Ce-urmeaz-acum să spun

Nu sunt deloc poveşti

Voiesc să ţip, să tun!!!

Căci, vai, suntem trupeşti!!!

 

Când încă mai e-n noi

Ură şi răutate

De-a noastră mântuire

Suntem aşa departe…

 

Cât mai vorbim deşert

Pierdut timpul duium

Nu grâu… pentru  Hristos

Ci  răului uium….

 

Cât judecăm feroce

Cât ochiul ne e rău

Suntem tare departe

De bunul Dumnezeu…

 

Cât credem doar la zvonuri

Cât vorba o purtăm

Cât vorbim pe la colţuri

Amar ne înşelăm…

 

Cum că am fi noi… bunii

Cei drepţi ce merg pe cale

Vai, mare înşelare!!!!

Căci suntem doar ai LUMII…

 

Prea mult ne-interesează

Aproapelui păcate

Şi în al nostru suflet

E DOAR ZGURĂ ŞI NOAPTE…

 

Mulţi pus-au rugăciunea

În cuiele uitării

Căzând făr a-şi da seama

În mrejele pierzării…

 

Doar minte, raţiune

Doar judecăţi hilare

Doar numai ce se vede

Fără ceea ce doare…

 

Doar forme fără fond

Şi numai aparenţe

De cei din marea turmă

Nu sunt mari diferenţe…

 

Apostolul ne spune

Cu ochi duhovniceşti

CĂCI SUNTEM ÎNCĂ-N LUME

SUNTEM …AŞA TRUPEŞTI!!!!

 

Şi  lupta cu păcatul

Se duce pân la sânge

Uitat-am toate-acestea

Uitat-am mult a plânge…

 

Căci jalnică ni-i starea

În care persistăm

Şi-amară ni-i pierzarea

În care ne surpăm…

 

În noi nu e iubire

Şi nici maturitate

Credinţă…, nici răbdare

Doar suflete pătate…

 

Primejdii la tot pasul

Sunt ceas de ceas, vezi bine!!!

TREZEŞTE-TE ODATĂ!!!!!

ŞI SCHIMBĂ-TE CREŞTINE!!!!!

 

 

Cu durere pentru turmă, cu purtare  de grijă şi cu dragoste, Pr. Andrei

 

PS: “Câtă vreme este între voi pizmă şi ceartă şi dezbinări, nu sunteţi, oare, trupeşti şi nu după firea omenească umblaţi?” (Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel)

 

 

 

 

.

.

.