”Mesajul Dumnezeu-Omului Hristos pentru neamul omenesc este absolut nou: să despărțim păcatul de păcătos, să urâm păcatul, dar să-l iubim pe păcătos, să ucidem păcatul, totuși să-l mântuim pe păcătos.” – Sf. Iustin Popovici

”Mesajul Dumnezeu-Omului Hristos pentru neamul omenesc este absolut nou: să despărțim păcatul de păcătos, să urâm păcatul, dar să-l iubim pe păcătos, să ucidem păcatul, totuși să-l mântuim pe păcătos.

Nu considerați că păcătosul este totuna cu păcatul. Nu-l dați morții pe păcătos din pricina păcatului. Mântuiți-l de păcat! Un exemplu izbitor de acest fel îl reprezintă femeia prinsă asupra faptului de adulter. Atotmilostivul Mântuitor a despărtit păcatul ei de existența ei cea după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. El a condamnat păcatul, dar a avut milă față de păcătos. “Nu te osândesc nici eu. Mergi, de-acum să nu mai păcătuiești”(Ioan 8, 11). Aceasta este metoda ortodoxă a însănătoșirii, fixată ca dogmă, aceea de a-l mântui pe păcătos de păcat.

Această metodă a Sfintei Tradiții, promovată după înțelepciunea lui Dumnezeu și fixată în Biserica Ortodoxă de către Sfinții Părinți, a fost exprimată în concordanță cu Duhul lui Dumnezeu de către Sfântul Simeon Noul Teolog: “Binele nu este bine dacă nu dă roade bune“. În lumina acestei sfinte, evanghelice Tradiții Ortodoxe este o atrocitate, contrară Evangheliei și antihristică, faptul de a ucide un păcătos fiindcă a păcătuit. Ca atare, nu există nici o “sfântă inchiziție” care să poată fi considerată drept sfântă. La o analiză finală, toate tipurile de umanism ucid păcătosul din pricina păcatului, exterminând păcătosul dimpreună cu păcatul. Acestea nu-L doresc pe Dumnezeu-omul Hristos, Care este singura mântuire a omului de păcat, de moarte și de diavolul. Cel ce nu este pentru Dumnezeu-omul Hristos este în consecință și împotriva omului, fiind în acest mod un ucigaș de oameni și, în plus, se și sinucide. Unul ca acesta Îl lasă pe om sub stăpânirea deplină a păcatului, a morții și a diavolului, de care numai Dumnezeu-omul Hristos îl poate salva, fiindcă nimeni altcineva de sub cer nu poate face acest lucru. Folosind el însuși metodele păcătoșilor, umanistul se sinucide spiritual în mod inevitabil. El își ucide propriul său suflet, el se predă iadului, unei veșnice însoțiri cu diavolul, cel ce este dintotdeauna ucigaș de oameni (Ioan 8, 44).”