Istoric și biografie Augustin Kandiotis

Mitropolitul Augustin Kandiotis de Florina, legătura dintre poporul romȃn și cel elin

“Să nu uităm că avem o legătură deosebită cu poporul romȃn. Cărţile noastre spun că Revoluţia din 1821 s-a proclamat ȋn [Sfȃnta] Lavră; dar cest lucru nu este corect. Revoluţia s-a proclamat ȋn Romȃnia, cu o lună ȋnainte. Alexandru Ipsilanti a ridicat steagul libertăţii cu semnul crucii – “Ȋntru acesta vei ȋnvinge!” si cu lozinca “LIBERTATE sau MOARTE”, ȋnainte de [Sfȃnta] Lavră, la Iasi. Primii soldaţi ai lui Alexandru Ipsilanti au fost niște elevi de școală. Atunci, s-a auzit cuvȃntul: … [iar tu, o, tinereţe,] zdrobește trestia și fă-te soldat”.

Atunci, s-a auzit și lozinca lui Rigas Feraios: “Mai bine o viaţă liberă timp de o oră, decȃt 40 de ani de sclavie și de ocnă”.

SALUTARE ADRESATĂ STUDENȚILOR FACULTĂȚII DE TEOLOGIE DIN BUCUREȘTI (1990):

“Acești copii pe care ȋi vedeţi sunt din Romȃnia și s-au luptat pe străzile din București. Au căzut trupuri, pentru ca regimul ateu care a dominat timp de 45 de ani să fie biruit.

Regimul ateu a căzut, iar acum trăiește și ȋmparaţește ȋn Romania, trăiește și ȋmpărăţește ȋn Cehia, Slovacia, Rusia, etc, trăiește Hristos (se referea la libertatea religioasă dintre anii 1989 – 2010, și nicidecum la ecumenismul vădit din zilele noaste).

Respectabilul și luptătorul ierarh ortodox dă binecuvȃntare pentru traducerea cărţilor sale ȋn romȃnește:

“Semnăm cuvantul lui Dumnezeu și scris, și oral și prin radio. Și acest cuvȃnt nu cade doar ȋn inimile neroditoare, ci și ȋn inimi roditoare, care aduc roadă multă.

Mă bucur că vor fi traduse ȋn romȃnește cărţile pe care le-am tipărit, cum s-au tradus și ȋn engleză, și ȋn alte limbi. Lucrul acesta mă mȃngȃie: pentru că, dacă voi, elinii, nu le citiţi, le vor citi fraţii noștri romȃni”.

ȊN LOC DE BIOGRAFIE – CÂTEVA MOMENTE IMPORTANTE DIN VIAȚA NEVOITORULUI EPISCOP ORTODOX DE FLORINA, PĂRINTELE AUGUSTIN KANDIOTIS:

1907: se naște ȋn Levkes – Paros. Părinţii săi: Nicolae (mic comerciant) și Sofia (ȋnvăţătoare). Este botezat Andrei;

1915 – 1925: Bursier la Gimnaziul din Siros. Termină cu nota 10 (cu calificativul “excelent, foarte bine”);

1925: se ȋnscrie la Facultatea de Teologie a Universităţii din Atena;

1929: (decembrie) ia examenul de licenţă cu 10;

1929 – 1934: locuiește cu mama sa ȋn Io din Ciclade pentru studiu și reculegere și pentru a preda la școala primară;

1934 (decembrie): – ȋntr-o zi ploioasă, ȋn timp ce merge cu capul plecat, vede căzut pe jos un mic plic poștal. Se apleacă și-l ia din noroaie. Uimirea lui este mare cȃnd vede că plicul este chiar pentru el (evident, căzuse din greșeală din mȃinile bătrȃnului poștaș din insulă). Deschide și citește. Mitropolitul Ierotheos de Etolo – Akarnania ȋl cheamă să meargă ȋn Mesolonghi și să ocupe postul de secretar al Mitropoliei. Această ȋntȃmplare o percepe ca pe o chemare a lui Dumnezeu și i se supune neȋntȃrziat.

1934 (Nașterea Domnului): Andrei Kandiotis (al lui Nicolae) este unicul călător spre Pireu, pe nava goală, iar căpitanul se nedumerește;

1934 – 1942: ocupă postul de protosinghel ȋn Mitropolia de Etolo – Akarnania. Ține prima sa predică ȋn Mesolonghi;

1935 – devine monah și primește numele de Augustin. Este hirotonit diacon de către mitropolitul Ierotheos de Akarnania;

1941: Se transferă ȋn Mitropolia Ioanninelor și slujește ca predicator;

1941 (Nașterea Domnului): ȋn faţa ocupanţilor italieni și ȋn prezenţa Mitropolitului Spiridon Vlahos al Ioanninenlor, ulterior episcop al Atenelor, predică din amvon cu mult patriotism. Italienii, deranjaţi, emit pe numele lui un ordin de arestare. Episcopul, pentru a-l ocroti, nu-i mai permite să predice. Atunci, văzȃnd că șederea sa ȋn Ioannina e de prisos, predicatorul ȋși lasă mama acolo și pleacă pe timp de iarnă. Italienii nu-l găsesc ȋn asaltul asupra casei lui, dar o arestează pe bătrȃna lui mamă.

1942: vine ȋn Macedonia. Ȋn Iannitsa, află de la poliţia elină despre ordinul de arestare pe care l-au emis italienii;

1942: ȋn Iannitsa, mitropolitul Panteleimon de Edessa și Pelli ȋl hirotonește preot;

1942: se transferă ȋn Mitropolia Tesalonicului și de acolo este detașat succesiv ȋn Kilkis, Veria, Edessa și Florina.

Ȋn Florina, ȋl mustră din amvon pe mitropolitul său Vasilie, pentru că locuia ȋn Atena și venea ȋn eparhie doar de Crăciun și de Paști, iar ȋn episcopie propaganda făcea ravagii. Mitropolitul ȋl informează telefonic și ȋi trimite destituirea telegrafic. Ȋnsă, prin ȋndepărtarea din Florina, Dumnezeu ȋl salvează pe predicatorul Augustin de un alt mare rău. Ocupanţii germani arestează 10 patrioţi și ȋi spȃnzură ȋn afara satului Proti-Florina; dacă ar mai fi rămas, ar fi fost ȋntre cei spȃnzuraţi.

1943 – 1945: se transferă ȋn Kozanis, episcopul de Kozanis, Ioachim Apostolidis, se retrage ȋn munţi. Satele sunt arse de către nemţi și poporul aleargă ȋn oraș. Foamea și moartea bat la ușă. Ȋn acel moment dificil, predicatorul Augustin apare ca un ȋnger al lui Dumnezeu și salvează orașul. Face o cantină (era război), care oferă pȃnă la 8.150 de porţii de mȃncare pe zi. Este o minune pe care el ȋnsuși o atribuie Sfȃntului Nicolae, ocrotitorul orașului Kozanis. Nemţii ȋl condamnă de multe ori pentru a fi executat, ȋnsa Dumnezeu ȋl apără.

1945 – 1947: se transferă ȋn Mitropolia Grevenelor;

1947 – 1950: se ȋnrolează ca preot militar și predicator și slujește ȋn al doilea corp de armată, cu sediul ȋn Kozani;

1949: din amvonul bisericii militare Sfȃntul Atanasie din Kozanis, ȋn prezenţa autorităţilor, interzice cȃntarea Polihroniului (“Mulţi ani trăiască…”) pentru regele Pavlos, care pe atunci era atotputernic. Ȋn predica sa ȋl numește nu “preabinecredincios”, cum se spunea ȋn Polihroniu, ci “preanecredincios”, și ȋl mustră pentru că a semnat un decret, prin care masoneria era prezentată ca un așezămȃnt filantropic și ar fi trebuit să fie susţinută chiar și de către sfintele biserici și mănăstiri. Această voce curajoasă din poziţia preotului militar a ȋnsemnat ȋnceputul unei noi prigoane și peripeţii pentru predicatorul Augustin. Ȋn cele din urmă, regele ȋși recunoaște greșeala și ȋși retrage semnătura de pe decretul filomasonic și ȋncetează orice prigoană a predicatorului.

1950 – 1951: se transferă ȋn Mitropolia de Karistia, cu sediul la Kimi – Evvoia.

1951 – 1967: arhiepiscopul Spiridon Vlahos ȋl numește predicator al Arhiepiscopiei Atenelor. Pentru predicator, această perioadă este un timp de mare activitate duhovnicească și de lupte, dar și de prigoane și peripeţii;

1964: se internează la spitalul “Evanghelismos” din Atena pentru o operaţie. Se infectează și ajunge ȋn pragul morţii. Cler, mănăstiri și poporul credincios se roagă. Medicii, ȋn ciuda tuturor ȋncercărilor, ȋși ridică mȃinile și spun că doar o minune poate să-l salveze. Prevăd pȃnă și ora morţii și “ultima“ noapte critică, trimiţȃnd un medic tȃnăr ca să rămȃnă alături de el pȃnă la apropiatul sfarșit. Are loc, ȋnsă, minunea. Ora, care de către medici a fost indicată ca oră a morţii, a fost ora ȋn care temperatura foarte ridicată a scăzut brusc și a ȋnceput ameliorarea. După 60 de zile de ȋngrijire medicală, iese din spital. El ȋnsuși se uimește cu teamă: “Dumnezeul meu, de ce ȋmi prelungești viaţa? Ce-mi pregătești?”.

1965: Sfȃntul Sinod ȋi interzice să predice ȋn toată ţara, deoarece ȋi mustra pe unii mitropoliţi din cauza smintelilor și luptă ȋmpotriva mutărilor de episcopi, pe care Sfintele Canoane le interzic. Poporul se revoltă, și presa ȋntreagă, cu majoritatea parlamentară și guvernamentală și opoziţia, trec de partea lui. Ierarhia, văzȃnd reacţiile, este nevoită să-și retragă ȋn grabă interdicţia.

1967 (mai): are loc neașteptatul: “Soarele răsare – cum zice el ȋnsuși – de la Apus!”. Incomodul predicator, care a fost continuu sub prigoane din cauza mustrarilor pe care le facea, este avansat ca episcop si ales mitropolit de Florina.

1967 – 2000: slujește cu toate sacrificiile timp de 30 de ani mitropolia de frontiera din Florina și demisionează ȋn anul 2000;

2010: ȋmplinește 10 ani de la ieșirea din slujirea activă.

2010 (august 28): trece la cele veșnice, fiind ȋnmormȃntat ȋn mănăstirea Sfȃntul Augustin, episcopul Hypponei, Florina, ultima ctitorie a arhieriei sale.

Mitropolitul Augustin, după ce a fost ȋntronizat și și-a asumat ȋndatoririle, și-a trasat o linie rară. De foarte puţine ori a purtat mitra, de 2 – 3 ori, ȋn 33 de ani de arhierie, iar veșmintele lui arhierești erau foarte puţine (adica două) și simple. A continuat să trăiască ȋn simplitate, fără să iubească banii, cu frică de Dumnezeu, permanent cu moartea ȋnaintea ochilor. A continuat să predice, să mustre, să se nevoiască, să lupte. A rămas de neȋnduplecat ȋn fata compromisurilor, independent, integru, incoruptibil, de nemituit. Urmare a acestei tactici a fost că ȋn perioada păstoririi sale de multe ori era cat pe ce să fie răsturnat de pe tron… Ȋn cei 33 de ani ai arhieriei lui a păstorit apostolic. N-a trecut cu vederea nimic din cele ce se impuneau pentru mȃntuirea sufletelor. Lipsit de harisma muzicală, cu toate acestea liturghisea de multe ori cu lacrimi. Ȋnvăţa sistematic: tronul episcopal ȋi devenise catedra școlară. Conducea părintește. N-a abuzat niciodată de putere. N-a primit bani ȋn urma hirotoniilor și sfinţirilor de biserici. Și a săvȃrșit multe hirotonii și multe sfinţiri de biserici. Salariul nu și l-a văzut niciodată. Nu cunoștea nici cum arată banii și nici valoarea lor…

Stareţul contemporan cu el, Părintele Porfirie, cel plin de harisma ȋnainte – vederii, a spus despre el: “Tot ce se ȋntȃmplă ȋn Biserică (plăcut sau neplăcut), Părintele Augustin simte ca și cum s-ar ȋntȃmpla ȋn fiinţa sa”.

Sfȃntul cuvios Iustin Popovici: “Voi nu aveţi vreo nevoie ȋn Elada, pentru că aveţi un Kandiotis, care vă va arăta drumul pe care trebuie să pășească Biserica… Am dori și noi să avem un Episcop, care să spună adevărul ca Mitropolitul Florinei – Augustin Kandiotis”.

Ȋnalpreasfinţitul Hristodulos al Atenei și a toată Elada către teologul Nikolaos Sotiropoulos: “Noi, ceilalţi episcopi, cȃnd vom muri, ne vom stinge. Dar Stareţul tău Augustin va fi proclamat sfȃnt”.

Mitropolitul Pavlos de Glifada: “Au rămas profund ȋntipărite ȋn amintirea mea miile de credincioși prezenţi la hirotonia sa și cuvintele Părintelui Hristoforos Kalivas: “Augustin s-a ȋnalţat și diavolul s-a surpat”…

“Eu cred – și zic asta pretutindeni, nu doar acum – că Părintele Augustin este un Sfȃnt Cosma Etolianul contemporan. Cred asta, o simt și o trăiesc. Eu nu voi trăi, ca să văd asta, dar dragostea pleromei hristonimice a Bisericii Ortodoxe nu doar din Elada, care știe luptele și prigoanele lui din partea Bisericii administrative, ci și din afara ei, ȋl va recunoaște ȋntr-o zi sfȃnt”.

Mitropolitul Simeon de Noua smirna: “A fost un bărbat bisericesc de o dimensiune uriașă. Prezenţa sa a pecetluit epoca sa și a exercitat o mare influenţă ȋn viaţa și ȋn drumul Bisericii noastre Elene si nu numai. O morală de diamant, o formare teologică foarte bogată, o combativitate unică, o putere ȋn cuvȃnt fără seamăn, o rară destoinicie predicatorială, talent scriitoricesc de excepţie, activitate pastorală și filantropică impresionantă au fost cȃteva din multele harisme care au ȋmpodobit personalitatea sa, unele daruri ale lui Dumnezeu, iar altele roade ale nevoinţei sale ȋn Hristos admirabile.

S-a distins printr-un mod unic ca preot – predicator. A iradiat și mai mult ȋn timpul ȋndelungatei și roditoarei slujiri epsicopale ȋn Florina… Comoara moralei și a slujirii fructuoase, pe care le lasă ȋn Biserica lui Hristos, Luptatoare ȋn Elada, este inestimabilă. Cu smerenie Ȋl rog pe Arhipăstorul Bisericii și Domnul nostru cel ȋnchinat, să odihneasca sufletul marelui Stareţ și căruntului Său episcop ȋn pămȃntul celor vii, cu Sfinţii și Marii Părinţi ai Bisericii Lui”.

Arhimandritul Grigorie, Egumenul Manastirii Dohiariu din Sfȃntul Munte Athos: “… Gheronda Augustin a fost o personalitate istorică rară ȋn Biserică. A fost realmente “o piatră de sminteală și o piatră de poticnire”. Cei serioși ȋl priveau ȋn glumă, iar cei mici răutacios. Augustin este ȋntocmai cu apostolii. Și nu numai pentru necazurile pe care le-a suferit pentru dragostea faţă de biserică și, mai ales, dacă la toate acestea ȋi vom adăuga și pe fraţii mincinoși, era ȋntotdeauna mȃhnit și ȋntristat. Niciodată n-a umblat pe ţărmurile galben-aurii ale mării. Ȋntotdeauna prefera coastele și potecile stȃncoase. De aceea, lȃngă el rămȃneau doar cei ce alegeau vieţuirea purtătoare de cruce. Acest om mic de statură părea de deoparte leu ce urla și berbec ce ȋmpunge, dar de aproape era o mare liniștită. Niciodată nu a caterisit vreun cleric și nici n-a afurisit pe nimeni. Considera asta un lucru foarte grav și nu l-a ȋmplinit niciodată.

Cȃnd Sfȃntul Sinod a afurisit-o pe monahia Magdalena din Mănăstirea Ȋnălţării din Kozani, toţi mitropoliţii din regiunile ȋnvecinate au citit textul afurisirii ȋn biserici, dar mitropolitul Augustin nu l-a citit.

Augustin a fost un părinte afectuos nu doar pentru copiii lui, ci pentru ȋntreaga lume. Un singur lucru ȋi lipsea, care lipsește de la toţi sfinţii: cele ale șefiei și ale administraţiei. Știa ce-ar trebui să facă, dar nu punea ȋn aplicare, ca să nu ȋntristeze pe nimeni. Adevărul este ca administraţia cere și puţin tupeu lumesc. Sfȃntul ȋnsă, unde să-l găsească, ca să se foloseasca de el?! A fost și asta una din durerile lui ascunse. O, Gheronda Augustine, tu cel gȃrbovit de bătrȃneţe și istovit de neputinţă, ȋntinde-ţi mȃinile tale spre noi toţi, care cinstim astăzi pomenirea sfȃntului tău ocrotitor și onomastica ta și ne binecuvȃntează pe noi, precum de demult Isaac și Iacov!”.

SALUTARE ADRESATĂ ADUNĂRII POPORULUI ȊMPOTRIVA VIZITEI PAPEI

Din adȃncurile inimii mele de bătrȃn, salut binecinstitorul cler, pe luptătorii monahi și monahii, respectabilii membrii ai frăţiilor misionare și pe credinciosul popor al lui Dumnezeu cu “Hristos a ȋnviat!”.

Ȋnflăcărata voastră dragoste pentru Ortodoxia noastră v-a chemat ȋmpreună, ca să vă ȋmpotriviţi venirii ȋn patria noastră a nepocăitului papă; căruia nu primire, ci afurisire s-ar cuveni să-i rezervăm pentru cȃte rele – la care se adaugă și nepocainţa pentru ele – a pricinuit și pricinuiește ortodocșilor din toată lumea. Greci, sȃrbi, bulgari, romȃni, ucrainieni, ruși, polonezi și alţii ȋn martirologiile lor pot să arate mulţi sfinţi, mai vechi sau mai noi, care au fost martiri ai ferocităţii papei.

Dacă mărturisirea credinţei noastre ȋl așează pe papa ȋntre eretici, ȋnsușirea abuzivă de către acesta a atributului dumnezeiesc al infailibilităţii ȋl fac pe papa idolatru, așa cum spune și mărturisitorul Bisericii Sȃrbe, Părintele Iustin Popovici. Această mentalitate idolatră ȋl ȋmpinge la adunări cultice inter – religioase, la care prin pan – erezia ecumenismului urmărește nu doar să fie conducăătorul tuturor creștinilor, ci și conducătorul tuturor religiilor.

Din acest motiv ȋnălţaţi-vă glasul ortodox pȃnă la stelele cerului, ca să afle toată suflarea, de-a lungul și de-a latul pămȃntului, că mica noastră patrie și-a ȋnsușit ȋn vecii vecilor Ortodoxia și nu poate să primească ȋmbrăţișări, nici să schimbe daruri cu antihriștii, cum este și papa.

Poporule ortodox! Aţi auzit vocea celui mai bătrȃn ierarh al Bisericii Ortodoxe. Generaţiei voastre Dumnezeu i-a rezervat cinstea de a se lupta pentru preţioasa noastră Ortodoxie. Luptaţi-vă și ȋmpreună cu voi se vor lupta miriade de luptători și mărturisitori ai credinţei noastre! Luptaţi-vă, ca să predaţi copiilor voștri Ortodoxia mai strălucită decȃt razele soarelui, care să risipească ȋntunecimile ecumenismului papist și ale oricarei alte erezii! Luptaţi-vă ca niște buni ostași ai Lui Iisus Hristos, pentru că nu vor lipsi din Ortodoxie ostașii!

Cu urări din inimă, Augustin, fost mitropolit de Florina (2007)

______________________

Sursa – Augustin Kandiotis – mitropolitul ortodox mărturisitor al Florinei – Grecia – Black Topics

Mitropolitul Augustin de Florina:

”Vin zile groaznice, în timpul cărora… cei care cred în Domnul Hristos nu vor merge în biserici mari, ci vor fugi în pustie.”

Posted in IISUS HRISTOS by saccsiv on martie 24, 2026

Mitropolitul Augustin de Florina „Vin zile groaznice, în timpul cărora… cei care cred în Domnul Hristos nu vor merge sa participe euharistic in biserici mari, dar…” Începutul discursului Mitropolitului din Florina, Augustin Kantiotos. A avut loc la 31.1.1966. „Vin zile groaznice, în timpul cărora… Cei care cred în Domnul Hristos nu vor merge la mari biserici cu înalți clerici împodobiți cu aur, ci vor fugi departe, în deșerturi (pustie) și peșteri, pentru a-L sluji si primi euharistic pe Domnul Hristos.”

https://www.facebook.com/share/p/1GKTix7WrW

Cititi va rog si:

Sfintii Catacombelor Rusiei

.

ALTE FOTOGRAFII DE LA ÎNMORMÂNTAREA UNUI SFÂNT –

MITROPOLITUL AUGUSTIN KANDIOTIS

Mii de credincioşi şi-au luat rămas-bun de la Stareţul Augustin Kandiotis, fost Mitropolit de Florina, credincioşi care dis-de-dimineaţă au umplut Catedrala Sfântul Pantelimon din Florina.
Aşa cum am amintit în reportajul nostru anterior, slujba de înmormântare a fost condusă de Mitropolitul Antim al Tesalonicului, care în predica sa s-a referit la luptele şi nevoinţele fericitului întru adormire Augustin Kandiotis, dar şi la cât de mult şi-a iubit patria.
De menţionat că Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a fost reprezentat de Înaltpreasfinţitul Ioil, Mitropolit de Edessa, Pelli şi Almopia, care, în cuvântul său, s-a referit la opera Fericitului Stareţ Augustin şi i-a emoţionat pe toţi.
Din partea Sfântului Sinod şi a Arhiepiscopului Atenelor şi a toată Elada, Ieronim, a fost prezent Înaltpreasfinţitul Mitropolit Serghie de Grevena.
Demn de remarcat că, în cuvântul său, al doilea Secretar al Sfântului Sinod, Arhimandritul Ieronim, l-a lăudat pe fericitul întru adormire şi a scos la lumina publicităţii din Arhiva Sfântului Sinod, cererea Mitropolitului de altădată al Florinei, care, printre altele, spunea următoarele:
“Dacă statul de multe ori graţiază infracţiunile cetăţenilor, nu se poate ca Biserica să fie mai aspră decât statul. De aceea, cer ca toţi clericii caterisiţi până astăzi să fie reabilitaţi, dacă au arătat prin fapte semne de pocăinţă”.
De asemenea, Arhimandritul Ieronim, a subliniat că “acest lucru arată că fericitul întru adormire Mitropolit Augustin era un părinte iubitor şi nu un extremist, cum spuneau toţi”.
La fel a vorbit şi Protosinghelul Sfintei Mitropolii de Florina, părintele Iustin, care, printre altele, a menţionat că “Mitropolitul Augustin, în cei 33 de ani de arhierie, a făcut 380 de hirotonii. De asemenea, îşi cerea iertare de la toţi fiii săi duhovniceşti şi le cerea să nu existe între ei vreo ceartă, ci unitate”.
În sfârşit, de semnalat că, potrivit informaţiilor Romfea.gr, primarul Florinei şi primarul Ptolemaidei vor da numele lui Augustin Kandiotis străzii centrale din oraşele lor.

Sursa: http://www.romfea.gr

Conform cuvintelor lui Hristos, Episcopul este cioban şi trebuie să-şi păzească oile.

Ereticii sunt lupii. Şi ciobanul are câini. Fiecare stână îşi are câinii ei, câinii ciobăneşti care latră ca să alunge lupul departe. Şi precum câinele ciobănesc latră, strigă toată noaptea, nu doarme pentru a ţine departe lupii, aşa şi preotul cel bun şi episcopul cel bun trebuie să strige şi să izgonească lupii. Izgoniţi din stână câinii ciobăneşti şi nu va mai rămâne nicio oaie în stână. Izgoniţi din Biserică pe propovăduitorii cuvântului lui Dumnezeu, pe preoţii evlavioşi, pe predicatorii râvnitori, pe înflăcăraţii episcopi şi Biserica lui Hristos se va goli. Lupii vor triumfa. (fragment dintr-o omilie, Florina, 13.03.1971)

CUNOAŞTEREA EPISCOPULUI BUN

Suntem aşadar obligaţi să predicăm şi să mustrăm. Ştiţi ce vor ateii?

Dacă veţi vedea că într-un sat sau într-o mitropolie nimeni nu-l judecă pe episcop sau pe preot şi că gurile tuturor vor spune dimpreună cu ateii şi masonii şi iehoviştii: „bun, bun”. Când veţi auzi [că aceştia zic] că este bun, atunci nu este bun, deoarece vorbeşte despre toţi într-un asemenea mod ca să-i mulţumească.

Ateii şi necredincioşii nu vor să existe predică, nu vor să existe mustrare în societate, pentru ca această societate să se autodistrugă.

Şi acel episcop sau acel preot care îşi închide gura şi nu protestează pentru cele ce se întâmplă în societate, acela este împreună cu ateii şi îi ajută. De aceea spune Sfântul Grigorie: A tăcea episcopul în astfel de zile este o crimă faţă de Biserică, tăcerea episcopului este ateism.

Cu alte cuvinte, orice preot, orice rasofor, orice episcop, care nu mustră, nu este întru nimic diferit de ateu. Este împreună cu ateii şi cu materialiştii şi cu necredincioşii, care sunt vinovaţi pentru această stare proastă.

RECUNOAŞTEREA PREOTULUI ŞI EPISCOPULUI BUN

Da, aşa se întâmplă în lumea aceasta! Toţi aceia care îşi fac datoria, toţi aceia care au îndrăzneală – a spus-o Hristos: „În lume necazuri veţi avea, dar îndrăzniţi, Eu am biruit lumea!” (Ioan 16, 33). A spus-o Apostolul Pavel că „cei care vor să trăiască cucernic în Hristos Iisus vor fi prigoniţi” (II Timotei 3, 12); o mărturiseşte astăzi mucenicia lui Hristos.

Arătaţi-mi, vă rog! Citiţi Vieţile Sfinţilor – arătaţi-mi un sfânt, arătaţi-mi un sfânt care nu a trecut prin cuptorul necazului şi al durerii. „Prin multe necazuri trebuie să intrăm în Împărăţia Cerurilor” (Fapte 14, 22). Da, creştinii mei. Dacă vrei să trăieşti conform Evangheliei, vei merge contra cu casa ta, contra cu societatea, contra cu toţi; cu tine va fi Hristos.

De mii de ori sărac cu Hristos, decât milionar cu diavolul! De mii de ori femeie de serviciu măturând trotuarele, decât doamna lui Kolonakios cu turpitudine şi imoralitate. De mii de ori diacon, de mii de ori călugăr cu Hristos, decât patriarh care încalcă Dumnezeieştile şi Sfintele Canoane! De mii de ori exilat în beciuri, decât un ticălos rasofor predicând minciuna!

Fie ca Hristos să ridice în Biserica noastră ierarhi de înălţimea, de curajul şi de măreţia Sfântului Ioan Gură de Aur, prin ale cărui rugăciuni fie ca Dumnezeu să ne miluiască pe noi toţi.

………………………………………..

Ce altceva mai așteaptă să facă Patriarhul Bartolomeu, ca evlavioșii noștri Episcopi să Vorbească? Ce Sfânt Canon să se mai încalce?

Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a ajuns la culmea sincretismului ecumenist şi a oferit directorului Coca-Cola „Sfântul Coran”!!!!!

Dacă Sfântul Munte ar fi întrerupt pomenirea patriarhului şi ierarhia Bisericii Greceşti ar fi înştiinţat că încetează dialogurile ecumenice eterodoxe şi inter-religioase, atunci este sigur că nu ar îndrăzni să-şi continue tactica de azi.

În loc de asta însă mulţi Mitropoliţi ai Bisericii Greceşti l-au invitat la Mitropoliile lor şi împreună cu primarii i-au acordat distincţii şi l-au ridicat în slăvi.

Pentru ceea ce face Patriarhul Ecumenic nu este doar el responsabil: sunt coresponsabili şi Episcopii tuturor Bisericilor Ortodoxe şi mai ales ai Bisericii Greciei.

Arhiepiscopul Hristodul l-a adus pe Papa în Grecia. Dacă s-ar fi adunat în afara arhiepiscopiei câteva, să zicem, zeci de mii de credincioşi şi i-ar fi dezaprobat zgomotos pe Papă şi pe Arhiepiscop, ce ar fi făcut aceşti domni?

Dacă în următoarele Duminici credincioşii l-ar fi dezaprobat pe Arhiepiscopul Hristodul, ar fi fost nevoit să demisioneze sau, cel puţin, nu ar mai fi îndrăznit să facă ulterior o vizită la Vatican. De ce se întâmplă acestea? Pentru că poporul credincios, păzitor al Ortodoxiei nu se împotriveşte. Cei care se împotrivesc sunt puţini.

Cei mulţi sunt indiferenţi sau au ideea eronată că trebuie să ne luptăm doar ca să mântuim sufletul nostru. Ce fac ceilalţi şi mai ales clericii, nu este treaba noastră să îi judecăm. Astfel zic şi se liniştesc.

Cu o asemenea mentalitate şi fără împotrivire, răul se va întinde ca o cangrenă. Ecumeniştii îşi vor impune voinţa peste tot şi puţinii credincioşi vor fi ponegriţi ca talibani, ca limitaţi, fanatici şi oameni ai urii etc. Şi nu e de mirare: „Dacă pe stăpânul casei l-au numit Beelzebul, cu atât mai mult pe casnicii lui?” (Mt. 10, 25).

Câţiva credincioşi şi preoţi tradiţionalişti s-au adunat şi au publicat o „Mărturisire de credinţă împotriva ecumenismului”. Au semnat-o câteva mii de preoţi şi laici credincioşi. Nu este suficient. [...]. Dacă ar fi semnat-o toţi Mitropoliţii Bisericii Greceşti, toţi stareţii Mănăstirilor Athonite şi ai celorlalte Mănăstiri din Grecia, toţi teologii, atunci ecumeniştii ar fi tăcut şi Biserica s-ar fi liniştit de orăcăielile lor.

Acum însă cei ce se opun sunt puţini, o minoritate. De aceea, ecumeniştii, sprijinindu-se pe mulţimea lor şi pe sprijinul conducătorilor lumeşti ai acestui veac, nu se retrag şi îşi continuă lucrarea lor de surpare. Ce se va întâmpla?

Se pare că e nevoie de Mărturisitori şi Mucenici.”

Augustin Kandiotis, Mitropolitul Florinei

„TĂCEREA EPISCOPILOR ESTE ATEISM ŞI CRIMĂ”

Alte articole despre Sf. Augustin de Florina – aici,

.

TU PE CINE POMENEȘTI

LA SF. LITURGHIE

CA EPISCOP ?

– UN ORTODOX, SAU UN ERETIC,

(UN TRĂDĂTOR DE HRISTOS) ? ? ? …

CUI URMEZI?

DE CINE ASCULȚI ?

CU CINE AI PĂRTĂȘIE,

COMUNIUNE LITURGICĂ

(împreună-rugăciune) ? ? ?

OARE CU ORTODOCȘII, (cu cei care conform Sfintelor Canoane VEȘNIC VALABILE au întrerupt pomenirea ierarhului trădător),

CU ERETICII ECUMENIȘTI –

(LUPI MASCAȚI ÎN PIELE DE EPISCOP, DE PĂSTOR) ? ? ? . . .

CU ERETICII ECUMENIȘTI –

(LUPI MASCAȚI ÎN PIELE DE EPISCOP, DE PĂSTOR) ? ? ? . . .

AȘADAR, O-R-I-C-E altceva am face,

până nu ne întoarcem

SINCER și AUTENTIC,

(conform Sfintelor Canoane VEȘNIC VALABILE)

trup și suflet la Hristos,

la Sfânta Ortodoxie,

de care, vai,

mulți sunt în mod conștient sau inconștient

LEPĂDAȚI de Hristos

prin comuniunea liturgică

(împreună-rugăciunea) cu ereticii

prin IGNORANȚĂ sau NE-păsare,

prin frică, prin tăcere,

prin NE-mărturisirea ortodoxiei,

prin părtășia la erezia ereziilor

– ecumenismul sincretist,

participând la

rugăciuni împreună cu ereticii ecumeniști –

(cei care pomenesc la Sfânta Liturghie ca episcop un ERETIC ecumenist)

– știut fiind că din 29 octombrie 2016

NU mai avem NICI MĂCAR UN SINGUR EPISCOP ortodox, TOȚI fiind semnatari OFICIALI ai textelor ERETICE adoptate la pseudo-sinodul din Kolimbari-Creta în data de 26.06.016),

NU VOM REUȘI

NIMIC ! ! !

întrucât Hristos ne-o spune LIMPEDE în Sf. Scriptură – la Ioan 15, 5:

”Fără Mine nu puteți face nimic.”

Din 29 octombrie 2016,

de când prea lumeasca și apostata

componență episcopală a Sinodului B.O.R.

a adoptat acceptând textele ERETICE ale

TÂLHĂRESCULUI sinod din Creta (16-27.06.2016),

vaaai, peste 99%* dintre cei care

se consideră ortodocși,

inclusiv și mai ales pseudo-patriarhul,

T-O-Ț-I episcopii,

preoții, monahii, monahiile, stareții, starețele și toți mirenii,

fiind PĂRTAȘI LA EREZIE,

prin participarea la

rugăciuni împreună cu ereticii ecumeniști

(cu cei care pomenesc în calitate de episcop un eretic),

NU pot fi CU Hristos,

ci LEPĂDAȚI, APOSTAȚI de Ortodoxie, de Biserica cea

”Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească” !!!!!! . . .

* – Din totalul celor cca 18.000 de preoți ”ortodocși” – câți recunoaște oficial Patriarhia Română că are în subordine, mai sunt astăzi cu adevărat ortodocși, întrerupând (conform Sfintelor Canoane veșnic valabile) pomenirea episcopilor căzuți în erezia ecumenistă, cel mult 17 preoți în toată țara,

deci SUB UNU LA MIE ! ! ! …

Click pe titlu pentru articol:

Oare DE CE TAC COMPLICE PREOȚII*, EPISCOPII ȘI PATRIARHUL,

NE-mărturisind public, de la amvon, în predici, despre URIAȘELE PERICOLE DE ASTĂZI pentru mântuirea sufletelor – precum erezia ecumenistă, actele biometrice, ideologia de gen, etc ??? . . .

* IMENSA MAJORITATE (peste 99%!!!) a preoțimii pretins ortodoxe, din octombrie 2016, încălcând Sfintele Canoane**, din frică ori nepăsare, este și astăzi în COMUNIUNE LITURGICĂ (împreună-rugăciune sau pomenire) cu episcopii apostați prin semnarea oficială a textelor eretice adoptate în Creta în data de:

** –

PESTE 200 de DOVEZI CLARE CĂ TOȚI EPISCOPII S-AU RUGAT ÎMPREUNĂ CU ERETICII – CLICK AICI.

Manifestări ecumeniste | Român Ortodox

https://romanortodox.info/subiect/ecumenism/manifestari-ecumeniste

Această proorocire a Pr. Arhim. Justin Pârvu – ”În 3 ani, păstorii voștri vă vor vinde…” a făcut-o cu puțin timp înainte de a trece la Domnul (16 iunie 2013). În data de 16.06.2016, deci după FIX 3 ani, a început pseudo-sinodul din Creta, unde s-a oficializat, s-a concretizat, s-a semnat MAREA LEPĂDARE DE HRISTOS, de Biserica Lui cea Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească – cea Ortodoxă, în data de:

„Ce e rău în robie, nu e atâta robia. Rău e că, dacă trece prea multă vreme, omul se învaţă cu ea, cu robia, cu frica, cu supunerea, cu săru’mâna, să fie batjocorit şi să nu-i mai pese. Se-nvaţă ca pasărea cea proastă cu colivia, care uită și c-o știut zbura oare cândva sau se teme să nu afle stăpânul că n-o uitat să zboare.”

– Vasile Ursu Nicula zis Horea (1731- 1785)

Rugăciunea pentru neam a

Părintelui Gheorghe Calciu:

”Stăpâne Doamne, Dumnezeul nostru, Părinte, Fiule şi Duhule Sfinte venim la tine, Doamne, cu pocăinţă şi durere în inimi, să ne rugăm pentru poporul nostru românesc. Ascultă cererea noastră, intră Doamne, ca un împărat ceresc în ţara noastră şi în neamul nostru şi-l scapă Iisuse, de uneltirile vrăjmaşilor văzuţi şi nevăzuţi. Că prigoneşte vrăjmaşul sufletul neamului românesc şi viaţa lui o calcă în picioare. Făcutu-l-a să locuiască în întuneric ca morţii cei din veacuri, şi sufletul lui este mâhnit de moarte. Că l-au trădat cei puşi de Tine să-l conducă şi au uitat că Tu ai spus ca cel ce vrea să fie întâiul, să slujească tuturor. Şi ei au ştiut acest lucru, dar s-au trufit, au uitat de poporul Tău, l-au asuprit şi l-au jefuit, l-au vândut altor neamuri şi au călcat poruncile Tale, iar pământul acesta, pe care l-ai dat neamului românesc pe veci, l-au înstrăinat. Dar poporul acesta Te slăveşte, Doamne, nu numai cu buzele ci şi cu inima.
Adu-Ţi aminte de el pentru cei ce Te cunosc pe Tine, pentru monahii şi monahiile care zilnic se roagă pentru el şi pentru rugăciunea noastră de astăzi, chiar dacă suntem nevrednici de mila Ta. Pentru că toţi ne-am abătut, toţi am făcut nelegiuire, şi ierarhii, şi preoţii şi credincioşii. Nu mai este nici unul care să facă dreptate, nu mai este nici unul! Ci încetează Doamne, bătaia Ta împotriva poporului românesc. Adu-Ţi aminte, Iisuse, de fraţii noştri care sunt în afara ţării, în exil sau vânduţi odată cu teritoriile cedate, şi-i miluieşte pe ei. Reunifică poporul Tău. Repune-l în cinstea pe care a avut-o la Tine mai înainte, iartă-i păcatele săvârşite, apostaziile, răutăţile, îndemnurile la desfrânare, la neiertare şi la răzvrătire împotriva Ta. Rugători aducem pentru noi pe Maica Ta cea Sfântă, Pururea Fecioara Maria, Puterile Cereşti, pe Sfinţii Tăi Apostoli, pe mucenicii neamului nostru şi pe toţi mucenicii, sfinţii şi cuvioşii care au slujit Ţie cu credinţă curată. Adu-Ţi aminte, Stăpâne, de toţi cei care s-au jertfit pentru Cruce, Biserică şi Neam; adu-Ţi aminte de sângele lor care s-a vărsat şi pune-l pe acesta în balanţa iertării noastre. Redă poporului nostru pământul care l-a păzit cu grijă şi credinţă prin veacuri, redă-i bisericile şi mânăstirile vândute, redă-i pacea văzduhului şi îmbelşugarea roadelor pământului, stăpânirea de sine, demnitatea lui creştină şi naţională de altădată, conducători buni şi cinstiţi, neasupritori, nemincinoşi şi nelacomi, redă-i arhierei vrednici de Tine, Iisuse Mare Arhiereu, preoţi dăruiţi Bisericii şi Neamului, credincioşi misiunii lor, adevăraţi secerători, aşa cum Îi vrei Tu, Milostive. Auzi-ne Doamne întru îndurarea Ta! Nu intra Stăpâne la judecată cu robii tăi, ci întoarce-Ţi iar privirea spre noi şi ne ridică din păcat cu dreapta Ta cea mântuitoare. Şi trecând prin patimile toate, curăţaţi prin suferinţă, să ajungem şi la Sfânta Ta înviere Iisuse slăvindu-Te pe Tine împreună cu Tatăl şi Duhul Sfânt, acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin!”

SLAVĂ LUI DUMNEZEU PENTRU TOATE !

CITIȚI AICI TEXTUL IMNULUI ROMÂNIEI:

DEȘTEAPTĂ-TE ROMÂNE !!!

(până nu este PREA TÂRZIU)…

CĂUTAȚI ORICE CUVÂNT ORI EXPRESIE CARE VĂ INTERESEAZĂ DIN ACEST SIT, TASTÂNDU-L ÎN SECȚIUNEA ”CĂUTARE” DIN PARTEA DREAPTĂ-SUS, APOI APĂSAȚI TASTA ENTER, DACĂ FOLOSIȚI UN CALCULATOR (LAPTOP SAU DESKTOP), SECȚIUNEA ”CĂUTARE” ESTE AȘA CUM ARATĂ IMAGINEA DE MAI JOS: