hepta/S-a prelungit emiterea buletinului clasic după 2031, însă vine cu o interdicție majoră
.
Cartea de identitate fără CIP ar putea fi emisă și după august 2031. Dar fără a putea fi folosită ca document de călătorie peste graniță
Parlamentul dezbate, în această perioadă, un proiect de lege, inițiat de un singur senator neafiliat, care propune permanentizarea emiterii cărții simple de identitate și după expirarea perioadei tranzitorii de trecere obligatorie la cartea electronică de identitate, adică după 31 august 2031. Acest document este necesar a fi emis, susține inițiatorul, deoarece există cetățeni care, din motive de ordin tehnic, al competențelor digitale limitate sau al unor convingeri personale ori religioase, preferă să dețină documente de identitate neelectronice. Senatorul dă exemplul mai multor state de la nivel european unde ar exista încă astfel de documente de identitate și arată că, în România, cartea simplă de identitate emisă după august 2031 va putea fi utilizată exclusiv pe teritoriul național, în relațiile juridice cu statul și cu alte entități, dar nu va servi ca document de călătorie în Uniunea Europeană sau în alte state. Legea, avizată negativ și respinsă inclusiv de fostul guvern condus de Ilie Bolojan, a picat, a finalul lunii trecute, în Senat și se află, în acest moment, la Camera Deputaților, care este for decizional.
Proiectul de lege în discuție este identificat sub denumirea de PLX nr 719/2026 și reprezintă o propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români. Proiectul dorește să instituie un regim permanent al cărții simple de identitate, ulterior datei de 1 august 2031, ca document oficial de identitate, de dovadă a domiciliului pe teritoriul României, fără suport electronic, CIP și fără funcționalități de identificare electronică.
Inițiatorul acestei propuneri legislative este senatorul neafiliat Gheorghe Vela, iar niciun alt parlamentar dintre cei 464 de senatori și deputați existenți nu a susținut cu semnătură inițiativa, potrivit documentelor atașate fișei de circuit parlamentar aferente acestui proiect de act normativ.
Act care să dovedească domiciliul
În expunerea de motive care însoțește demersul legislativ, autorul proiectului arată că, în ultimii ani, cadrul legislativ a fost orientat către introducerea și extinderea cărții electronice de identitate, în concordanță cu obiectivele europene privind digitalizarea administrației, interoperabilitatea sistemelor publice și consolidarea securității documentelor utilizate pentru identificare și călătorie.
Senatorul neafiliat susține că experiența practică acumulată în perioada de implementare a noilor documente electronice de identitate „a demonstrat existența unei nevoi reale de menținere, și după data de 31 august 2031, a unei alternative neelectronice de identificare pentru cetățenii care nu doresc sau nu pot utiliza un document cu CIP și funcționalități digitale”.
Citește și: Ai buletin vechi? Până la ce dată îl mai poți folosi pentru a călători în UE
În aceeași expunere de motive se mai menționează faptul că, în prezent, legislația prevede o perioadă de tranziție în care cartea electronică de identitate coexistă cu actuala carte simplă de identitate. „După expirarea acestei perioade, cadrul normativ existent riscă să lase fără alternativă o parte semnificativă a populației, care, din motive de vârstă, acces redus la tehnologie, convingeri personale, religioase sau preocupări legate de protecția datelor personale, preferă un document clasic, exclusiv fizic”, adaugă parlamentarul inițiator.
Document fără CIP
În acest sens, Gheorghe Vela precizează că, prin această propunere legislativă, se urmărește menținerea posibilității de emitere a cărții simple de identitate și după data de 31 august 2031, ca document distinct de cartea electronică de identitate, utilizabil exclusiv pe teritoriul României și fără componentă electronică.
Autorul propunerii arată că noua carte simplă de identitate va păstra funcția de document oficial de identificare și de dovedire a domiciliului titularului pe teritoriul României, în raporturile cu autoritățile și instituțiile publice, precum și în raporturile juridice pentru care legea prevede prezentarea unui act de identitate.
Documentul va putea, potrivit acestei propuneri legislative, să fie utilizat exclusiv pe teritoriul României și nu va putea servi ca document de călătorie în interiorul Uniunii Europene sau în afara teritoriului național. Totodată, cartea simplă de identitate nu va putea permite utilizarea funcționalităților de identificare electronică prin CIP, autentificarea digitală integrată ori semnătura electronică asociată documentului.
Regulamentul UE nu interzice emiterea acestor cărți de identitate
Proiectul de lege instituie un regim permanent al cărții simple de identitate, distinct de regimul tranzitoriu aplicabil documentelor emise anterior datei de 31 august 2031. În acest mod, arată senatorul neafiliat Gheorghe Vela, se evită orice interpretare potrivit căreia menținerea acestui tip de document ar avea caracter exclusiv temporar sau că ar reprezenta doar o prelungire a actualului regim tranzitoriu.
„Această soluție răspunde unei nevoi sociale reale și permite statului să continue procesul de digitalizare fără a transforma utilizarea documentelor electronice într-o obligație generală și exclusivă”, se mai arată în documentul citat.
Mai departe, autorul precizează că, totodată, menținerea unei alternative neelectronice contribuie la evitarea excluziunii administrative a unor categorii de cetățeni, în special persoane vârstnice, persoane din mediul rural, persoane fără competențe digitale sau cetățeni care, din diferite motive de conștiință ori de protecție a vieții private, preferă un document de identitate fără CIP și fără suport electronic de stocare.
De altfel, potrivit Regulamentului (UE) 2025/1208, documentele de identitate care pot fi utilizate pentru exercitarea dreptului la liberă circulație trebuie să conțină elemente de securitate avansate și un mediu electronic de stocare a datelor biometrice. Cu toate acestea, Regulamentul nu impune ca toate documentele naționale de identitate să fie electronice și nici nu interzice statelor membre să emită documente interne de identificare fără CIP, cu condiția ca acestea să nu fie utilizabile pentru călătorie. Articolul 2, alineatul 2, din Regulamentul respectiv prevede în mod expres acest lucru.
Senatorul Gheorghe Vela, care a inițiat acest proiect de lege, arată că o astfel de practică este existentă la nivelul mai multor state membre ale UE. Spre exemplu, susține acesta, în Germania, documentul standard de identitate include funcționalități electronice, însă cetățenii pot solicita dezactivarea funcției electronice integrate.
Se mai dă exemplul Austriei, unde utilizarea identității digitale este distinctă de documentul fizic și nu condiționează accesul la documente clasice de identitate. Alte două exemple sunt Polonia și Cehia, unde, potrivit acestui document, au coexistat pentru perioade îndelungate actele electronice și documentele clasice. De asemenea, se mai arată că în Ungaria și Croația există documente interne de identificare care nu sunt utilizate în mod curent pentru funcționalități avansate de autentificare digitală.
Digitalizare, dar fără obligare și excludere socială
Mai departe, prin acest proiect de act normativ se propune ca, după data de 31 august 2031, cetățenii români să poată opta fie pentru cartea electronică de identitate, fie pentru cartea simplă de identitate. Aceasta din urmă, prevede proiectul, va avea valoarea de document oficial de identificare și de dovedire a domiciliului titularului în raporturile juridice interne. Spre deosebire de cartea electronică de identitate, domiciliul va fi înscris și tipărit pe document.
De asemenea, documentul nu va putea servi ca act de călătorie în interiorul Uniunii Europene sau în afara teritoriului național și nu va permite utilizarea serviciilor publice electronice bazate pe identificarea digitală, pe semnătura electronică sau pe autentificarea prin CIP.
„Digitalizarea administrației publice reprezintă un obiectiv necesar și legitim, însă acesta trebuie realizat gradual, cu respectarea libertății de alegere a cetățenilor și fără a genera excluderea socială”, conchide inițiatorul acestui proiect de act normativ.
Fosta Coaliție a funcționat perfect la SENAT. PSD, PNL, USR și UDMR au votat, în bloc, împotrivă
Ei bine, proiectul de lege care ar permite optarea pentru cartea simple de identitate și după data de 31 august 2031 nu a fost deloc primit bine de către instituțiile avizatoare. Consiliul Economic și Social, spre exemplu, care a avizat negativ inițiativa legislativă, susține că „existența concomitentă a două regimuri permanente de identificare poate genera costuri administrative suplimentare pentru autoritățile publice și întârzieri în procesul de transformare digitală a administrației”. CES mai arată că „prin emiterea cărții simple de identitate valabile numai pe teritoriul României se aduce o încălcare a dreptului la libera circulație în țară și în străinătate, care este garantat de Constituție”. De asemenea, în aviz se mai precizează că „a fost realizată o întreagă infrastructură bazată pe identificarea cu ajutorul cărții electronice de identitate” și că „aceasta a beneficiat de o investiție substanțială care nu ar trebui risipită”.
Consiliul Legislativ a emis un aviz favorabil, dar cu observații, în timp ce Guvernul, condus la data respectivă, de Ilie Bolojan, a emis, în 2 septembrie 2026, un punct de vedere negativ în care susține că „promovarea propunerilor legislative trebuie efectuată cu prudență, fără afectarea deficitului bugetar, deoarece România se află în procedură de deficit excesiv, iar Comisia Europeană a atenționat România cu privire la faptul că nu a luat toate măsurile necesare pentru reducerea deficitului”. Pentru acest motiv, fostu Guvern Bolojan a transmis că nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.
Proiectul a intrat, inițial, în dezbaterea Senatului, unde a fost înregistrat la 17 iunie 2026. La 8, 9 și 17 septembrie 2026, Comisia pentru tehnologia informației, Comisia pentru românii de pretutindeni și Comisia pentru politică externă au avizat negativ proiectul de act normativ. Iar la data de 14 octombrie 2026, Comisia Juridică și Comisia pentru administrație publică au transmis Plenului un raport comun de respingere.
În data de 29 octombrie 2026, legea a fost respinsă de către Plenul Senatului. Din cei 92 de parlamentari prezenți, 56 au votat pentru picarea legii (14 de la PNL, 23 de la PSD, 3 de la UDMR, 13 de la USR și 3 neafiliați), 3 au votat pentru adoptarea proiectului (24 de la AUR și 6 neafiliați), iar alți 6 s-au abținut de la vot (un senator AUR, un senator PNL, un senator PSD și 3 senatori neafiliați).
Legea a ajuns la Camera Deputaților, care este for decizional, în data de 2 noiembrie 2026. Comisia Juridică și Comisia pentru Administrație Publică trebuie să transmită raportul final până în data de 18 noiembrie 2026.
Două servicii secrete din România, implicate în procesul de implementare a buletinului electronic
„Jurnalul” a dezvăluit, prin mai multe anchete publicate în ultimul an, faptul că în procesul privind implementarea cărții electronice de identitate, dar și a sistemelor aferente acestui tip de identificare, sunt implicate și două service secrete românești. Este vorba despre un serviciu de informații care activează direct și despre o firmă oficială a unui alt serviciu secret.
Concret, la data de 21 octombrie 2025, serviciul secret al Internelor a scos la licitație un contract având ca obiect achiziția unei soluții de acomodare a echipamentelor IT & C având ca destinație back-up și disaster recovery, în cadrul proiectului „Sistem de Alertă Timpurie – SAT”, finanțat tot prin PNRR, prin investiția „Cartea de Identitate Electronică și securitate digitală”.
În acest proiect de achiziție intră echipamente de rețea, vehicule utilitare, sisteme de stingere a incendiilor, sisteme de supraveghere, containere de stocare, lucrări de construcții de linii de comunicații, lucrări de instalații electrice și lucrări de conexiuni electrice.
Aceste lucrări și servicii urmează să fie executate, potrivit caietului de sarcini, în localitatea Dumbrăvița, județul Brașov. Contractul are o durată de opt luni.
.
DGPI, beneficiar, firma SRI, prestator
În acest context, serviciul secret al MAI, Direcția Generală de Protecție Internă, a cumpărat, la finalul anului trecut, de la RASIROM RA, firma oficială a Serviciului Român de Informații, echipamente hardware și produse software pentru securizarea cărților de identitate electronice eliberate pe numele persoanelor fizice din România. Afacerea face parte dintr-un jalon al PNRR și costă peste 9,5 milioane de euro. În ultimii ani, firma SRI a fost angajată și de către Direcția Generală de Evidență a Persoanei, pentru instalarea și configurarea unor echipamente informatice. Iar al doilea serviciu special al MAI, Direcția Generală Anticorupție, a cumpărat tot de la firma SRI echipamente de filaj.
Operațiunea „implicarea serviciilor de informații în cartea de identitate electronică” a fost antamată încă din data de 24 iunie 2025, când Direcția Generală de Protecție Internă (serviciul secret al MAI) a publicat pe SEAP (Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice) un anunț potrivit căruia dorea să încheie un acord-cadru de furnizare de echipamente hardware și de produse software.
În respectivul anunț, se precizează că, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, s-a semnat contractul de finanțare nr. 18441 din data de 29 august 2024, pentru proiectul de investiții denumit „Sistemul de Alertă Timpurie – SAT (Early warning system)”, în cadrul PNRR, Componenta 6 (Transformare digitală), investiția 8 (Cartea de identitate electronică și semnătura digitală calificată) – Jalonul 174 (Punerea în aplicare a măsurilor de sprijin pentru implementarea cărții de identitate electronice), având drept beneficiar Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția Generală de Protecție Internă.
Acordul-cadru în discuție a fost împărțit în două loturi. Primul lot se referă la achiziția de echipamente de tip platformă integrată pentru baza de date, de echipamente de tip platformă pentru back-up și de produse software asociate celor două tipuri de echipamente hardware. Valoarea inițială alocată a bugetului acestui lot s-a ridicat la 40.203.000 de lei fără TVA, respectiv la 48.654.630 de lei cu tot cu TVA.
Iar la data de 25 noiembrie 2025, DGPI a atribuit contractul-cadru nr. NS2494826/2025, în favoarea ofertantului Regia Autonomă RASIROM RA, pentru un preț final negociat de 38.717.247,55 de lei fără TVA, respectiv de 46.847.869,54 de lei cu TVA inclusă (9.560.789,7 euro).
Ulterior, la data de 9 decembrie 2025, DGPI a atribuit RASIROM-ului și primul contract subsecvent aferent acestui contract-cadru, pentru un preț final negociat de 12.905.749,19 lei fără TVA, respectiv de 15.615.956,52 de lei cu tot cu TVA.
____________________
.
Alte articole despre semnul fiarei – 666, – aici.
.
.
.
