Grecie, pământ atât de sfânt!!!
Cu țărmurile tale lovite de valuri
Cu eroii tăi antici, cu glorios avânt,
Cu oameni din vechime, cu înalte idealuri…
Ohhh, Grecie, tărâm de epopei
De cultură străveche și civilizații apuse
Unde s-au născut atâtea Iliade și Odisei
Și unde sunt mii de istorii nespuse…
Tu, Grecie, te-ai lipit de sufletul meu
Și mi-ai devenit dragă din primele clipe
Tărâm binecuvântat de Dumnezeu…
Ce zbori spre înalturi cu-angelice-aripe…
Offf, Grecie, ești precum lumea de veche
Și-ai dat lumii viteji și împărați de glorie
Pe Leonidas, pe Ahile, pe Hector și Paris
Și nimeni nu s-a asemuit cu ei în istorie…
Și ai mai știut, Grecie, lumii să dai
Sfinți mari de care plin este cerul
Trecutu-ți miroase a mir și a Rai
Strivit-ai plin faptă deplin efemerul…
Grecie, Tu, țară iubită de sorți
Cu pași de apostol încrustați pe țărmul tău
Căci bătut-a Sf. Pavel la ale tale porți
Și te-a unit apoi cu Dumnezeu…
Mările tale sunt din lacrimi vărsate
Pe fundul mării zac mii de martiri
Ești a Duhului liră, cu daruri de El revărsate
Ești versul de taină desprins din psaltiri…
Și ce bucurie tu mi-ai dăruit
Grecie, casă a mea pentru o clipă
Căci la sânul tău ca pe-un fiu m-ai primit…
Și mi-ai fost mamă, și soră, dar și iubită!!!
De-aceea te cântă sufletul meu
Și pe vecie sfioasă iubire
Îți voi purta, martor mi-e Dumnezeu
Ca țării mele o să-ți dau cinstire!!!
Și voi purta cu drag la pieptul meu
Alături de pământul țării mele
Un bulgăre din sfânt pământul tău
Prealuminoasă stea pe cerul cu stele!!!
Iar astăzi, când mă-ntorc în țara mea
Offf Grecie, preadulce auroră!!!
Voi povesti pe unde oi trecea!!!!
Cum tu mi-ai fost mamă, iubită și soră!!!
Cu dragoste de oameni rog pe bunul Dumnezeu ca să facă posibil să guste toți oamenii din bucuria pe care am trăit-o în insula Creta și din bucuria cu care am scris aceste poezii,
al dvs. mereu, Pr. Andrei