Am vizitat Athosul ca un pelerin
Care-l caută sincer pe Dumnezeu
L-am găsit pe Samson îmbătat de vin
Și tăiate bucăți pletele-i de nazireu.
Am plecat la Athos ca să-i văd pe sfinți
Cum se roagă, cum postesc și să-nvăț și eu
Dar în loc de post și rugăciuni fierbinți
L-am găsit DIN NOU răstignit pe Dumnezeu.
Drumuri noi, moderne, ca pe-autostradă
Cupole-aurite cu foduri-europene
Atâta bunăstare-a virtuților tăgadă
Și duh lumesc și somnul conștiinței-n vene.
Am plecat la Athos ca să văd smerenie
Și-am găsit biserici-n aur poleite
Unde e chilia săracă și umilă!!!?
UNDE-I VIAȚA ÎN HRISTOS TRĂITĂ?
Am aflat apoi de la un simplu om
Că icoana cea de minuni izvor
Minunata PORTĂRIȚĂ de la Iviron
Părăsind altarul și-al porții zăvor
A dat semn puternic Maica Domnului
Că vrea să plece din Muntele Aton.
Căci monahii azi îngerescul chip
În loc să-l cinstească, păzindu-și credința
Zidesc temelie pe praf și nisip
Iar vrăjmașul diavol-și proclamă biruința.
A căzut Athonul pomenind eretici
Și tăcând atunci când trebuia să strige
Gustând lașitatea și teama omenească
Moștenește iadul, care cumplit frige…
Lumea este oarbă și-n mai grea orbire
Merge-n înșelare fără ca să vadă
Primejdia grozavă, chiar a ei pieire
Căzând cu-a ei voie în drăceasca nadă…
Așadar creștine, în zadar tu cauți,
FAR D-ORTODOXIE, TRĂIRII BASTION
Cu durere-ți spun, nu-ți mai pierde timpul
Căci s-a stins lumina muntelui Athon.
Poate doar rarisim, la chilii uitate
Vei găsi cu mare greutate-un pom
Roditor cu roade binecuvântate
Poate prin KAROULII, vreun astfel de om…
Chiar și-așa creștine, nu-ți pierde nădejdea
Mai degrabă-n lume printre lupi și spini
Vei găsi ce cauți, copac tânăr verde
Printre crengi uscate și veștede tulpini.
Caută cu frică și dragoste mare
Pe dulcele nostru, HRISTOS, DUMNEZEU
Și-atunci Domnul, Bunul, pentru fiecare
Va lucra puternic, minuni ca un leu.
Ai credință, frate, Iisus de grijă-ți poartă
Și tovarăș bun îți va rândui
Creștin ca și tine, nu din lumea moartă
Ci din turma vie, SINGUR NU VEI FI!
….A căzut Athonul, mare e mâhnirea
Să se raporteze, punct de referință
NU MAI ARE OMUL, ȘI NICI OMENIREA
DE BUNĂ TRĂIRE ȘI DREAPTĂ CREDINȚĂ!!!!
Cu suflet greu de supărare, dar și cu nădejde,
Pr. Andrei
