Târziu am înţeles, acum abia,

Cu mintea-n Ghetsimani adăstând

De ce în chin de moarte Se ruga

Iisus al meu, sudoare sângerând !

 

Ştia că ne vom îndărătnici

Şi ne vom face tot mai răi, mai răi…

C-arareori spre cer vom mai privi

Şi ne-om abate pe străine căi…

 

Că vom nesocoti iubirea Sa

Şi jertfa lui o vom nesocoti,

Ştia că vom cădea, tot vom cădea

Şi în păcate grele vom trăi !

 

Că vom fugi de cruce a ştiut

Şi că de încercări ne-om speria,

Că nu vom trece pe unde-a trecut

Şi suferinţei Lui nu-i vom urma !

 

Învârtoşaţi şi totuşi slăbănogi,

Nefericiţi şi trişti, dar cârtitori,

El ne-a văzut de-atunci şi orbi şi-ologi

Doar de deşertăciune vânători !…

 

Plăceri lumeşti ştia că vom iubi

Şi cerbicia va dospi în om,

Ştia că de necazuri vom fugi

Şi mere multe vom lua din pom…!

 

Nu gândul la piroane L-a durut

Că sânge picura sfânta-I sudoare,

Ci pentru că de-atunci El a văzut

A fiilor de Tatăl lepădare !

 

Devastatoarea noastră neiubire

Și dezbinarea cea mai de pe urmă

Ce-aveau să vină-apoi în omenire

El le-a văzut, Ceresc Păstor de turmă !…

 

Atunci iudeii L-au crucificat

Trădat de Iuda, spre vânzare !

Azi, ortodoxul-Iudă, apostat

E şi mai plin de cuie-n buzunare !

 

Şi batem cuie-n dulcele Iisus

Și răstigneşte fratele pe frate !…

Sudori de sânge se preling de sus…

Le vom plăti amar… cu toţi… pe toate !

 

 

                                                                           Prof. Paraschiva Rădoi