„Care dintre ortodocși nu ar dori unirea cu toți catolicii sau luteranii și să fie una cu ei în Hristos, o singură Biserică, o singură obște a celor credincioși! Care însă, dintre aceste-zise biserici, mai ales dintre întâi-statatorii numiți papi, patriarhi, mitropoliți, arhiepiscopi și episcopi, xiondzi (numele polonez pentru preot n.n.) sau pateri se va învoi să se lepede de rătăcirile sale? Nici unul. Iar noi nu putem să ne învoim la învățătura lor eretică fără să aducem vătămare mântuirii sufletului nostru. Oare se pot uni cele de neunit – minciuna cu adevărul?

Iezuiții catolici în folosul papei și a propriei lor vederi și scopuri egoiste și meschine, au pervertit legea conștiinței și legea Evangheliei, afirmând că pentru atingerea scopurilor proprii sau a scopurilor religioase, catolicii pot întrebuința toate mijloacele nelegiuite: adică și ca să omoare și ca să viclenească în tot felul și să prigonească credința ortodoxă, să o numească schismatică și o credință de câini, și să-i ardă pe ruguri pe ortodocși, ca pe Hus și pe alții.

Neîndoielnice sunt cuvintele Mântuitorului nostru Iisus Hristos: Cel ce nu este cu Mine, este împotriva Mea (Matei 12,30). Catolicii, luteranii și reformații au apostaziat de la Biserica lui Hristos – ei nu sunt de un cuget cu noi, nutresc vrăjmășie împotriva noastră, caută din răsputeri să ne omoare, ne strâmtorează în tot chipul pentru credința noastră, ne batjocoresc și ne fac toate felurile de neplăceri mai ales în așezările lor cele mai însemnate, ei merg în chip vădit împotriva lui Hristos și a Bisericii Sale, nu cinstesc de viață făcătoarea Cruce, sfintele icoane, sfintele moaște, nu respectă posturile, strâmbă dogmele credinței celei mântuitoare. Ei nu sunt cu noi ci împotriva noastră și împotriva lui Hristos. Întoarce-i, Doamne, la adevărata Ta Biserică și mântuiește-i! „De greșita înțelegere de către catolici a cuvintelor Mântuitorului: Tu ești Petru și pe această piatră (pe Hristos, pe Care Petru L-a mărturisit Fiu al lui Dumnezeu) voi zidi Biserica Mea și porțile iadului nu o vor birui (Matei 16,18) depind toate rătăcirile catolicilor și papilor și mai ales părelnicul primat papal în Biserică și părelnicul rang al papilor de locțiitori ai lui Hristos. Ci uitați-vă câte rătăciri sunt îngăduite în credința papei (iar nu a lui Hristos) rătaciri ciudate, hulitoare de Dumnezeu – și le veți întoarce spatele cu nemulțumire și groază! O trufie omenească! O trufie satanicească! Auzi, papa infailibil! O, iezuitism!”

„Catolicii recunoscându-l drept cap al bisericii pe papa, pe adevăratul Cap al Bisericii – Hristos L-au pierdut și au rămas lipsiți de Cap. Întreaga istorie a papismului dă mărturie că la catolici nu este Cap fiindcă ei fac lucruri necuvioase, luptă împotriva Bisericii Ortodoxe. Iar în învățătura lor dogmatică – vai, câte erezii, inovatii, abateri de la adevăr! O, pierzător sistem papist! Singurul Cap al Bisericii ceresti, pământești și din cele mai dedesubt este Hristos Dumnezeu!”

.

(Spicul Viu, Ed. Sophia, Bucuresti, 2002)