LACRIMILE NOASTRE

Lacrimile noastre, neluate-n seamă,
Vi le-am pus pe pâinea pe care-o mâncați
Mestecați cu frică, înghițiți cu teamă,
Nu cumva cu ele să vă înecați.

Lacrimile noastre, multe și sărate,
Vi le-am pus pe perna pe care dormiți
Să v-alunge somnul, visele curate,
Și scăldați în ele, triști să vă treziți.

Lacrimile noastre, lacrimi în zadar,
Vi le-am pus la geamuri, în perdele grele
Din sarea lor caldă v-am țesut hotar
Cerul, niciodată, să-l vedeți de ele.

Lacrimile noastre din zile sfințite
La uși de biserici vi le-am pus zăvor
Nu forțați intratea cu chei măsluite,
Nu alungați Sfinții din icoana lor.

V-am pus lacrimi peste tot, să v-amintiți
C-ați fost păstorii noștri, că v-am iubit
Blândul Păstor îi paște pe cei părăsiți!
Prin El și plânsul nostru va avea sfârșit!

…

                                         Paraschiva Rădoi