“Dacă vrem să suportăm uşor tot necazul şi toate ispitele, să dorim moartea pentru Hristos şi s-o avem totdeauna înaintea ochilor. De altfel, avem şi poruncă de a ne lua crucea şi de a-L urma, or aceasta înseamnă să fim totdeauna gata să murim (pentru El). Deci, dacă vom avea o astfel de dispoziţie, vom suporta uşor, după cum s-a spus, tot necazul cel văzut şi nevăzut. Celui ce este dispus să moară pentru Hristos nu-i pasă de momentele triste şi dureroase. De aceea, zicem, necazurile sunt greu de suportat pentru cei ce nu iubesc moartea pentru Hristos şi nu au totdeauna gândul îndreptat spre El. Deci, cel ce doreşte să moştenească pe Hristos şi cunoaște Pătimirile Lui, trebuie să-şi dorească acelaşi lucru, iar cei ce zic că iubesc pe Domnul, întru aceasta să se facă cunoscuţi, adică prin faptul că suportă orice necaz care vine asupra lor, nu numai cu curaj, ci şi cu voie bună, având nădejde în El.”

(Sfântul Macarie EgipteanulAlte şapte omilii, Cuvânt despre libertatea minţii, 17, în PSB, vol. 34, p. 343)