O poezie scrisă în 1881 – descrie cu o precizie năucitoare guvernanții de azi:
ALEXANDRU VLAHUȚĂ 1881
.

           CÂRMACII

.
        Vai, nenorocită ţară, rele zile-ai mai ajuns!
        A lor gheare-nfipte-n pieptu-ţi fără milă  l-au străpuns
        Şi-n bucăţi împart, infamii, carnea ta, avutul tău!
        Tot ce s-a găsit pe lume mai stricat, mai crud, mai rău,
.
        Ăşti nemernici fără suflet, fără nici un căpătâi,
        Ţin a tale zile-n mână, ş-a ta cinste sub călcâi.
        Şi călări pe tine, ţară, se cred zei  aceste bestii,
        Cum se cred ades copiii împăraţi călări pe trestii.
.
        Ei sunt mari şi tari, şi nu au nici ruşine, nici sfială
        Că-ntr-o zi, poate, urmaşii le vor cere socoteală
        De-a lor fapte. Ce le pasă? Lopătari, la cârma ţării
        Sunt stăpâni pe vas, pe vânturi, şi pe valurile mării!
.
        Şi când cugeţi c-aceşti trântori, astă haită de samsari
        Prin tertipuri şi prin intrigi au ajuns puternici, mari,
        Şi când vezi pe-a vieţii scară unde-au fost şi unde sunt,
        Când îi vezi cu ce mândrie, cu ce ochi semeţi şi crunt
.
        Privesc azi din înălţime spre norodul tăvălit
        În mizeriile-n care ei, călăii, l-au trântit,
        Când te uiţi cum se răsfaţă, cum îşi  fac de cap mişeii,
        Vai, începi să crezi că-n ceruri adormit-au de mult zeii!
.
        Ş-apoi, după ce-au dat palme, şi-au scuipat în faţa ţării,
        După ce-a-mbrâncit poporul în prăpastia pierzării,
        După ce n-a rămas lucru nebatjocorit de ei,
        Au curajul aceşti oameni de nimic, aceşti mişei
.
        Au curaju-n faţa lumii ca să strige-n gura mare:
        Ne vrea ţara! Îi vrea ţara? Auziţi neruşinare!
        Vai, de-ar fi pe voia ţării, ştiţi voi  unde v-aţi trezi!
        Într-o ocnă, da! Acolo oasele v-ar putrezi!
.
        Cum să mai vedem în ţară cinste, muncă, propăşire,
        Când spoiala azi e totul, când vezi că prin linguşire
        Şi făţărnicii, netoţii, au ajuns  aşa departe!
        Cum să-ţi mai trudeşti viaţa ca să-nveţi puţină carte
        Când te uiţi că-n astă ţară, dată pradă celor răi,
        Înţelepţii sunt victime, ticăloşii sunt călăi!
.
.
                                                            Alexandru Vlahuță,
                                                                       Târgoviște, iunie 1881