Mă plec acum, a închinare,
Adânc mă plec, respectuos,
În fața prietenilor care
Mă curăță pentru Hristos !
.
Mă plec spre prieteni (nu-s dușmani !)
Maica din cer să-i ocrotească !
Ei vor pe gratis, fără bani,
Vor să mă însănătoșească !
.
Celor ce pot să re-creeze ( !?)
Recunoștință se cuvine !
Le place-n lacrimi să boteze  ?
Voia Ta, Doamne, foarte bine !
.
Lucrează dur, sculptează tare
În piatra sufletului meu,
Rup cu dăltița și pun sare,
Să semăn iar cu Dumnezeu !
.
Dau și cu barda și dau greu
În lutul-stâncă de păcate,
Unelte vii, ce Dumnezeu
Le folosește cu dreptate !
.
— Vă mulțumesc pentru certare
Și pentru umilințe – ”Amin !”
Că spre-a mândriei vindecare
Mi-ați dat ca antidot – venin !
.
Dar n-a ajuns la rădăcină –
Mândria a recidivat  !…
De slava ei sunt  iarăși plină !
Prietene, ai de lucrat !
.
Recunoștință nesfârșită
Și celor care m-ați lovit
Și-acolo-n firea mea rănită
Smerenie ați răsădit !
.
Dar, ori n-a fost rana adâncă,
Ori dați cu milă când ”lucrați”,
Smerenie eu nu am încă…
Nu vă lăsați… perseverați !
.
Vă mulțumesc pentru lucrare –
Pentru că mă re-construiți !
Re-facerea-i usturătoare…
Cam sângerez, dar… mai ciopliți !
.
Ce dacă ustură și doare
Și-n taină mor câte puțin ?!?
Vă sunt și vă rămân datoare
Pentru-”untdelemn” și pentru”vin”!
.
Dar, mulțumesc și celor care
În scoica inimii de lut
Au zgâriat și, rănind tare,
IERTAREA… PERLĂ  mi-au făcut !
.
Lor, în final, munți de iubire
Că făr de-arginți mă pregătesc
Spre cruce și spre mântuire
Și pe Hristos să-L dobândesc !
.
.
.
.
18 iunie2018