Gheronda Alipios Kapsaliotul

Athos-Grecia

 

Hristos a înviat! – de la Chilia Sf. Nicolae-Kapsala, din acest loc în care a viețuit de la 1794 până la 1805 Cuviosul Nicodim Aghioritul unde a și scris cele mai multe din lucrările sale.

Mai târziu s-a zidit această bisericuță întru cinstirea Sfântului Nicolae, al cărui nume îl purta și cuviosul (de la botez) când a venit din Naxos în Sf. Munte.

Transmit un răspuns la întrebarea unor frați în legătură cu atitudinea Sfântului Munte față de evenimentele în curs, adică despre virusul Corona și închiderea bisericilor.

Așadar vă citesc o scrisoare. Are titlul: ”Virusul corona și ecumenismul”.

 

Creștinul care suferă de boli trupești, câștigă din acestea folos sufletesc atunci când se căiește de păcatele sale. Atunci când există o boală contagioasă oamenii se păzesc de tot ceea ce le poate pricinui infectarea, îndepărtându-se în primul rând de bolnavi, pentru a nu se îmbolnăvi și ei.

Așadar ne îngrijim doar de sănătatea trupească, iar sănătatea noastră sufletească o neglijăm?

Pandemia panereziei ecumenismului infectează creștinii, îi îmbolnăvește pricinuindu-le moarte duhovnicească, adică îi desparte de Dumnezeu!

 

Sfânta Scriptură, Sfintele Canoane, toată Predania Părinților ne învață ce este erezia, de ce nu trebuie să avem comuniune cu ereticii și să-i pomenim. Și cum se face vindecarea de aceasta.

Ecumenismul este învățătura antihristică ce învață că sunt multe căi de mântuire fără Mântuitorul Hristos! Adică toate religiile conduc către același Dumnezeu! Însă doar Domnul Hristos este Mântuitorul, Doctorul și adevăratul Dumnezeu, iar ortodoxia este Adevărul!

        Sfântul Ioan Gură de Aur zice: nu ne folosește la nimic viața dreaptă (cuvioasă), adică să împlinim Sfintele Porunci, când credința ne e strâmbată prin dogme cacodoxe (neortodoxe, false).

O astfel de dogmă cacodoxă, deviantă de la învățătura ortodoxă este ascultarea față de episcopii a căror fapte și învățătură sunt în contradicție cu Predania Ortodoxă. Sfinții ne spun să ne îndepărtăm de comuniunea cu astfel de minciuno-păstori pentru a nu ne face părtași cu ei și la chinurile veșnice.

”Credința – zice Sf. Ignatie Teoforul – este mijlocul de transport prin care ne îndreptăm către Dumnezeu, iar faptele dragostei față de aproapele (împlinirea poruncilor Evangheliei) sunt cele necesare la drum (și chiar însuși drumul!)”.

Așadar noi ne îngrijim doar de pregătirea ”bagajelor” ignorând importanța ”biletului” către Împărăția Cerurilor?

Ecumeniștii învață că cei ce nu-i pomenesc sunt în afara Bisericii.

Sfinții, însă, spun că ”cei ce nu sunt ai Adevărului, nu sunt ai Bisericii”!

Sfintele Canoane din Pidalion sunt ”Evanghelie după Evanghelii”, spune Sf Nicodim Aghioritul și interzic comuniunea cu neîmpărtășiții ecumeniști.

Acum însă, stareții aghioriți precum deunăzi starețul Partenie al Mănăstirii Sf. Pavel transmit rugăminți Arhiepiscopului Ieronim și Guvernului să deschidă lăcașurile Bisericii (închise chiar și în zilele Paștilor), dar cauza răului o trec sub tăcere! Ei înșiși acceptă pseudo-sinodul din Kolimbari-Creta (2016), acceptă biserica schismatică a Ucrainei și îl pomenesc pe panereziarhul Bartolomeu ca ortodox!

Marele Athanasie nu permitea ortodocșilor să se îmbisericească în lăcașurile arienilor pentru a-i păzi de osânda veșnică.

Iar marele Vasile numește lăcașurile ereticilor ”Pepiniere ale nelegiuirii”.

Ecumeniștii învață că nu ne vatămă sufletește comuniunea cu astfel de pseudo-păstori care au învățături neortodoxe.

Dimpotrivă, sfinții spun că este contagioasă comuniunea cu erezia.

Sf. Vasile cel Mare a descris aceasta infecție ca ”întunecare sufletescă”.

Iată unde am ajuns! Patriarhii să dăruiască mahomedanilor ”sfântul” coran. Să propovă-duiască cu autoritatea ”sinodului” tâlhăresc din Creta că și ereticii aparțin Bisericii lui Hristos!

O, câtă întunecare!

Să-l accepte pe papa ca întâi-stătător și să-l pomenească în împreună-rugăciunile cu el!

O, câtă întunecare!

Să se adune cu cei din CMB (Consiliul Mondial al ”Bisericilor”) trădând astfel ortodoxia!

Proorocul Isaia zice: ”Vai, celor ce numesc întunericul lumină!”, ”Vai, celor ce numesc amarul-dulce și minciuna – adevăr”!

  O, câtă întunecare!

Acceptă ecumeniștii pe ereticii monofiziți ca ”Biserici Răsăritene” cu preoție și Taine, împreună-liturghisind cu ei!

Ereticii nu au adevărată smerenie, scrie Sf. Ignatie Brianceaninov.

Smerenia este, după Sf. Grigorie Palama, conștientizarea Adevărului.

 

Lumina dumnezeieștilor Porunci neavând și nici ”busola” Sfintelor Canoane, ecumeniștii, cu adevărat orbi fiind, își conduc turmele lor la pierzare veșnică. Nu-și păzesc turmele prin îngrădire în vremea ereziei, nu au adevărata dragoste.

Sf. Maxim Mărturisitorul zice că dragostea fără adevăr este mizantropie, ură față de oameni. Așadar mizantropii sunt ”iubiriștii ecumeniști căci împotrivindu-se Părinților, au rămas cu spurcăciunea sufletului necurățată.

Iar virtuțile, ostenelile lor, de vreme ce nu se nasc din Dreapta Credință, chiar dacă înaintea oamenilor se arată a fi plăcute, zice Sf. Maxim, totuși nu vor fi răsplătite de Dumnezeu întru Împărăția Sa ci doar în această viață, acestea devenind pricină de veșnică pierzare pentru toți cei care urmează astfel de pseudo-păstori, lupi în piei de oaie.

           Sfântul Munte astăzi nu mai este ”far” al ortodoxiei. Acum domnește o tăcere vinovată. Sunt pomeniți toți patriarhii eretici de la Atenagoras, Dimitrie și până la cel de azi, patriarhul Bartolomeu prin care se continuă ”robia la cărămizile Egiptului”. Cu banii Apusului eretic se refac clădiri, se deschid drumuri pentru mașini, se dezvoltă comerțul și găzduirea atentă a închinătorilor bogați…

Sunt prieteni ai vrăjmașilor Maicii Domnului despre care aceasta zicea: Vin vrăjmașii Fiului Meu și ai Mei!referindu-se la cei cu gândire latină din vremea patriarhului Ioannis Vekos.

Sf. Marcu Eugenicul, după cum scrie el însuși în testamentul său a cerut să nu le fie îngăduită prezența la înmormântarea sa.

Aghioriții de azi pe Mărturisitori îi laudă, dar înfăptuiesc cele dimpotrivă!

Adevărată întunecare!

Vremurile de pe urmă!

Anii apostaziei creștinilor când și cei aleși vor fi înșelați!

Păstorii – episcopi și duhovnici – au devenit lupi. Biserica lui Hristos se retrage în pustie, în peșteri, în mici adunări izolate, ascunse, ale ortodocșilor prigoniți, pregătind creștinii pentru Martiriu.

Adevărații credincioși nu au comuniune cu Biserica Greciei, cea recunoscută oficial de stat, sau de alte state ortodoxe, nici cu ereticii Patriarhiei Constantinopolului. Sunt batjocoriți, prigoniți… le rabdă pe toate, bucurându-se că suferă pentru Hristos și că se află la adăpost, afară din adunarea viclenilor eretici ecumeniști. Si cu cât se vor ține mai la distanță de așa-zisele ”Patriarhii Istorice” și de celelalte Biserici Locale, cu atât mai mult se vor apropia de Hristos și de Sfinții Săi. Se vor afla cu clericii și cu credincioșii îngrădiți uniți în lupta dreptei mărturisiri a credinței și a dragostei lui Dumnezeu Celui Treimic. Se află înlăuntrul chivotului mărturisitorilor ortodocși și nu afară alături de mulțimea înghițită de cataclismul ecumenismului, sionismului, globalizarii…!

Două drumuri există, zicea fericitul meu stareț Sava: cel al Sfântului Mucenic Cosma Protosul Sfântului Munte (1274) sau cel al afurisiților din Mănăstirea Marea Lavră care au liturghisit împreună cu latino-cugetătorii.

”Aghioriți”, așadar (cu ghilimele!), care îi prigonesc pe monahii aghioriți ce se împotrivesc trădării credinței și nu-l pomenesc pe patriarhul Bartolomeu și pe cei dimpreună cu el lucrători. Umblă după stăreție și funcții de conducere și-și fac reclamă de mari ortodocși ”slăvindu-se unii pe alții…” (Ioan,5/44), însă funcțiile și slava lumii nu sunt compatibile cu mărturisirea credinței!Îi dau de gol toți Sfinții Mărturisitori.

Poporul zice: și cu slănina-n pod și cu gâtul uns, nu se poate!

Trădării credinței i-au urmat și-i urmează întotdeauna, catastrofe etnice!

  O, câtă întunecare a stareților aghioriți să susțină că fără pomenirea episcopului la Liturghie, fie și ecumenist, nu se săvârșesc Sfintele Taine! Nici rugăciunile, zic ei, nu urcă la Dumnezeu fără pomenirea episcopului!

 

O, câtă întunecare!

 

Monahii aghioriți să aibă ca exemple de supunere față de ecumeniști și exemple de mărturisire a credinței pe sfinții de curând canonizați pentru a-și putea justifica vinovata cârdășie cu ereticii zicând: ”Devreme ce sfiții contemporani nouă nu au întrerupt comuniunea cu patriarhul Bartolomeu și cu cei asemenea cu el, de dinaintea lui, atunci și noi, urmând exemplul lor, vom continua să îi pomenim!”

Iată efectul canonizărilor din ultimii ani ale ”capului ortodoxiei” – noul papă din Fanar, a unor oameni care i-au pomenit pe ecumeniști și au cuvinte de laudă la adresa lor!

Învățătura acestor noi sfinți este că oricine întrerupe comuniunea cu episcopii și cu patriarhii și nu-i mai pomenește este în afara Bisericii. Nu le deschid mormintele, dar le promovează încontinuu sfințenia pentru că fac minuni.

Însă Evanghelia zice că unii chiar și minuni vor face, dar ca și trădători ai credinței se vor osândi.

Marele Atanasie, răspunzând la întrebarea: „Cum este posibil ca ereticul arian sa facă minuni?”, zice:

  • Deși are credință eretică, însă pentru milostenie și orice alte fapte bune ar mai săvârși, Dumnezeu îi răsplătește în această viață cu darul facerii de minuni și al profeției, dar după moarte va auzi de la Domnul: „Tot ce-ți datoram ai luat în această viață, iar ca eretic neîndreptat partea ta va fi focul veșnic.” (P.G. 28,pag. 665, întrebarea 111)

Adevăratul creștin este locaș al lui Dumnezeu, zice Sf. Atanasie Sinaitul, având temelia pe cunoașterea corectă a dogmelor adevărului Bisericii și pe lucrarea credintei – respectarea Poruncilor Evangheliei.

Ecumenistii învață dogmele minciunii: că Sfintele Canoane propovăduiesc ura, că sfinții care au anatematizat pe papistași (Sf. Fotie, Sf. Grigorie Palama, Sf. Marcu Evghenicul, Sf. Cosma, etc) au căzut victime – auziți– diavolului! Așa zice patriarhul Bartolomeu – că ereticii sunt frații noștri și câte și mai câte… (dogme)!!!

Ierarhii Bisericii Greciei au închis lăcașurile de cult (și în zilele Paștilor – 2020!) supunându-se sistemului ateu și nu lui Hristos! Cu adevărat păstori năimiți (închiriați) sunt care-și conduc turmele lor la pierzare!

Împuținarea credintei naște frica și iubirea de sine care transformă omul în fiară și în final îl demonizează!

Orice s-ar întâmpla însă, Adevărul este Unul pentru totdeauna: Nu sunt ai Bisericii lui Hristos ecumeniștii!

Să suferim așadar frații mei, pentru Domnul nostru Cel Înviat, greutățile acestei perioade de îngrădire îndepărtându-ne de clericii trădători purtând cu bucurie în mâini ramurile faptelor dragostei pe calea păstrării Tradiției Bisericii și a Sfântului Munte și a jertfei mărturiei conștiinței!

 

Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Hristos cel înviat!

Cu noi este Dumnezeu!

Amin! Amin! Așa să fie!

 

textul poate fi descărcat în format pdf de aici: 2020.05.23-virusul-corona-si-ecumenismul

.

.

 

 

.