Vai, ție, omenire, vai, ție!!!
Ce vremuri cumplite te așteaptă
Nici nu gândești vreo clipă la veșnicie
Din neagră orbire, te rog, te deșteaptă!!!
Vai, ție, omenire, vai, ție!!!
Te încăpățânezi și te întreci în cerbicie!!
Cu Prințul Negru, Cu Lucifer cel mândru
Cu care grabnic legași prietenie!!!
Când vor veni Enoh și marele Ilie
Și împotriva fărdelegii or tuna
Vai, ție, omenire, vai, ție!!!
Tot oarbă și tot surd-oi rămânea!!!
Ți-or spune să te pocăiești îndată
Dar tu-n trufia-ți o să spui
CĂ POCĂINȚA E CEVA CE-A FOST ODATĂ!!!
ȘI NU MAI FOLOSEȘTE NIMĂNUI!!!
Vai, ție, omenire, vai, ție!!!
N-ai treabă cu păcatul și eresul
Și orice te-aș întreba îi dai întruna
Cu bunăstarea, luxul și progresul!!!
Ți-or zice sfinții să-ngrijești de suflet
Dar tu, zăcând în rea simțire
Strigi tare că doar trupul prețuiești
Că suflet n-ai, nici n-ai avut… din fire!!
Și te-or mustra CEI DOI, cu amar
Și cerul vor lega să nu dea ploaie
Dară trufia ta n-are hotar
Nimic nu poate să te înconvoaie…
Și or tuna Enoh și cu Ilie
Dar tu cu mâinile urechile-ți astupi
Și te vei umple de mânie
Pe cei doi mari luminători să-i surpi!!
Și ucigașă sfinților vei fi
Vai, ție, omenire, vai, ție!!!
De mâna-ți sângerată vor muri
Iar tu vei jubila de bucurie!!!
Orbire mare fi-va pe pământ
Orbire cum n-a fost vreodată
Iată cum omenirea își sap-acum mormânt
Cu sânge de martiri ea se îmbată!!!
Dar Domnul nu va-ntârzia să vie
Și fi-va Vai, ție, omenire, vai, ție!!!
Tu, ucigașa lui Enoh și lui Ilie
În iezer de pucioasă vei fi aruncată!!!
Și… pe final, cu lacrimi-n ochi duium
Eu te conjur, trezește-te din somnul
Pierzării, și crede tot ce spun
SFÂRȘITUL E LA UȘI, CĂCI VINE DOMNUL!!!
STRIGÂND OMENIRII ÎNTREGI, CU DURERE SURDĂ ȘI NEMÂNGÂIATĂ SĂ CREADĂ CĂ VOR FI TOATE ACESTEA, ÎNTÂI ANTIHRISTUL CARE VA ÎNȘELA LUMEA ÎNTREAGĂ PECETLUIND-O CU 666 (CU LASER) PE FRUNTE ȘI PE MÂNA DREAPTĂ, apoi Sfinții ILIE ȘI ENOH care vor lupta cu antihristul și apoi Înfricoșata Judecată a lui HRISTOS,
Pr. Andrei
.
.
.
