Unii ar putea să creadă
Că a scrie poezie
E o chestie de ….bravadă
Și risipă de… hârtie…
Ca să risipim din ceața
Ce acoperă problema
Să apară… dimineața
Și să rezolvăm dilema!!!
Poezia nu se face
Așezându-te la masă
Și cu-n pix creion în față
Hai să scriem pe hârtie
Ce s-a întâmplat la… piață!!!
Poezia e un fulger
Ce te fulgeră o clipă
Este aripă de înger
E inimă ce palpită…
Este o străfulgerare
Ce-ntreg duhul ți-l pătrunde
Este flacără-orbitoare
Este un vârtej de unde…
Este clocot de cascadă
Este trăsnet de o clipă
Către cer când omul urcă
E bătaie de aripă…
Este lapte, este miere
Este fin balsam pe rană
Dar este și-amar și fiere
Cruce …și de spini coroană…
Adevăr spus cu blândețe
Dar și fără ocolișuri
E câmpie cu verdeață
Dar și aspre povârnișuri…
Poezia este cântec
Din a sufletului-ascunzișuri
Este vin curat, din struguri
Sabie cu mii tăișuri…
Așadar… nu-i lucru lesne
Ca să scrii o poezie
Să faci stihuri de pricesne
E lucru greu… Să se știe!!!
Omule, tu care-ntrebi
Cum se naște poezia
Mai las-ale lumii trebi
Și trăiește-ortodoxia…
Eu așa aflat-am calea
S-ajung să scriu poezii
Încercând să trăiesc duhul
Preacuratei ortodoxii…
Și acum îți spun și ție
Și-ntregii lumi al meu secret
Ca să scrii o poezie
Trebuie-a fi un pic… poet…
Poezia isvorăște
Din al sufletului izvor
Sufletul-ți deci curățește
Ca să isvorască dor.
.
Doar foarte puțin poet și nevrednic,
Pr. Andrei
