Grecie, pământ atât de sfânt!!!

Cu țărmurile tale lovite de valuri

Cu eroii tăi antici, cu glorios avânt,

Cu oameni din vechime, cu înalte idealuri…

 

Ohhh, Grecie, tărâm de epopei

De cultură străveche și civilizații apuse

Unde s-au născut atâtea Iliade și Odisei

Și unde sunt mii de istorii nespuse…

 

Tu, Grecie, te-ai lipit de sufletul meu

Și mi-ai devenit dragă din primele clipe

Tărâm binecuvântat de Dumnezeu…

Ce zbori spre înalturi cu-angelice-aripe…

 

Offf, Grecie, ești precum lumea de veche

Și-ai dat lumii viteji și împărați de glorie

Pe Leonidas, pe Ahile, pe Hector și Paris

Și nimeni nu s-a asemuit cu ei în istorie…

 

Și ai mai știut, Grecie, lumii să dai

Sfinți mari de care plin este cerul

Trecutu-ți miroase a mir și a Rai

Strivit-ai plin faptă deplin efemerul…

 

Grecie, Tu, țară iubită de sorți

Cu pași de apostol încrustați pe țărmul tău

Căci bătut-a Sf. Pavel la ale tale porți

Și te-a unit apoi cu Dumnezeu…

 

Mările tale sunt din lacrimi vărsate

Pe fundul mării zac mii de martiri

Ești a Duhului liră, cu daruri de El revărsate

Ești versul de taină desprins din psaltiri…

 

Și ce bucurie tu mi-ai dăruit

Grecie, casă a mea pentru o clipă

Căci la sânul tău ca pe-un fiu m-ai primit…

Și mi-ai fost mamă, și soră, dar și iubită!!!

 

De-aceea te cântă sufletul meu

Și pe vecie sfioasă iubire

Îți voi purta, martor mi-e Dumnezeu

Ca țării mele o să-ți dau cinstire!!!

 

Și voi purta cu drag la pieptul meu

Alături de pământul țării mele

Un bulgăre din sfânt pământul tău

Prealuminoasă stea pe cerul cu stele!!!

 

Iar astăzi, când mă-ntorc în țara mea

Offf Grecie, preadulce auroră!!!

Voi povesti pe unde oi trecea!!!!

Cum tu mi-ai fost mamă, iubită și soră!!!

 

 

Cu dragoste de oameni rog pe bunul Dumnezeu ca să facă posibil să guste toți oamenii din bucuria pe care am trăit-o în insula Creta și din bucuria cu care am scris aceste poezii,

al dvs. mereu, Pr. Andrei