Ce-urmeaz-acum să spun
Nu sunt deloc poveşti
Voiesc să ţip, să tun!!!
Căci, vai, suntem trupeşti!!!
Când încă mai e-n noi
Ură şi răutate
De-a noastră mântuire
Suntem aşa departe…
Cât mai vorbim deşert
Pierdut timpul duium
Nu grâu… pentru Hristos
Ci răului uium….
Cât judecăm feroce
Cât ochiul ne e rău
Suntem tare departe
De bunul Dumnezeu…
Cât credem doar la zvonuri
Cât vorba o purtăm
Cât vorbim pe la colţuri
Amar ne înşelăm…
Cum că am fi noi… bunii
Cei drepţi ce merg pe cale
Vai, mare înşelare!!!!
Căci suntem doar ai LUMII…
Prea mult ne-interesează
Aproapelui păcate
Şi în al nostru suflet
E DOAR ZGURĂ ŞI NOAPTE…
Mulţi pus-au rugăciunea
În cuiele uitării
Căzând făr a-şi da seama
În mrejele pierzării…
Doar minte, raţiune
Doar judecăţi hilare
Doar numai ce se vede
Fără ceea ce doare…
Doar forme fără fond
Şi numai aparenţe
De cei din marea turmă
Nu sunt mari diferenţe…
Apostolul ne spune
Cu ochi duhovniceşti
CĂCI SUNTEM ÎNCĂ-N LUME
SUNTEM …AŞA TRUPEŞTI!!!!
Şi lupta cu păcatul
Se duce pân la sânge
Uitat-am toate-acestea
Uitat-am mult a plânge…
Căci jalnică ni-i starea
În care persistăm
Şi-amară ni-i pierzarea
În care ne surpăm…
În noi nu e iubire
Şi nici maturitate
Credinţă…, nici răbdare
Doar suflete pătate…
Primejdii la tot pasul
Sunt ceas de ceas, vezi bine!!!
TREZEŞTE-TE ODATĂ!!!!!
ŞI SCHIMBĂ-TE CREŞTINE!!!!!
Cu durere pentru turmă, cu purtare de grijă şi cu dragoste, Pr. Andrei
PS: “Câtă vreme este între voi pizmă şi ceartă şi dezbinări, nu sunteţi, oare, trupeşti şi nu după firea omenească umblaţi?” (Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel)
.
.
.