„Se spunea pentru avva Agathon, că s-au dus oarecari la dânsul, auzind că are dreaptă şi mare socoteală. Şi vrând să-l cerce de a sa mânie, i-au zis lui: tu esti Agathon? Am auzit pentru tine că eşti curvar şi mândru. Iar el a zis: ei bine, așa este. Şi i-au zis lui: tu esti Agathon bârfitorul şi clevetitorul? Iar el a zis: eu sunt. Au zis iarăşi: Tu eşti Agathon ereticul? lar el a răspuns: nu sunt eretic. Şi l-au rugat pe el, zicâd: spune-ne nouă, pentru ce atâtea câte ţi-am zis ţie le-ai primit, iar cuvântul acesta nu l-ai suferit? Zis-a lor: cele dintâi asupra mea le scriu, căci este spre folosul sufletului meu. Iar cuvântul acesta ERETIC este DESPĂRŢIRE DE DUMNEZEU şi nu voiesc să mă despart de Dumnezeu. Iar aceia auzind, s-au minunat de dreapta lui socoteală şi s-au dus zidiţi, adică folosiţi.”
(Patericul egiptean)
