7 octombrie 2024

Dintre numeroasele luări de poziție, unele vehemente, altele de-a dreptul văzduhiste, legate de eliminarea din cursa prezidențială a Dianei Șoșoacă, pe mine unul m-a determinat ca la rândul meu să încerc o analiză Răzvan Savaliuc. Jurnalistul specializat în dezbateri și investigații legate de justiție face un raționament simplu și tăios ca un brici, încercând să răspundă la două întrebări: cine avea puterea de a-i influența decisiv pe judecătorii Curții Constituționale și cine profită de pe urma acestui uriaș tărăboi? Chiar așa!

Cel care conduce site-ul Lumeajustiției.ro, Răzvan Savaliuc, răspunde în felul următor la cele două întrebări de mai sus. 1). Doar serviciile secrete sunt în măsură să exercite o asemenea presiune infernală asupra judecătorilor CCR, încât aceștia să ia conștient o decizie care li se sparge efectiv în cap, cu consecințe posibil fatale asupra reputației lor și autorității viitoare a CCR. 2). La a doua întrebare, Savaliuc explică cum, printr-un efect pervers, vinovatul de serviciu, judecat ca atare de opinia publică și respectiv de electorat, este Marcel Ciolacu, acesta urmând, în consecință, să fie depunctat electoral în favoarea lui Nicolae Ciucă. Pornind de la premisa că generalul cu patru stele Nicolae Ciucă este preferatul „marelui licurici”, Savaliuc sugerează astfel că nici serviciile secrete nu ar fi acționat de capul lor, ci ar fi făcut presiuni asupra judecătorilor Curții Constituționale la solicitarea expresă a Washingtonului. În ce măsură stă în picioare un asemenea tip de raționament?

Este cât se poate de adevărat că cei cinci judecători CCR care au votat pentru eliminarea Dianei Șoșoacă din cursa prezidențială și-au asumat un risc colosal și care le poate deveni fatal, dacă cumva motivarea se va referi, fie și parțial, la opiniile politice, unele discutabile, altele de-a dreptul scandaloase, ale Dianei Șoșoacă. Cei cinci magistrați care au votat eliminarea ei sunt Marian Enache, actualmente președinte CCR, fost consilier prezidențial, ambasador al României în Republica Moldova, deputat PSD, doctor în drept constituțional și, cu certitudine, o personalitate care nu poate fi manipulată de PSD; Attila Varga, fost deputat UDMR, doctor în drept constituțional; Cristian Deliorga, fost membru CSM; Gheorghe Stan, fost inspector șef adjunct al Inspecției Judiciare, fost procuror șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție; Dimitrie Bogdan Licu, fost procuror adjunct al Procurorului General și fost membru CSM. Au votat contra Mihaela Ciochină, fost consilier prezidențial sub administrația Iohannis, și Laura Iulia Scântei, fost senator PNL. Și au lipsit de la această ședință extrem de importantă faimoasa Livia Stanciu și Simina Tănăsescu. Acesta este scorul, iar motivarea, care probabil va fi cu cântec, întârzie să apară și nu o vom avea sub ochii noștri decât odată cu viitorul număr al Monitorului Oficial.

Să presupunem, pornind de la conținutul contestației depuse la CCR că, așa cum remarcă cei mai mulți analiști, instituția a derapat grav și a eliminat-o pe Diana Șoșoacă pentru opiniile politice exprimate de aceasta. Și pentru că, vezi Doamne, ar periclita, exprimându-se așa cum se exprimă, siguranța națională a statului român și poziția noastră în NATO și UE. Dacă așa stau lucrurile, înseamnă că, într-adevăr, cei cinci magistrați ai Curții Constituționale sunt autorii unui derapaj extrem de grav. Și, atenție, fiecare dintre ei – de aceea am și precizat câteva date biografice – este suficient de bine pregătit pentru a ști că instituția nu are dreptul să sancționeze delictul de opinie. În aceste condiții, nici eu nu-mi pot imagina altceva decât că s-a pus o presiune extraordinară asupra judecătorilor și că așa s-ar explica și cele două absențe nemotivate. Dar dacă aș stau lucrurile, și dacă, urmând logica lui Savaliuc, ne ducem cu raționamentul mai departe, atunci reiese că serviciile secrete, care ar fi fost ele, au acționat brutal împotriva Constituției, deteriorând literalmente unul dintre cele mai importante mecanisme ale statului de drept. Ori asta înseamnă trădare. Iar dacă au făcut-o în scopul obținerii unei lovituri de biliard politic la insistențele „marelui licurici”, atunci reprezentanții acestora se fac vinovați literalmente de un act flagrant de trădare națională, iar judecătorii CCR devin complici.

Oare chiar așa de grav să stea lucrurile? Nimic nu este exclus! Dar înainte de a trage o concluzie definitivă, ieșind de pe terenul ipotezelor, să vedem totuși motivarea.

Cât privește biliardul politic de care vorbeam, va fi interesant de văzut în ce direcție se vor duce în primul și al doilea tur de scrutin cele circa 400.000 de voturi ale Dianei Șoșoacă. Dacă am fi avut institute de cercetare de piață și nu institute înșelătoare, am fi avut în acest moment o structură destul de credibilă a votanților acesteia. În absența unor asemenea analize, îmi permit să estimez că aproximativ o jumătate dintre voturi, dacă electoratul SOS mai iese la urne, s-ar putea duce în primul tur de scrutin în favoarea lui George Simion, care nu va intra totuși în finală, iar în cel de-al doilea tur de scrutin, în favoarea generalului cu patru stele Nicolae Ciucă. Cu atât mai mult cu cât în aceste zile și din multiple direcții, votanții Dianei Șoșoacă sunt asmuțiți împotriva premierului Marcel Ciolacu. Deci, la fel cum pauza colaborării PSD-PNL este „operativă”, și decizia CCR ar putea fi taxată tot drept o mișcare „operativă”.

__________________

Sursa – (MAXIMĂ ATENȚIE !!! – ACEST SIT ESTE ECUMENIST !!! ) – https://www.activenews.ro/stiri/SRS-Cine-isi-rupe-gatul-in-caruselul-Dianei-Sosoaca-192420

NOU: A apărut Motivarea CCR în Scandalul Șoșoacă – DOCUMENTUL!

Curtea Constituțională a României a publicat luni, 7 octombrie, motivarea hotărârii prin care a stabilit că Diana Șoșoacă nu poate candida la Președinția României. CCR a admis sâmbătă, 5 octombrie, două contestații formulate împotriva deciziei Biroului Electoral Central de validare a candidaturii. Președinta partidului S.O.S. România nu mai are nicio cale de atac, transmite ȘtiripeSurse.

Hotărârea Curții a fost luată cu o majoritate de 5 la 2 (doi judecători au absentat), în exercitarea atribuțiilor prevăzute de art. 146 alin. (1) litera f) din Constituție, a art. 11 din Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și a art. 31 din legea 370/2004 privind alegerea Președintelui României.

ȘtiripeSurse publică Motivarea Curții:

Aspecte de eligibilitate

„Pentru a fi ales Președinte, candidatul trebuie să îndeplinească condiții constituționale și legale, printre care vârsta minimă de 35 de ani, domiciliul stabil în România, dreptul de vot și lipsa unor condamnări definitive care ar împiedica candidatura (art. 27 din Legea nr. 370/2004). Curtea a reiterat că aceste condiții trebuie respectate de orice candidat și că acestea nu au un caracter absolut, putând fi limitate pentru a proteja valorile constituționale.

Condițiile de fond și formă

Curtea a delimitat condițiile de fond și cele de formă ale unei candidaturi. Condițiile de formă includ depunerea documentelor necesare, semnarea și datarea acestora de către candidați și susținători, precum și lista semnăturilor. În acest caz, contestatoarea a invocat nereguli privind validitatea semnăturilor de susținere pentru candidatura Dianei Iovanovici-Șoșoacă, dar Curtea s-a concentrat mai mult pe aspectele de fond.

Respectarea Constituției

Unul dintre punctele centrale ale argumentului a fost analiza comportamentului public al candidatei și evaluarea respectării de către aceasta a Constituției. Curtea a reiterat că Președintele României trebuie să fie garantul respectării Constituției și al statului de drept, iar candidatul trebuie să manifeste o loialitate profundă față de aceste valori. În acest context, comportamentul și discursul public al Dianei Iovanovici-Șoșoacă au fost considerate incompatibile cu principiile democrației și statului de drept, elemente fundamentale ale ordinii constituționale din România.

Atașamentul față de valorile democrației și integrarea euroatlantică

Curtea a subliniat că integrarea României în Uniunea Europeană și NATO este o opțiune ireversibilă și constituțională, fiind garanția evoluției democratice a statului. Orice discurs sau comportament care contestă aceste valori este considerat o încălcare a ordinii constituționale. În hotărârea sa, Curtea a făcut referire la acțiunile candidatei și la declarațiile sale împotriva acestor organizații internaționale, catalogându-le ca fiind un atac la valorile democratice.

Limitări ale dreptului de a fi ales

Deși dreptul de a fi ales este garantat constituțional, acesta nu este un drept absolut. Curtea a reamintit că pot fi impuse limitări asupra acestui drept pentru a proteja integritatea procesului democratic și a statului de drept. Aceste limitări trebuie să fie însă proporționale și justificate de un interes public. În cazul Dianei Iovanovici-Șoșoacă, Curtea a considerat că nerespectarea valorilor constituționale și a democrației justifică o astfel de limitare.

Decizia finală

Având în vedere toate aceste argumente, Curtea a decis să admită contestațiile formulate împotriva candidaturii Dianei Iovanovici-Șoșoacă și să anuleze Decizia Biroului Electoral Central privind înregistrarea candidaturii acesteia la alegerile prezidențiale. Decizia Curții este definitivă și obligatorie.”

Motivarea integrală PDF de la Știripesurse, AICI!

Știrea inițială: Realitatea Plus a prezentat, pe surse, pasaje din documentul pe care îl pregătesc judecătorii CCR privind invalidarea Dianei Șoșoacă pentru candidatura la Cotroceni. Magistrații au dezbătut ore întregi motivarea în privința europarlamentarului, iar în document se regăsesc atât motive legate de discursul public al europarlamentarului, cât și legate de documentele în baza cărora s-a solicitat înscrierea în cursa prezidențială.

Potrivit surselor apropiate CCR, citate de Realitatea Plus, judecătorii au argumentat că discursurile publice, luările de poziție și participarea Dianei Șoșoacă la anumite adunări publice ar fi temeiuri suficiente care să indice că politicianul, în calitate de candidat la funcția supremă în stat, „pune la îndoială și desconsideră respectarea Constituției prin discursul său public”, care ar fi dus la „înlăturarea unor garanții esențiale, a valorilor și opțiunilor fundamentale ale statului, respectiv calitatea de stat membru al Uniunii Europene și al NATO.” se arată în motivare.

CCR: ȘOȘOACĂ, DISCURS CONSTANT ANTIDEMOCRATIC

„Este adevărat că în preajma alegerilor există o anumită vivacitate și efervescență a discursului public”, dar CCR constată cu nu este vorba doar de o dezbatere sau o viziune politică cu privire la parcursul democratic al României sau doar de luarea unor poziții cu caracter electoral”, ci de „promovarea unui discurs CONSTANT antidemocratic”, de o „conduită sistematică, persistentă și îndelungată mentă să afecteze fundamentele constituțional ale statului român și apartenența României la structurile euro-atlantice.” se mai arată în documentul citat de sursele consultate de Realitatea Plus.

CCR: MANIFESTĂRI ȘI DERAPAJE ANARHICE

„Indemnul la nerespectarea valorilor fundamentale ale Constituției reprezintă un atac frontal la adresa ideilor democratice și ordinii constituționale”, au mai precizat magistrații.

Este de notorietate că prin discursul său public, Diana Șoșoacă „îndeamnă la schimbarea fundamentelor democratice ale statului și la schimbarea ordinii constituționale”. Regulile Constituției se aplică tuturor cetățenilor „și nu pot fi tolerate manifestări și derapaje ANARHICE în spațiul public”, au mai argumentat judecătorii CCR.

Potrivit acelorași surse citate de Realitatea Plus, pe lista motivelor invocate se regăsesc inclusiv aspecte legate de neconstituționalitatea partidului pe listele căruia Diana Șoșoacă și-a înaintat candidatura la președinție.