„Ereticii au existat și ei sunt acolo unde sunt și sunt păstrați în iadul cel veșnic și așa vor fi. Însă pentru pomenitorii de eretici nu există. Trebuie să știm că doar întreruperea pomenirii, doar îngrădirea de erezie este cea care îi deranjează pe ei. Ei tot spun: trebuie să luptăm din Biserica! Parcă dacă tu reacționezi pe baza canoanelor nu ești în Biserică! Din moment ce tu ești în comuniune cu Sfinții Părinți din toate veacurile cum să fii în afara Bisericii? Și ei care nu sunt în comuniune cu Sfinții Părinți pot să fie în Biserica, se poate lucrul acesta? Nu e clar cum stau lucrurile? Însă cel mai clar cum stau lucrurile se vede și din faptul că nimeni nu i-a deranjat o sută de ani când toți au strigat din interiorul Bisericii împotriva ecumenismului, c-au făcut? Nu s-a făcut nimic!

Însă când s-a făcut întreruperea pomenirii, în decursul Istoriei Bisericii, și pe vremea Sf Grigorie Palama, dacă vreți, a fost închis patru ani de zile din ordinul Patriarhului (…) de atunci, care era filolatin și care susținea ereticii din acel timp, Varlaam și Akindin, și în zilele noastre în Athos au fost expulzați monahii care în decursul timpului au fost prigoniți. Au refuzat pomenirea Patriarhului eretic Atenagora, refuză pomenirea Patriarhului eretic Bartolomeu, s.a.m.d.
La noi, vedem situația cum stă! Lucrurile sunt clare, se văd cu ochiul liber, duhul eretic se vede de partea cui este.
Nu de partea noastră, ci de partea lor, a celor ce pomenesc eretici si pe cei cu cugetare eretică. Deci, iată, aceasta trebuie să facem, trebuie să știm că după Sfinții Părinți, atunci când diavolul este luptat și el te luptă, când nu este luptat te lasă în pace, spune Sf Ioan Scărarul. La fel spune și Sf Isaac Sirul, zice: dacă faci o faptă și nu ai împotrivire demonică ori înainte de a o face ori după, nu-i după Dumnezeu acea faptă. Deci, iată, se vede cum stau lucrurile. Ei merg pe poziția aceasta că trebuie să luăm o poziție de asta mai dulce, mai caldă, mai… dar pe poziția asta cei care au mers au pierdut. (…)
Dar ce ne mai spun pomenitorii de eretici? Că noi nu avem dragoste, că în general Sfinții Părinți nu au avut dragoste cand a fost vorba de eretici, și când s-au adunat în soboare ecumenice și în alte dăți. Hai să vedem ce ne spune Sfânta Scriptura, ce ne spune ​Sf Apostol și evanghelist Ioan în Epistola a doua, cap.1, versetele 10 si 11: cu cel care nu aduce aceasta învățătura sănătoasă să nu stai de vorbă, să nu-i spui bun venit, să nu-l inviți în casă, că făcând aceasta te faci părtaș la faptele lui rele.”
Ce spune Sf Apostol Pavel în epistola către Tit  3;10: de omul eretic după întâia și a doua mustrare, depărtează-te!” Și pentru că Sfinții Părinți nu s-au purtat dur cu ereticii care rămâneau nepocăiți care veneau la ei nu cu gând de a se întoarce către Dreapta Credință, ci de a ispiti, de a face mai mult rău, iată dau referire la câteva locuri din viețile sfinților și anume din viața sfântului Maxim Cavsocalivitul care ne spune că venind la el un eretic akindinist, îl văzuse cu duhul, l-a alungat de la el și numindu-l îndrăcit și slujitorul lui Antihrist. Iar altădată când au venit la el niște monahi care aveau printre ei infiltrat și un eretic le cere să-L alunge întâi pe eretic și abia după aceea să vină la ei. Ceea ce au și făcut monahii și au alungat pe cel eretic. În viața sfântului Antonie cel Mare (din 17 ianuarie), spune că se purta cu mânie față de ereticii care sunt nepocaiti și îi alunga anatemizându-i. La fel face și Teodosie cel Mare, începătorul vieții de obște (in 11 ianuarie) în viețile sfinților. Și un ultim exemplu din viețile sfinților de pe 14 februarie, când Sf Auxentiu, venind la el doi oameni vede la ei că aveau cuget eretic și nici nu a vrut să stea cu ei de vorbă. (…)
Deci iată care a fost atitudinea Sfinților Părinți vizavi de eretici. Ereticii nepocăiți, ereticii care nu vin ca să caute adevărul, eretici care vin ca să facă și mai mult rău. Păi, nu trebuie să ne purtăm după Sfinții Părinți? După cine ne purtăm? Să știți că totul depinde de lucrul acesta, la cine ne raportăm, la Sfinții Părinți, sau la restul lumii? (…)
Ei bine, deci trebuie să urmăm pe Sfinții Părinți! Însă, trebuie să luăm aminte la toate pericolele, este foarte important! Să fim cu toată atenția împotriva ecumenismului și să nu arătăm aceeași atenție deosebită spre o altă plagă, spre un alt pericol asupra Bisericii așa cum am arătat, împărtășania aceasta iresponsabilă, sau cipuirea aceasta și etapele premergătoare cipuirii, vaccinurile…  și celelalte rele care vin asupra noastră. Să știți că dacă nu vom fi atenți la toate… Trebuie să fim atenți la toate în aceeași măsură. Să avem aceeași intensitate în a fi atenți asupra acestor chestiuni grave. Putem să ne îndepărtăm de pe Calea Adevărului. (…)
Și iarăși, să fim atenți la toate patimile pentru că dacă neglijăm una dintre ele, prin aceea ne poate vrăjmașul doborî. Și mai ales la patimile acestea mai duhovnicești. (…)
Să știți că diavolul dacă ne ține cu o singură patimă este de ajuns. Spune Sf Nicodim Aghioritul: un leu dacă e prins în cușcă ori cu un picior ori cu toate patru tot în cușcă rămâne. Ca să ne dea exemplu cât de rea e o patimă care ne ține. (…)
Cât privește această întârziere a unora de a se îngrădi de erezie, să știe aceștia că greu răspuns vor avea de dat pentru că spune Sf Simeon Noul Teolog, că la judecata obștească, și până atunci la cea particulară Dumnezeu le va arăta oameni care au trăit în aceleași condiții ca și ei, poate că au fost privați de informații ca și ei, cum zic ei, deși acum informația este ușor de făcut rost de ea, și totuși au făcut ceea ce trebuia, s-au îngrădit de erezie iar ei nu au făcut-o.
Potrivit Sf Nicodim Aghioritul sunt în iad foarte mulți dintre​ cei care nu că n-au crezut, ci nu au înțeles bine ceea ce au crezut. Deci, iată cât este de important să ne cunoaștem credinta noastră, nu putem merge pe ideea aceasta: eu nu știu multe, o sa fiu bătut puțin. Trebuia să știi! Atât cât era necesar ca să te poți mântui. Altminteri nu te poți justifica la judecata particulara și la cea obștească.

Sf. Ioan Gură de Aur ne spune: ”Preotul care nu predică tot ceea ce trebuie, şi uneori se fereşte de anumite subiecte pentru ca să nu deranjeze pe ascultătorii săi, să nu-i supere, sau să nu-și creeze dujmani, sau poate din ignoranță îi scapă anumite subiecte importante la un moment dat, pe care să le spună, este ucigaș de sufletele ascultătorilor săi, credincioșilor săi.”

Închei cu aceste cuvinte, și anume, să-i citim pe Sfinții Părinți! …
Dacă nu-i vom citi pe Sfinții Părinți nu vom putea să ne îmbogățim de sfatul lor, să avem siguranța că gândim bine și că viețuim bine după Dumnezeu ca să ne poată milui sufletele noastre. Amin!”
(Transcriptul de la min. 26:40)
______________