Într-un colț de insulă grecească
Am cunoscut-o pe Stavroulita
Micuța grecoaică, dar,
Marea minune, care,
Ne-a fermecat pe toți într-o clipită…
În prunca aceasta
A pus Dumnezeu tot ce a avut mai bun…
Gurița mică-mică, parcă desenată
De penelul lui Dumnezeu.
Ochii vii, iscoditori și gingași,
Genele care se mișcă grațioase
Precum aripile unui fluture
Dar, ochii, ochii aceia nu-i voi uita niciodată.
Prunca de numai doi anișori
Atât de vioaie
Care ceartă cu privirea-i ageră
Și curată ca râul de munte…
Mizeria oamenilor de azi…
Stavroulita, fetița cu nume de Cruce,
Cruciulița adică…
N-am văzut în viața mea
Atâta hotărâre în privirea unui copil…
Stavroula are în ea ceva mai mult
Decât un simplu copil….
Sub genele-i lungi și negre
De grecoaică veritabilă
Citești parcă veacuri de istorie
A Greciei întregi…
În ochii aceștia te întâlnești
Cu Elena din Troia,
Cu Gorgos din Sparta,
Dar și cu mucenița Paraschevi…
Poți vedea în ochii ei
Pe vechii greci de odinioară
Eroi și martiri, vrednici de laudă,
Care mustră cu putere multă
Căderea omului de azi…
Stavroulita, Cruciulița, Minunea,
Pe care, dacă numai dată o privești
Înțelegi cât de bun e Dumnezeu
Și cât îl iubește pe om
Făptura mâinilor Sale…
Trebuie să o cunoști pe Stavroula!!!
Să-i vezi tumultul,
Să simți cum în ea,
Se îngemănează frăgezimea prunciei
Cu trăsăturile vechilor greci.
E minunat lucru!!!
Stavroula este îngemănarea perfectă
Dintre copilăria fragedă ca firul ierbii
Și tumultul eroinelor de odinioară…
Trebuie să o cunoști pe Stavroula!!!
Să-i simți suflețelul curat
Prin care îți vorbește
Însuși Dumnezeu…
Să citești în ochii ei negri
Și limpezi, dar ce limpezi…
Ca într-o carte deschisă…
Și o să înțelegi
Cum Dumnezeu a pus în sufletul ei
Deopotrivă, parfumul florilor de susură,
Culoarea leandrului înflorit,
Clocotișul apelor limpezi din munții Cretei,
Curajul eroinelor din vechime,
TOATE ÎNTR-O SINGURĂ COPILIȚĂ,
În care Dmnezeu a pus
GRECIA ÎNTREAGĂ!!!!!
Cu dragoste de oameni rog pe bunul Dumnezeu ca să facă posibil să guste toți oamenii din bucuria pe care am trăit-o eu în insula Creta și din bucuria cu care am scris aceste poezii,
al dvs. mereu, Pr. Andrei
Micuța Stavroula
Mica minune din Creta… de aproape doi anișori
.
.
