Am ascultat cândva,
De curând, un țăran din Bulgaria
Cântând la …cimpoi… și apoi la …caval…
Și deodată am simțit că…
Omul și cimpoiul sunt UNA….
Cimpoiul (cavalul) fiind
Prelungiri ale sufletului său…
Nu poți să rupi bulgarul
De cimpoiul său…
Ar fi un sacrilegiu… o fărădelege…
Aceste două instrumente
Sunt reflecții ale sufletului bulgarului
Sunt mori…în care se macină durerea…
Și o transformă în sunet pur, celest…
Se spune că glasul Valiei Balkanska
Atunci când doinește… se aude în spațiu….
Eu cred cu tărie asta, fiindcă,
Muzica născută din durere
E metafizică pură…
Sunetul acela este curat
Curățit de zgură și imperfecțiuni
Și devine… celest…
Ăsta e bulgarul….
Crescătorul de vite
De pe stâncile Rodopilor și Balcanilor
Omul simplu și gospodar
Cu credința lui simplă
Legat de pământul său
Ombilical duhovnicește…
Trăitor al durerilor
Artizan al suferințelor
Care a primit în dar
De la bunul Dumnezeu
Aceste 2 instrumente, cavalul și cimpoiul
Care preiau vibrațiile sufletului și le prefac în sunet
În esențe divine… Socotesc că ți-am strârnit curiozitatea și setea
Cititorule
De ați adăpa sufletul tău
Cu o doină sau un cântec de jale
Din munții Rodopi…
Atunci când o să asculți
Ai să înțelegi că… am dreptate…
Că în noianul acesta de bube, de răni, de gunoaie,
În care înoată lumea
Descoperi ici-colo
Picături de divin
Care îți răcoresc sufletul…
Așa că, purcede să descoperi
Adevărata Bulgarie, vechea Bulgarie,
Și sufletul bulgar!!!!
.
.
Încercând să fac o radiografie a sufletului bulgarului din vechime văzută de data aceasta prin instrumentul său,
Pr. Andrei
.
.
.
