Dovada că ne pregătim pentru ceva important pentru Biserica lui Hristos sunt ispitele care vin. Slavă lui Dumnezeu pentru toate! Și să fie anathematizat cu toată puterea Duhului Sfânt ecumenismul și sinodul tâlhăresc din Creta la Sinaxa de la Thesalonic !

Cât despre cei care comentează fără să își dea numele, ce să le spui? Doamne, ajută-i să afle cum îi cheamă!

Voi răspunde succint la câteva acuzații recente, știind că vor urma probabil și altele. Dar fiecare va răspunde pentru faptele sale. Așadar:

1. Nu consider că nu ar mai fi har în BOR, eu sunt preot al BOR, iar caterisirea mea este nulă. Vom fi siguri de aceasta cu toții la Judecată.

2. Câtă vreme am fost consilier cultural mi-am făcut misiunea ca și acum, mărturisind adevărul și răbdând prigoana directă din partea ÎPS Ioan Selejan. Mi s-a propus chiar postul de director al Editurii Institutului Biblic al BOR, să fiu în preajma patriarhului, să fiu preot în București, dar am refuzat, cu binecuvântarea Pr. Justin Pârvu (dacă aș fi acceptat, arhiepiscopul Ioan ar fi fost ”ajutat” să ajungă mitropolit al Clujului – acestea se întâmplau imediat după moartea mitrop. Bartolomeu Anania).

3. Nu am rebotezat pe nimeni, pentru că nu există rebotezare, ci doar Botez adevărat sau fals. Fiica mea și a soției mele s-a născut în Grecia, în 2007 și a fost ”botezată” până la gât prin afundare, iar de la gât în sus prin stropire. Pe vremea aceea nu știam așa de multe despre acrivia botezului ortodox, dar în ultimii ani, văzând suferințele duhovnicești ale copilului, după consultări îndelungi cu părinți din Sf. Munte și din România, am săvârșit botezul Mariei după toată rânduiala Sfinților Părinți. Botezul ei era datoria preotului grec care a fost chemat să îl săvârșească. Nu are nici o legătură cu Creta, întreruperea pomenirii etc. Ca tată vreau ca să se mântuie copilul meu.

4. Am săvârșit în ultimii ani Taina Mirungerii doar pentru persoane ortodoxe care au avut anumite căderi – protestantism, yoga, masonerie etc – și am săvârșit rânduiala reprimirii la Ortodoxie a celor căzuți în erezie. Nimic deosebit, doar ce ne învață Sfinții Părinți.

5. De curând am cunoscut o persoană din București care mi-a spus că nu crede că a fost botezată prin întreită afundare și că ar vrea să o botez eu. Am sfătuit-o să cerceteze cu atenție problema, să fie sigură, căci nu vreau să îmi fac vreun păcat care să îmi atragă caterisirea pe drept. Ea s-a interesat și a aflat că a fost botezată așa cum se cuvine, deci toată discuția despre botez s-a încheiat.

6. Nu sunt schismatic, nu sunt eretic, nu sunt batjocoritor al celor sfinte.

7. Sunt preot ortodox, fiu duhovnicesc al Episcopiei Covasnei și Harghitei și nădăjduiesc să îmi duc crucea până la sfârșitul vieții, murind în credința străbunilor mei ortodocși și, cu rugăciunile dvs, să mă mântuiesc.

Blagosloviți și iertați !

pr. dr. Ciprian-Ioan Staicu

PS – dacă vreți să știți care au fost ”acuzațiile” la adresa mea, citiți pe site-ul Astradrom. Că tot veni vorba, prof. Cristian Marc este din câte știu eu – de fapt o femeie – care se ascunde în spatele acestui pseudonim, așa cum părintele Eftimie Mitra se ascunde și trage sforile din umbră în tot ce face Astradrom-ul, cu toate că episcopul lui i-a interzis clar acest lucru. Dacă eu greșesc și prof. Marc există și este purtător de cuvânt al Astradrom, îi rog frumos pe administratorii site-ului Astradrom să pună spre edificare, cu acordul lui, desigur, pe site-ul lor poza și CV-ul lui, precum și copia (datată înainte de prima oară când a semnat un comunicat Astradrom) după împuternicirea ca membru să fie purtătorul lor de cuvânt. Din câte știu președinta Asociației Astradrom – adică femeia menționată mai sus – este plecată la muncă din țară. Ea mi-a spus personal acest lucru, telefonic. Atunci am aflat de la ea și despre obiceiul folosirii de pseudonime. Dacă eu am înțeles greșit, atunci îmi cer scuze, nu am vrut să jignesc pe cineva, ci doar să mă feresc de minciuni. Copiile după documente pot clarifica situația. Faptul că pe acest site este trecut la legături linkul spre site-ul Astradrom spune multe despre disponibilitatea și sinceritatea noastră. Nădăjduim să ducem împreună, curat și sincer, aceeași luptă, că este destul de lucru în via Domnului.

________________

Sursa – http://prieteniisfantuluiefrem.ro/2017/04/01/preotie-nu-minciuna/