Statul român există pentru că există Poporul Român. Fără popor, statul nu există. Fără Constituție, statul nu există pentru că nu are reguli de funcționare. Regulile de funcționare a statului român au fost stabilite de popor prin adoptarea Constituției.

Ce zice Constituția – cea care stabilește regulile de funcționare?

Constituția stabilește principiile și regulile generale (drepturi, obligații), precum și competentele fiecărei autorități în stat.

Fiecare autoritate este compusă din oameni – tot cetățeni care sunt aleși sau desemnați de către ceilalți cetățeni.

CCR veghează ca să fie respectată Constituția și regulile ei.

Dacă constată că nu sunt respectate principiile și regulile generale stabilite de Constituție, sancționează actele emise de cei de sub ea.

Cum?

Legile și OUG urile le declară neconstituționale.

Dacă o putere intră peste competențele altei puteri, declară că e conflict juridic de natură constituțională și trage de urechi puterea care și-a depășit competențele.

Constituția prevede 3 puteri cărora poporul trebuie sa li se supună:

– legislativă (Parlamentul)

– executivă (Guvernul)

– judecătorească (instanțele de judecată)

PARLAMENTUL este cel care dă legi prin care detaliază (dezvoltă) principiile și regulile din Constituție. NU poate să încalce Constituția, căci este subordonat ei. Ea prevede existența lui și ce competențe are.

GUVERNUL este cel care pune în practică ce a zis Parlamentul, adică dă hotărâri guvernamentale (HG-uri) prin care stabilește procedura de aplicare. Nu poate să încalce nici ce zice Constituția pentru că ea prevede existența lui și ce competențe are și nici ce a zis Parlamentul, pentru că ese deasemenea subordonat lui, Guvernul (fiind prin definiție puere executivă – n.r.), poate doar să execute.

Sub Guvern sunt MINISTERELE ȘI INSTITUȚIILE PUBLICE care trebuie sa pună în practică ce a zis Parlamentul, conform procedurii stabilite de Guvern. Mai dezvoltă unele proceduri prin Ordine, dar nu pot să încalce ce au zis cei de deasupra lor, adică Constituția, Parlamentul, Guvernul.

În situații excepționale, Guvernul poate să stabilească el regulile, adică să emită acte cu putere de lege numite Ordonanțe de Urgență. Sau, în perioada vacanței parlamentare poate să dea ordonanțe simple în domeniile și în limitele pe care Parlamentul l-a împuternicit să îi facă treaba cât se relaxează el.

Ținându-i locul Parlamentului, Guvernul trebuie să respecte obligațiile pe care Parlamentul le are (să respecte Constituția).

Însă, și ordonanțele de urgență și ordonanțele simple se verifică de către Parlament să vadă dacă Guvernul le-a dat cu respectarea obligațiilor pe care Parlamentul le avea sau cu respectarea împuternicirii pe care Parlamentul i le-a dat.

În cazul în care Parlamentul constată că Guvernul și-a încălcat obligațiile, îi sancționează actele pe care le-a emis (ordonanțele de urgență și ordonanțele simple): ori le modifică, dacă încălcările nu sunt foarte grave, ori le anulează de tot (le respinge) dacă încălcările sunt foarte grave.

Mai mult, dacă Parlamentul constată că Guvernul nu execută ce a decis el sau își depășește competențele, îl poate sancționa prin retragerea încrederii (demitere prin moțiune de cenzură).

POPORUL (TOȚI Cetățenii) trebuie să respecte ce au zis cei de deasupra lor sau chiar ei (dacă ei au funcții în „structurile” statului român).

INSTANȚELE JUDECĂTOREȘTI sunt cele care sancționează, prin hotărârile judecătorești) toate abaterile de la regulile de mai sus, anulând actele și obligând la despăgubiri pe toți cei care au obligatia de a RESPECTA ȘI EXECUTA regulile stabilite de Parlament, atâta timp cât sunt constituționale:

– anulează HG-urile Guvernului, Ordinele Miniștrilor, actele administrative ale celorlalte instituții publice, dacă încalcă: legea și ordonanțele de urgență (care se prezumă că sunt constituționale până când CCR-ul zice că nu sunt) sau actele celor de deasupra lor.

– dacă CCR ul spune că o lege sau o ordonanță de urgență este neconstituțională, instanțele nu mai pot ține cont de ea pentru că nu respectă legea de bază, fundamentală, Constituția pe care poporul a adoptat-o. În această situație anulează și toate actele de execuție (administrative) care au fost emise în baza legii declarate neconstituțională (chiar dacă la momentul emiterii lor legea se prezumă că este constituțională, dovedindu-se ulterior că nu era).

Acestea sunt regulile de funcționare a statului român pe care le-a stabilit poporul când a votat Constitutia.

Pentru ca ele să poată fi puse în practică, toți omuleții (cetățenii) care sunt angajați ai tuturor autorităților și instituțiilor create conform legii de bază, Constitutia, sunt plătiți.

De cine sunt PLĂTIȚI omuleții ?

De popor – care s-a obligat să plătească impozite, taxe și contribuții astfel încât să se creeze bugetul de stat din care să se plătească omuleții.

Deci, asta este structura statului român și regulile ei de funcționare.

CINE A DECIS ASTA?

POPORUL CÂND A VOTAT CONSTITUȚIA.

Vedeți verdele ăla deschis din schiță, care este peste tot?

EL REPREZINTĂ POPORUL PENTRU CĂ EL ESTE DEASUPRA TUTUROR.

POPORUL A CREAT CONSTITUȚIA CARE PREVEDE CREAREA TUTUROR CELORLALTE AUTORITĂȚI ȘI INSTITUȚII, PRECUM ȘI PRINCIPIILE ȘI REGULILE.

Cum funcționează toate aceste autorități și instituții publice?

Prin intermediul unor omuleți (niște cetățeni) care au funcții și pe care poporul îi plătește.

Ce se întâmplă acum?

Toți omuleții de prin autoritățile și instituțiile create de popor și plătiți de popor nu mai respectă legea de bază, Constituția, regulile de bază și principiile sabilite de ea.

Omuleții din Parlament nu mai respectă Constituția = nu răspund, poporul nu îi poate trage la răspundere direct.

Singurii care îi puteau trage la răspundere, conform împuternicirii date de popor prin Constituție, erau omuleții din CCR pe care poporul i-a împuternicit să sancționeze legile Parlamentului și ordonanțele de urgență ale Guvernului, dacă nu respectă Constituția.

Însă, pe omuleții din CCR chiar ei nu mai respectă ce zice Constituția.

Omuleții din Guvern nu mai respectă Constituția și nici legile = nu răspund, poporul nu îi poate trage la răspundere direct.

Cine era împuternicit să îi tragă la răspundere?

Omuleții din Parlament prin demiterea omuleți lor din Guvern.

Omuleții din instanțele judecătorești prin anularea actelor emise de omuleții din Guvern și a celor de sub ei și obligarea plății unor despăgubiri bănești pentru că au creat prejudicii.

Omuleții din instantele judecătorești nu mai respectă deciziile CCR și implicit Constituția = nu răspund pentru că a dat Parlamentul lege în sensul ăsta și a zis CCR că așa e bine, contrar Constituției.

Poporul nu îi poate trage la răspundere direct pe omuleții din instanțele judecătorești.

Cine îi putea trage la răspundere? Omuleții din CSM (Consiliul Suprem al Magistraturii) – Inspecția judiciară. Însă, nu o mai pot face pentru că legea zice că nu trebuie trași la răspundere.

…

Acum să revenim: POPORUL, adică omuleții ăia mulți, câtă frunză câtă iarbă (verde deschis din poză) este în situația în care trebuie să îi plătească în continuare pe toți OMULEȚII ĂIA PUȚINI care au funcții în autoritățile și instituțiile publice și care trebuie să pună în aplicare principiile și regulile stabilite DE POPOR prin Constituție.

Adică CÂȚIVA OMULEȚI s-au așezat deasupra Constitutiei, nu o mai respectă, iar ăia mulți îi și plătesc pentru asta.

CINE POATE REMEDIA SITUAȚIA?

OMULEȚII ĂIA PUȚINI nu își vor anula ei singuri propriile avantaje pe care și le-au creat fiind mână în mână unii cu alții și acoperind-se unii pe alții astfel încât să fie deasupra tuturor.

Cine este deasupra tuturor și poate să remedieze aberația la care s-a ajuns?

OMULEȚII AIA MULȚI (POPORUL), care a ajuns captiv și la mâna omuleților puțini care și-au constituit propriul stat în Statul Român.

Cum?

Nu avem pârghii legale pentru că și-au creat legile astfel încât să își creeze propriul stat și să ne lipsească pe cei mulți de vreo pârghie pe care să o putem folosi și să reacționăm.

Să negăm Constitutia ar însemna să negăm existența Statului Român. Un stat fără Constituție nu există, cum nu există nici Constituție fără stat, pentru că ai anula regulile de funcționare a statului care țin chiar de existenta lui.

Atunci ce putem face?

Ăia mulți să arătăm că existăm și să îi dăm jos pe ăia puțini, să stăm pe capul lor până își dau demisia sau li se ia puterea pe care și-au arogat-o când au ocupat funcția.