Sfântul Proroc Ieremia, alături de Isaia, Ezechiel si Daniel, face parte dintre marii profeți ai Vechiului Testament. Sfântul Proroc Ieremia este cinstit pe 1 mai. A trăit în jurul anului 600 î.d.Hr., când evreii au fost luați în robia babilonică sau persană de către împăratul Nabucodonosor. Numele său înseamnă „Iahve înalță”, era preot, iar profeția sa a fost trecută în scris de Sfântul Proroc Baruh. A fost supranumit profet al lacrimilor sau al plângerilor, deoarece a plâns pentru poporul iudeu care se depărtase de Dumnezeu și slujea idolilor și care a atras astfel pedeapsa divină.

Sfântul Proroc Ieremia a trăit sub patru regi din țara lui Iuda: Iosia, Ioachim, Iehonia și Sedechia. El a început să prorocească de la vârsta de cincisprezece ani, în timpul împăratului Iosia, predicând pocăința către rege și către nobilii săi, către prorocii cei mincinoși și către preoții templului. În timpul regelui Ioachim, Ieremia a prorocit că înmormântarea acestuia va fi ca îngroparea unui măgar, adică, că după ce va muri trupul lui va fi aruncat în afara zidurilor Ierusalimului, apoi târât pe pământ, fără cinstea unei îngropări omenești. Cuvântul prorocesc s-a împlinit întocmai. Despre regele Iehonia, fiul lui Ioachim, regele din Iuda, Ieremia a prorocit că va fi luat rob în Babilon împreună cu toată casa lui și că va muri acolo. Toate acestea s-au împlinit la scurt timp după ce prorocul și-a rostit cuvântul.

În timpul regelui Sedechia, Ieremia a profețit că babilonienii vor cuceri cetatea în anul al unsprezecelea al împăratului Sedechia, adică anul 586 î.Hr. Ieremia a fost totodată profetul decăderii împărăției Iuda. Babilonienii au capturat la scurt timp după aceea Ierusalimul, l-au ucis pe regele Szedechia, au jefuit și au trecut cetatea prin ascuțișul sabiei, și au tăiat capetele unei mari mulțimi de iudei. Ieremia a profețit și anii adevărați ai robiei, 70 de ani, spre deosebire de falșii profeți care vorbeau de o robie de scurtă durată.

Ieremia a ajuns apoi în Egipt unde a trăit vreme de patru ani. Egiptenilor Ieremia le-a prorocit căderea idolilor lor și sosirea Fecioarei împreună cu Pruncul în Egipt. Sfântul Proroc Ieremia a fost omorât cu pietre de către iudei. În Proloage este amintită tradiția potrivit căreia împăratul Alexandru cel Mare, a dat porunca mutării moaștelor Prorocului Ieremia și a îngropării lor la Alexandria.

 Tot în această zi, pomenirea sfântului sfinŢitului mucenic Vatá Persul, care de sabie s-a săvârsit în timpul prigoanei lui Sapor al II-lea, împăratul persilor si închinător al focului

Tot în această zi, pomenirea sfântului mucenic Filozoful, care de sabie s-a săvârșit

Tot în această zi, pomenirea cuvioasei Isidora, nebuna în Hristos, de care vorbește și Paladie în a sa Istorie lausiacă

Sfanta Isidora, cea Nebuna-pentru-Hristos, s-a nevoit in Manastirea Tabenna din Egipt in timpul secolului al VI-lea. Prefacandu-se nebuna, ea se comporta ca o persoana anormala, care nu statea la masa cu celelalte maicute din manastire. Unele o priveau cu mila dar Isidora a indurat acestea cu rabdare si smerenie, multumind lui Dumnezeu pentru toate.

Ea facea cele mai urate si murdare munci de la bucatarie si din toata manastirea. Isi acoperea capul cu o carpa si in loc de mancare gatita, se hranea cu spalaturile ramase in oalele murdare. Ea nu s-a maniat niciodata, nu a spus nici o vorba jignitoare nimanui, nu a cartit niciodata impotriva lui Dumnezeu sau a vietuitoarelor manastirii, folosind mult tacerea.

Odata, un calugar din desert, Sf. Pitirim, a avut o viziune in care i-a aparut ingerul Domnului care i-a spus sa mearga la manastirea Tabenna unde va vedea o maicuta care umbla cu o carpa pe cap. Ea slujeste tuturor cu dragoste si indura mila lor fara sa se planga iar inima si gandurile ei sunt numai la Dumnezeu. „Dar tu, care stai in singuratate, ai ganduri care zboara deasupra intregii lumi.”

Parintele s-a pornit spre manastirea Tabenna dar nu a gasit-o printre maicute pe cea despre care i s-a spus in vedenie. Dar ele au dus-o pe Isidora la sfant, considerand-o demonizata. Aceasta a cazut in genunchi in fata lui cerand binecuvantare dar Sf. Pitirim s-a inchinat pana la pamant cerandu-i ei sa-l binecuvanteze mai intai.

Maicutele au ramas uimite de cele intamplate si sfantul le-a raspuns urmatoarele: „In fata lui Dumnezeu Isidora este mult mai sus decat noi toti!” Auzind acestea ele s-au cait si au marturisit ca s-au comportat necuviincios cu aceasta sfanta maicuta, cerand iertare pentru fapta lor.

Sfanta Isidora, stanjenita ca a fost descoperita in lucrarea ei, s-a ascuns intrun loc nestiut de nimeni si se presupune ca s-a mutat la Domnul in jurul anului 365.

Tot în această zi, pomenirea sfântului mucenic Sava, care s-a săvârsit fiind spânzurat în smochin

Tot în această zi, pomenirea sfinŢilor măriŢilor trei noi cuviosi mucenici: Eftimie, ce se trăgea cu neamul din Demiga Peloponesului, si în Constantinopol la anul 1814, la douăzeci si două martie în Duminica Floriilor, prin sabie s-a nevoit; a lui Ignatie cel ce se trăgea din Zagora veche si în Constantinopol, în acelasi an, la opt octombrie, prin sugrumare s-a săvârsit; si a lui Acachie, cel ce se trăgea din Tesalonic si în Constantinopol la anul 1815, la întâi mai, prin sabie s-a săvârsit

Se săvârseste pomenirea acestor trei sfinti noi-mucenici în cinstitul lor mucenicesc locas ce se află la Schitul cinstitului Înaintemergător de la Manastirea Sfântul Pantelimon din Muntele Atos, unde se gasesc si capetele mucenicilor.

Sfântul noul mucenic Eftimie este pomenit aparte si in ziua de 22 martie. Iar sfântul noulmucenic Ignatie este pomenit aparte în ziua de 8 octombrie.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieste-ne si ne mântuieste pe noi. Amin.