ANALIZĂ. Formulare în limba maghiară, obligatorii în primării și deconcentrate, conform Codului administrativ

Noul Cod administrativ, adoptat de Guvernul Viorica Dăncilă prin ordonanță de urgență, obligă autoritățile publice locale și deconcentratele să pună la dispoziția cetățenilor formulare tipizate în format bilingv, respectiv în limba română și în limba minorității naționale. Statul își încuranjează astfel proprii cetățeni să utilizeze o altă limbă în paralel cu limba oficială de stat în raporturile cu instituțiile publice, lucru unic în lume.

Noul Cod administrativ adoptat de Guvernul PSD-ALDE prin ordonanță de urgență obligă primăriile și consiliile județene să pună la dispoziția cetățenilor formulare bilingve. Această obligație cade și în sarcina deconcentratelor, care reprezintă administrația publică centrală a statului român.

Această prevedere a Codului administrativ reprezintă în fapt o oficializare a peste 20 de limbi minoritare în administrația publică locală și centrală a statului român. Vorbim de 20 de limbi minoritare pentru că România s-a angajat prin tratate internaționale să protejeze 20 de limbi minoritare pe teritoriul său.

Astfel, prin adoptarea Legii nr. 282/2007 pentru ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, adoptată la Strasbourg la 5 noiembrie 1992, România s-a angajat să protejeze un număr de 20 de limbi minoritare pe teritoriul său, respectiv: limba albaneză, limba armeană, limba bulgară, limba cehă, limba croată, limba germană, limba greacă, limba italiană, limba idiş, limba macedoneană, limba maghiară, limba poloneză, limba romani, limba rusă, limba ruteană, limba sârbă, limba slovacă, limba tătară, limba turcă și limba ucraineană (detalii aici).

Noul Cod administrativ conține o prevedere care practic introduce toate aceste limbi, unele imediat iar altele cu posibilitatea de a fi introduse, în sistemul administrativ românesc, atât la nivel local, la nivelul primăriilor și consiliilor județene, cât și la nivel central, al deconcentratelor.

Potrivit art. 94 alin. 1 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ „În unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, stabilit la ultimul recensământ, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, precum și serviciile publice deconcentrate asigură folosirea, în raporturile cu aceștia, și a limbii minorității naționale respective, în conformitate cu prevederile Constituției, ale prezentului cod și ale tratatelor internaționale la care România este parte”.

Instituțiile administrației publice locale, respectiv primării și consilii județene, precum și instituțiile publice aflate în subordinea acestora, și deconcentratele, care aparțin sistemului administrativ central, trebuie să asigure utilizarea limbii materne în raporturile cu cetățenii. Această prevedere era în vigoare și înaintea adoptării Codului administrativ, prin Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale.

Potrivit art. 94 alin. 2 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ „Autoritățile administrației publice locale prevăzute la alin. (1), prin hotărâre, pot decide asigurarea folosirii limbii minorităților naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale nu ating ponderea prevăzută la alin. (1)”.

Această prevedere dă posibilitatea utilizării limbii materne chiar și acolo unde ponderea populației minoritare nu atinge pragul de 20%. Practic, pragul de 20% este în mod neconstituțional desființat de această prevedere din Codul administrativ care reprezintă o noutate în sistemul administrativ românesc.

Potrivit art. 195 alin. 2 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ „În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, stabilit la ultimul recensământ, în raporturile lor cu autoritățile administrației publice locale, cu aparatul de specialitate și organismele subordonate acestora, aceștia se pot adresa, oral sau în scris, și în limba minorității naționale respective și primesc răspunsul atât în limba română, cât și în limba minorității naționale respective”.

Potrivit art. 195 alin. 3 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ „În scopul exercitării dreptului prevăzut la alin. (2), autoritățile publice și entitățile prevăzute la art. 94 au obligația să pună la dispoziția cetățenilor aparținând unei minorități naționale formulare și texte administrative de uz curent în format bilingv, respectiv în limba română și în limba minorității naționale”.

Așadar, primăriile, consiliile județene și deconcentratele (adică autoritățile indicate clar la art. 94 alin. 1) au obligația (imperativ, nu opțional) să pună la dispoziția cetățenilor formulare bilingve și texte administrative (nu au fost definite).

Lista acestor formulare bilingve și texte administrative va fi stabilită prin Hotărâre de Guvern, potrivit Codului administrativ, la propunerea Departamentului pentru Relații Interetnice elaborată în colaborare cu Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale. Doar că atât DRI cât și ISPMN sunt controlate în totalitate și acționează exclusiv în interesul de UDMR (un exemplu aici).

Zeci de primării, consilii județene și deconcentrate vor fi obligate să pună la dispoziția cetățenilor formulare bilingve în română și maghiară. Se mai face un pas astfel în direcția oficializării limbii maghiare pe teritoriul României, de vreme ce acum se trece la următorul nivel în care cetățenii nu doar că se pot adresa în limba maternă acestor instituții publice dar statul, de bună voie, emite documente tipizate și în limba maghiară.

Această situație, în care statul își incurajează cetățenii să utilizeze și o altă limbă decât limba oficială de stat în raportul cu instituțiile publice este unică în lume. Peste tot în lume în raporturile cu instituțiile publice ale statului se utilizează limba sau limbile oficiale de stat.

Statul român face un nou pas, fără să fie forțat de nimeni, spre oficializarea limbii maghiare. De foarte mulți ani în multe primării din România și în câteva consili județene ședințele de consiliu au loc în limba maghiară în timp ce consilierii români ascultă la căști traducerea ședințelor în limba oficială de stat. O situație nu doar neconstituțională ci și perfect stupidă.

Chiar și înaintea adoptării acestei prevedere ilegale din Codul administrativ în anumite zone controlate de UDMR instituțiile publice utilizau formulare bilingve, în limbile maghiară și română (un exemplu aici).

Această prevedere din Codul administrativ erodează în mod evident caracterul de stat național al statului român și statutul de limbă oficială de stat al limbii române, de vreme ce limbi minoritare capătă în mod artificial același statut cu limba oficială de stat. Prevederea folosește în mod evident celor care acționează împotriva statului român, împotriva prevederilor constituționale referitoare la limba oficială de stat și la caracterul de stat național și unitar, respectiv folosește UDMR și Ungariei.

FOTO: digi24.ro

Voi ce părere aveți? Aștept comentariile voastre.

_________

Sursa – https://www.dantanasa.ro/exclusiv-analiza-formulare-in-limba-maghiara-obligatorii-in-primarii-si-deconcentrate-conform-codului-administrativ/?fbclid=IwAR1IsF2imeUMbzlc6YQdvagT8A9dlEl7oeWGRs69f2dVuXabPqHxBhpve3E