Unii ar putea să creadă

Că a scrie poezie

E o chestie de ….bravadă

Și risipă de… hârtie…

 

Ca să risipim din ceața

Ce acoperă problema

Să apară… dimineața

Și să rezolvăm dilema!!!

 

Poezia nu se face

Așezându-te la masă

Și cu-n pix creion în față

Hai să scriem pe hârtie

Ce s-a întâmplat la… piață!!!

 

Poezia e un fulger

Ce te fulgeră o clipă

Este aripă de înger

E inimă ce palpită…

 

Este o străfulgerare

Ce-ntreg duhul ți-l pătrunde

Este flacără-orbitoare

Este un vârtej de unde…

 

Este clocot de cascadă

Este trăsnet de o clipă

Către cer când omul urcă

E bătaie de aripă…

 

Este lapte, este miere

Este fin balsam pe rană

Dar este și-amar și fiere

Cruce …și de spini coroană…

 

Adevăr spus cu blândețe

Dar și fără ocolișuri

E câmpie cu verdeață

Dar și aspre povârnișuri…

 

Poezia este cântec

Din a sufletului-ascunzișuri

Este vin curat, din struguri

Sabie cu mii tăișuri…

 

Așadar… nu-i lucru lesne

Ca să scrii o poezie

Să faci stihuri de pricesne

E lucru greu… Să se știe!!!

 

Omule, tu care-ntrebi

Cum se naște poezia

Mai las-ale lumii trebi

Și trăiește-ortodoxia…

 

Eu așa aflat-am calea

S-ajung să scriu poezii

Încercând să trăiesc duhul

Preacuratei ortodoxii…

 

Și acum îți spun și ție

Și-ntregii lumi al meu secret

Ca să scrii o poezie

Trebuie-a fi un pic… poet…

Poezia isvorăște

Din al sufletului izvor

Sufletul-ți deci curățește

Ca să isvorască dor.

 

.

Doar foarte puțin poet și nevrednic,

Pr. Andrei