În ciuda eforturilor depuse în mod special de NATO, îngrijorată de un război între două state membre şi apoi şi de Europa comunitară, tensiunea dintre Ankara şi Atena n-a încetat să persiste. Ultima, în ordine cronologică, poate fi considerată criza pentru Imia (Kardak în turcă). O insulă care în 1996 a fost obiectul unui blitz turcesc în urma căruia au murit trei soldaţi greci şi care putea să declanşeze explozia unui conflict între Grecia şi Turcia.

Tocmai de la criza Imia se pleacă pentru a înţelege escaladarea tensiunii pe care o trăiesc în aceste zile relaţiile dintre cele două ţări, reamintind de faptul că la sfârşitul lui ianuarie, armata şi marina turcă au efectuat manevre în jurul insulei, care au inflamat Atena. Ministrul Apărării grec, Panos Kammenos, a depus o coroană de flori pe insulă în onoarea celor căzuţi în 1996 şi a cerut omologului său turc să înceteze actele de intimidare la adresa Greciei, cu demonstraţii de forţă şi zboruri neautorizate deasupra cerului ţării sale.

Potrivit ministrului, au fost contabilizate 138 de avioane turceşti deasupra teritoriului grecesc. Partea turcă a răspuns, în niciun caz diplomatic, iar ministrul de Externe turc a afirmat că nu va întrerupe nicio acţiune, comportamentul fiind legitim. De cealaltă parte, ministrul Apărării grec a spus clar că ţara sa este gata să răspundă oricărei provocări, fie ea şi militară.

Disputa teritorială dintre Grecia şi Turcia se intersectează şi cu enormul trafic de clandestini provenind de pe coastele turceşti. Atena este preocupată de confruntarea dintre Erdogan şi UE. Aceasta se teme că ameninţarea turcă privind „deschiderea robinetelor” pentru disperaţii provenind din Siria şi Irak poate lovi într-o manieră înfricoşătoare foarte fragilul sistem grecesc de protecţie. În afara traficului de migranţi, între Ankara şi Atena e în curs o dispută feroce despre ofiţerii scăpaţi de arestările lui Erdogan imediat după încercarea de lovitură de Stat de anul trecut. Atena refuză de luni de zile să extrădeze pe cei 8 militari fugiţi la Alexandroupoli.

La toate acestea se adaugă preocuparea greacă pentru Referendumul de la jumătatea lui aprilie cu care Erdogan cere poporului turc atribuirea de puteri sporite preşedintelui. Tonurile folosite în ultimele luni de Ankara, asprimea cu care Erdogan a vorbit despre Europa şi despre vecinii săi, induc guvernul grec să nu aibă nopţi liniştite, având la puţini kilometri de insulele sale o ţară în fierbere. Atena ştie că pentru a câştiga Referendumul, Erdogan va avea nevoie de sprijinul partidului naţionalist.

Iar Partidul naţionalist, condus de Devlet Bahceli, n-a folosit cuvinte de împăciuire în privinţa Greciei. Dimpotriva, chiar Bahceli a folosit expresii dure, apoape declaraţii de război, afirmând că Grecia ar trebui să-şi amintească nu numai istoria, şi că armata turcă ar fi fost aceea care le-a predat-o, traversând Marea Egee. Un discurs care a stârnit multă îngrijorare la Atena şi care a cerut inclusiv intervenţia SUA şi a NATO.

Iar dacă Referendumul din aprilie îngrijorează Atena, nu e numai că puterea va fi concentrată în mâinile lui Erdogan, dar şi fiindcă acelaşi lider a afirmat că după Referendum ar putea declanşa un altul, de data aceasta asupra negocierilor Turciei cu UE pentru accedere. În fapt Erdogan vrea să cheme poporul să voteze ruptura cu Europa. Riscul deci, este că Erdogan, ieşit şi mai puternic după Referendum şi în afara regulilor Europei, poate fi ca o mină plutitoare în inima Mediteranei, visând să facă din nou Marea Egee să fiarbă. Din păcate pentru  toţi, niciun semnal dinspre Turcia nu este optimist şi nimeni nu poate găsi o cale de a fi potolit Erdogan.

_____________________

Sursa – http://ortodoxinfo.ro/2017/03/30/tensiune-intre-grecia-si-turcia-vor-ajunge-la-razboi/