Câtă bucurie simți în suflet

Atunci când privești portul național bulgăresc…

Câtă culoare, câtă candoare cromatică și câtă…

…voioșie… emană portul bulgăroaicelor

De altădat… de la munte…

Parcă te-ai afla într-o poiană

Pe o pajiște de flori multicolore

Care îți taie răsuflarea

Prin perospețimea și frăgezimea lor…

Așa e fota bulgărească…

Și capul fetei, împodobit cu flori

Al codanei din Balcani…

Și paftalele ce încing mijlocelul subțire al fetei

Sunt parcă două inimi îngemănate

Înlănțuind trupul firav

Ca să nu se frângă

În tumultul jocului.

E atât de irezistibil  portul popular…

Toate se îmbină atât de armonios

Încât rămâi mut de atâta frumusețe…

Iar jocul, jocul popular bulgăresc

E atât de viu, de rapid…

Revărsându-se ca apele de munte…

Jocul acesta e… precum sufletul

Copilăresc și gingaș și pur

Al țăranului bulgar din vechimi…

Câtă cuvioșie, câtă puritate

Au în ele dansurile populare din Bulgaria…

 Câtă vioiciune au în ele…

Încât realizezi că voioșia aceasta

Nu poate fi decât dumnezeiască

Și izvorâtă dintr-o inimă

Care a cunoscut întâi durerea…

Toate acestea sunt lucruri dumnezeiești….

Și apoi cântecele, de jale,

De haiducie și de vitejie

Au atâta tragism în ele…

Cavalul și cimpoiul

Sunt instrumente ale durerii

Care cântă parcă mut sau abia auzit

Dar care spun atâtea lucruri….

Spun… despre fragede fete

Răpite de turci și duse-n robie

Spun de vremi de bejenie

Când poporul urca la munți

Spre a se feri din calea urgiei turcești…

Spun despre vieți pline de chin

Despre râuri de sânge

Ce au curs… vremi apuse…

Vremi de vitejie… de jale multă și de lacrimi…

Despre martiri care nu și-au lăsat credința

Despre eroi mari și viteji

Preabravi în luptă…

Poporul acesta a știut atât de bine să-și cânte durerea

Și să transmită aceasta până în zilele noastre,

Când spui folclor balcanic, spui istorie

Scrisă cu sânge

Și dăltuită în inimi

Și trâmbițată prin glasuri de secole…

Din generație în generație…

Ooooffff!

Ce lucruri dumnezeiești!!!!!!

Ce lucruri dumnezeiești!!!!!!

 

 

 

Cu plecăciune adâncă în fața folclorului autentic bulgăresc,

Pr. Andrei

 

 

 

 

 

.