au fost caterisiți în mod corect canonic și ca să exercite rolul de preot s-au transformat în “antiecumeniști”;
  • Pentru aceștia nu contează rânduiala ortodoxă ci satisfacerea clienților (ex.: dacă cineva vrea să cânte la Liturghie în alt mod decât se cade, închinarea la icoane necanonice etc).

Cum îi deosebim pe cei care într-adevar sunt ortodocși? Iată cum:

  • Țin credința Sfinților Părinți și nu acceptă înșelările contemporane;
  • Au într-adevăr dragoste față de aproapele. Nu urmăresc nimic, niciun folos;
  • Au o formare ortodoxă (Monahii Aghioriți);
  • Sunt duhovnici veritabili: nu dau împărtășania acasă la pachet, nu au viziuni, vedenii. Nu fac minuni;
  • Luptă pentru credință în mod real. Nu confundă credința cu lupta împotriva cipurilor sau a CNP-ului, care sunt lucruri secundare. A nu se înțelege ca noi suntem de acord cu acestea;
  • Vor tot timpul să urmeze Sfinților Părinți, învățăturii ortodoxe. Nu au dorință de a fi deasupra celorlalți;
  • Nu așteaptă răsplată pentru binele pe care îl fac;
  • Urmează Sfintelor Canoane și nu se roagă împreună cu ereticii;
  • Caută să citescă scrierile Sfinților Părinți mai întâi;
  • Nu creează alianțe sau grupări. Biserica nu constă în numărul de membri.

Iată motivele pentru care cel ce singur s-a autointitulat teolog ortodox nu participă la sinaxele ortodocșilor:

1. Pentru că şi-ar pierde rolul de conducător, de guru al grupării. El “trebuie” să fie căpitanul. Teologul. Evident ortodocșii din România și monahii din Sântul Munte urmează învățăturii ortodoxe și nu interpretărilor și inovațiilor (împărtășania dată acasă credincioșilor sau rugăciunea în comun cu ereticii). De aici conflictul. Luptând într-adevăr împotriva ereziei ecumeniste și întrerupând comuniunea cu ereticii, Mihai Chirilă ar cădea pe plan secundar. Nu ar mai fi el în centrul atenției, nu ar mai fi căpitanul.

2. Pentru că ar însemna să se smerească și să accepte că a spus erezii. Un mic exemplu: “Ne ferim a-i considera eretici pe toți membrii Bisericii Ortodoxe Române care mai au încă comuniune cu ierarhii ecumeniști.” 

Sfântul Vasile cel Mare:  Cei care se prefac că mărturisesc credința ortodoxă sănătoasă, însă au comuniune bisericească cu ereticii, dacă după mustrare nu se îndepărtează de aceștia, atunci nu numai să nu mai aveți comuniune bisericească cu ei, dar nici să nu îi mai numiți frați. ”

3. Pentru că și ceilalți preoți din grupare ar însemna să-și recunoască greșeala de a urma lui guru Mihai Chirilă. Ca să-ți recunoști greșeala înseamnă să ai smerenie. Ați văzut pe preotul Claudiu Buză să recunoască că a greșit când s-a rugat împreună cu ereticii în 2017? Sau pe ierom. Grigorie Sanda că este adeptul lui Nil Dorobanțu?

4. Preferă să împroaște cu acuzații și calomnii pe oricine nu este de acord cu teologia compromisului cu ereticii. Nu are capacitatea de a ajuta pe cineva întrucăt nu este în Adevăr. Autointitulatul teolog are nevoie de conflict. Nu știe și nu poate gestiona situații pașnice.

În opoziție cu acest comportament malefic, monahii aghioriți în frunte cu Gheron Sava, sar în ajutorul oricui vrea să afle credința Ortodoxă autentică. Vezi sinaxa din Serbia. Autointitulatul teolog nu poate ajuta pe nimeni. Nu își sacrifică brand-ul pentru nimeni și pentru nimic. El ”se pune în valoare” numai într-un climat unde există calomnie, conflict și minciună.

5. Mihai Chirilă vrea să fie în situația de a acuza și de a cere socoteală celor din jur. El nu este umil sau smerit. El este un lider. Nu are capabilitate de a ajuta într-adevăr pe cineva. Vezi cazul episcopului Artemie care este singurul episcop despre care se știe că a întrerupt comuniunea. Adică a pus în faptă ceea ceea ce zice. Ep. Longhin sau mitr. Serafim de Pireu doar vorbesc. “Să faci ce zice popa nu ce face popa” zice o vorbă din popor referindu-se la fariseism și ipocrizie. Apoi slujesc împreună cu ereticii și ca răsplată ecumeniștii îi avansează în rang.

6. Nu în ultimul rând, nimeni, dar absolut nimeni, nici măcar diavolul, nu poate sta în fața adevărului. Participarea la un dialog din partea grupării Chirilă cu ortodocșii, ar însemna să vină cu argumente false și neortodoxe și astfel toată lumea ar vedea că acestă grupare nu are cugetare ortodoxă. De altfel nu ar fi prima dată când autointitulatul teolog si adepții lui debitează erezii.

Exemplu:

Părintele Theodoros Zisis către mitropolitul său Antimos : “Dacă aș continua să vă pomenesc, aș declara că sunt și eu ecumenist și eretic, pentru că pomenirea numelui episcopului, așa cum v-am explicat în textul meu precedent, înseamnă identitate de credință între pomenitor și pomenit. 

Mihai Chirilă: Ne ferim a-i considera eretici pe toți membrii Bisericii Ortodoxe Române care mai au încă comuniune cu ierarhii ecumeniști.

Deci chiar în interiorul grupării lui Chirilă există mari contradicții în ceea ce privește “dogmele” pe care le-au adoptat.

7. Mihai Chirilă își dorește ca el să organizeze o mega-sinaxă internațională ca să arate lumii câți adepți îl urmează. Participarea este obligatorie!

8. Acțiunile și manifestările  lui Mihai Chirilă îl trădează ca având un cuget neortodox, războinic, posesiv și este foarte posibil să fie infiltrat de către ecumeniști pentru a destabiliza pe cei care s-au îngrădit de erezie. “După faptele lor îi veţí cunoaște” zice Domnul.

9. Mihai Chirilă nu va veni la sinaxa de la Satu Mare după ce atâta amar de vreme a scris obrăznicii și calomnii la adresa lui Gheron Sava. Ar însemna să se smerească! Iar cei ce au înrâurire demonică nu au cum să se smerească.

10. Hristos îi dă pe față pe toți înșelătorii indiferent cât de tare se ascund! De asta îi este frică gruparii lui Chirilă!

.

Notă: sunt de acord cu cele scrise de administratorul site-ului ortodoxos.ro, îl cunosc personal și știu că ceea ce face este cu binecuvântarea duhovnicului său (nu sunt eu acela). Cu toții greșim, dar trebuie să ne îndreptăm. Căci altfel nu ne mântuim. Am însă două paranteze de făcut:

a) nădăjduim ca părintele protosinghel Antim să participe la Sinaxa de la Satu Mare și să spună pe față tot ceea ce are de spus, cu înțelepciune și întru adevăr; nimeni nu își dorește altceva – dintre ortodocși – decât ca să fim uniți cu toții întru Adevăr;

b) nădăjduim să fie prezent și fratele Mihai Silviu Chirilă, împreună cu cei apropiați lui, căci ispitele pe care le are au nevoie a fi depășite, în vederea mântuirii lui personale. Ori noi îi dorim tot binele, mântuire veșnică și Dumnezeu să îl ferească de orice rău. Urarea este valabilă pentru toți oamenii, ortodocși sau eretici, prieteni sau potrivnici.

Cu respect,

pr. Ciprian Staicu

__________

Sursa – http://prieteniisfantuluiefrem.ro/2018/04/29/in-lupta-cu-erezia-nu-sunt-ingaduite-jumatatile-de-masura/

1 Comment

  1. Gabriel

    prieteniisfantuluiefrem.ro/2018/04/28/predica-parintelui-xenofont-la-duminica-mironositelor-schitul-radeni-22-aprilie-2018/

    Cat priveste faptul ca comuniunea, partasia la erezie cu stiinta sau fara stiinta, e tot erezie, se vede asta tot din scrisorile Sf Teodor Studitul si nu numai . In Scrisoarea 393- Sf Teodor zice despre cei ce au cazut in erezie din nestiinta( e vorba de erezia iconoclasta ) ca trebuie canonisiti 1 an cu oprirea de la impartasire. Deci iata nestiinta-i un pacat, nu mic, nu e ceva neutru.

    —–

    La pag 123 de la scrisoare respectiva ce scrie:

    Așadar, acestea, după cum ni le-a adus Domnul în minte, le-am spus, nu punându-le ca lege (fiindcă nu suntem ierarhi, căci al lor este a da norme în mod canonic), ci ca sfat, de vreme ce suntem în aceeași tagmă cu voi. Și am făcut aceasta, fiind siliți de voi, din pricina incertitudinii celor care sunt datori să le dea ca norme în mod ierarhic.

    ==== Daca Sfantul Teodor Studitul zice ca Sinodul e mai mare ca sfatul(sfatul care dupa Sf Ignatie Briancianinov poate fi urmat sau nu ptr ca nu e porunca) Fărâmăturile Ospățului edit. Renașterea 2014 pag.66 : „Un simplu sfat nu implică împlinirea lui necondiționată: poți să-l urmezi sau nu. Sfătuitorul nu-și asumă nicio responsabilitate pentru un sfat, dacă l-a dat cu frica de Dumnezeu și cu smerenie, nu din propia sa inițiativă, ci la cererea insistentă a celui ce îl cere. La fel, cel ce a primit un sfat nu este legat de el; el are libertate de a aprecia și de a decide dacă urmează sau nu sfatul primit.“

    VOI DE CE NU ASCULTATI DE ANATHEMA R.O.C.O.R.? care nu e sfat ci PORUNCA

    „acelora ce [în mod]
    conștient sunt în comuniune cu acești mai înainte-
    pomeniți eretici [ecumeniștii, sectele, denominațiunile și
    religiile] …A N A T H E M A.“

    Oare nu trageti lumea la sfaturi si nu la PORUNCA/HOTARAREA R.O.C.O.R.???? ,dovada ca nu faceti deosbire intre sfat si porunca

    Răspuns

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Subiecte