”Puteți întrebuinţa anumite metode pentru a vă imprăştia mai puţin cu toate treburile şi intâlnirile.

Cea dintâi este să nu vă grăbiţi şi să nu vă agitaţi. Să faceţi totul ca omul care duce un pahar cu apă temându-se să nu-l verse, dar fără să tândălească fără rost, străduindu-se să facă totul cât mai bine. Ca sufletul dumneavoastră să rămână întotdeauna la locul său, aşezaţi-vă şi înşiraţi toate treburile şi întâlnirile pe care le aveţi de obicei, şi hotărâţi dinainte cum să vă ţineţi într-o treabă şi împrejurare sau alta ca să nu vă imprăştiaţi tare.

Dacă experienţa va arăta că ceea ce aţi hotărât vă duce la ţintă să faceţi întotdeauna aşa, iar dacă va arăta că nu merge, găsiţi altceva. Procedând aşa, în scurtă vreme veţi găsi felul de a vă purta care e cel mai potrivit pentru a păstra gândurile neimprăştiate şi inima caldă.

Cea de-a doua este să nu faceţi nimic cu neglijenţă, ci să faceţi totul cu temere, ca şi cum cineva care are stăpânire asupra dumneavoastră vă priveşte şi este gata să vă tragă imediat la răspundere pentru orice nebăgare de seamă. De fapt, acest cineva există: este ochiul atotvăzător al lui Dumnezeu, care e îndreptat spre dumneavoastră, este îngerul păzitor, care vă însoţeşte întotdeauna; şi sfinţii lui Dumnezeu ne văd.

Cea de-a treia: cu toate că în cea mai mare parte sunt lumeşti, toate lucrurile pe care trebuie să le faceţi pot fi făcute în aşa fel, încât să capete un caracter duhovnicesc, plăcut lui Dumnezeu. Să nu faceţi nimic din egoism, ci totul spre ajutorarea şi mulţumirea celor ce vă înconjoară: astfel, vă veţi exersa lepădarea de sine şi dragostea. Dacă veţi reuşi să legaţi de orice treabă porunca potrivită ei, ca să o faceţi din supunere faţă de voia lui Dumnezeu, din iubire de Dumnezeu şi din dorinţa de a-I plăcea, prin aceasta veţi face ca în mijlocul treburilor lumeşti să fiţi ca în slujba lui Dumnezeu. Acest gând are mai multă putere decât oricare altul să ţină sufletul în luare-aminte neimprăştiată. Eu cred că atâta este de ajuns ca să nu se mai întâmple cu dumneavoastră nimic din cele de care vă plângeţi — dar, bineinţeles, totul ţine de osârdia cu care vă veţi apuca de lucrarea duhovnicească.

Lucrul făcut fără tragere de inimă seamănă cu mutarea de pe un picior pe altul, care nu-i bună de nimic şi la nici un sfârşit bun nu duce.”

 


Sfântul Teofan Zăvorâtul, ”Despre felurite probleme de credință și viață”, Editura Sophia, 2012

______

Sursa – https://stranaortodoxa.wordpress.com/2018/03/10/metode-pentru-a-pastra-gandurile-ne-imprastiate-si-inima-calda-in-mijlocul-treburilor-lumesti-sa-fim-ca-in-slujba-lui-dumnezeu/?fbclid=IwAR1YCp9LSAZHpLTeAVrsqcZI93sYTFsmNLKYaUHTfOwx5B201Td7NoNtX34