Să ne fie de folos !

.

.

Puteți descărca această predică în format audio mp3 de aici – Download “2023.06.11-predica-pr-andrei-la-duminica-1-a-dupa-rusalii-a-tuturor-sfintilor.mp3” 2023.06.11-predica-pr-andrei-la-duminica-1-a-dupa-rusalii-a-tuturor-sfintilor.mp3 – Downloaded 73 times – 18,92 Mo

.

Fragment din Limonariu – cap. 26

Un bătrân cu numele Chiriac trăia în lavra Calamon din apropierea sfântului râu Iordan. Şi era bătrânul îmbunătăţit în fapte dumnezeieşti. La el a venit un frate străin din ţinutul Dara, cu numele Teofan, ca să-1 întrebe pe bătrân despre gân­durile sale. Bătrânul a început să-1 sfătuiască cu felurite cu­vinte de înţelepciune şi viaţă curată. Folosindu-se mult fratele din cuvintele bătrânului, i-a spus:

–           Eu, avvă, am comuniune în ţara mea cu nestorienii. Din această pricină nu mai pot rămâne cu ei şi vreau să locuiesc împreună cu tine.

Când a auzit bătrânul numele lui Nestorie s-a întristat de pierderea fratelui şi 1-a sfătuit şi 1-a îndemnat să se despartă de această erezie vătămătoare şi să vină la sfânta soborni­cească şi apostolească Biserică. Şi i-a spus:

– Nu este altă mântuire decât numai în a cugeta drept şi a crede că Preasfânta Fecioară Maria este cu adevărat Născă­toare de Dumnezeu.

– Într-adevăr, avvo, a răspuns fratele, toţi ereticii aşa spun: dacă nu eşti cu noi, nu te mântuieşti. Sărmanul de mine nu ştiu ce să fac. Roagă-te, deci, Domnului ca Domnul să mă în­credinţeze, prin faptă, care este credinţa cea adevărată. Bătrâ­nul a primit cu bucurie cuvântul fratelui şi i-a spus:

– Şezi în chilia mea şi am nădejde în Dumnezeu că bună­tatea Lui îţi va descoperi adevărul!

Lăsându-l pe frate în peşteră, s-a dus la ţărmul Mării Moarte şi s-a rugat pentru el. Şi iată, cam pe la ceasul trei după-amiază în ziua următoare, vede fratele pe cineva înfri­coşător la vedere, stând în faţa lui şi-i spune:

–           Vino şi vezi adevărul!

Şi luându-l, l-a dus într-un loc întunecos, cu miros urât şi cu foc şi-i arată în mijlocul focului pe Nestorie şi Teodor, pe Eutihie şi Apolinarie, pe Evagrie şi pe Didim, pe Dioscur şi pe Sever, pe Arie şi pe Origen şi pe alţi câţiva.

–           Iată, îi spune acela ce i s-a arătat, acesta-i locul pregătit ereticilor şi celor care hulesc pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu şi celor ce urmează învăţăturile lor. Dacă-ţi place locul, rămâi în credinţa ta! Dar dacă nu vrei să încerci chinul acesta, vino la Biserica cea Sfântă şi Sobornicească, aşa cum ţi-a spus bătrânul. Căci îţi spun: chiar dacă ai săvârşit toate virtuţile, ajungi în locul acesta dacă n-ai dreaptă credinţă.

La cuvântul acesta, fratele şi-a venit în sine. Când a venit bătrânul, i-a povestit toate cele întâmplate aşa cum le-a văzut şi a trecut la Sfânta Sobornicească şi Apostolească Biserică. Şi a rămas împreună cu bătrânul în Calamon. După ce a stat mulţi ani cu el, a adormit în pace.”

.

MINUNEA SFINTEI EUHARISTII

Cam la 30 de mile de oraşul Aigeae din Cilicia trăiau doi călugări stâlpnici depărtaţi unul de altul cam la 6 mile. Unul dintre ei făcea parte din Sfânta Biserică sobornicească şi apostolică. Celălalt, deşi se urcase de mai mult timp pe stâlp în apropiere de satul Casidora, aparţinea totuşi ereziei lui Sever. Ereticul învinuia în multe chipuri pe ortodox, încercând şi voind să-l atragă spre erezia lui. După ce i-a trimis multe cuvinte, părea că l-a biruit şi i-a condamnat credinţa. Ortodoxul, însă, inspirat de către Dumnezeu, a cerut să-i trimită o părticică din Sfânta Împărtăşanie săvârşită de el. Acesta, crezând că s-a rătăcit, i-a trimis îndată cu bucurie, fără să mai stea la îndoială. Când a primit-o, ortodoxul a luat părticica trimisă lui de către eretic, adică de către severian, a fiert în faţa lui apă într-o oală şi a aruncat în ea părticica pe care a primit-o. Părticica s-a descompus îndată în fiertura oalei. A luat apoi o părticică din Sfânta Împărtăşanie a Bisericii Ortodoxe, a băgat-o în oală şi îndată apa fiartă din oală s-a răcit, iar Sfânta Împărtăşanie a rămas întreagă şi neudată. Această părticică a păstrat-o şi ne-a arătat-o şi nouă când am trecut pe la el.

.

Sf. Teodor Studitul:

„Dacă ar da cineva toţi banii lumii şi are părtăşie cu erezia, nu este prieten al lui Dumnezeu, ci vrăjmaş”[13]. „Ştiind că este erezie, să fugi de erezie, adică de eretici, încât nici să te împărtăşeşti cu ei, nici să-i pomeneşti la dumnezeiasca liturghie”[14]

Canonul 45 al Sfinților Apostoli:

”Episcopul, prezbiterul sau diaconul dacă numai s-a rugat împreună cu ereticii să se afurisească; iar dacă le-a permis acestora să săvârșească ceva ca clerici (să săvârșească cele sfinte), să se caterisească.”

Canonul 64 al Sfinților Apostoli:

”Dacă vreun cleric sau laic ar intra în sinagogă (adunarea iudeilor sau ereticilor) spre a se ruga, să se și caterisească și să se și afurisească.”

Sf. Vasile cel Mare:

„De cei care arată că mărturisesc credinţa ortodoxă, dar sunt în unire cu cei care i se împotrivesc, dacă după mustrare nu vor întrerupe această unire, de aceia trebuie nu numai să te desparţi, dar nici fraţi nu se cuvine să-i mai numeşti”.

Sf. Ioan Gură de Aur:

„De aceea v-am amintit adesea despre ereticii cei fără de Dumnezeu şi vă rog şi acum: să nu aveţi nici un fel comuniune cu ei – să nu mâncaţi cu ei, să nu beţi, să nu legaţi prietenii, nici relaţii, nici dragoste, nici pace. Căci dacă cineva se învoieşte cu ereticii în acestea, acela se face străin de Biserica Sobornicească”

Sf. Atanasie cel Mare:

„Fugiţi de cei care, prefăcându-se că nu sunt de acord cu Arie, de fapt slujesc împreună cu cei care îl urmează”.

Sf. Efrem Sirul:

„Vai de cei ce murdăresc sfânta credinţă cu eresuri sau încheie vreo înţelegere cu ereticii! Atunci se va cere de la fiecare din noi mărturisirea credinţei şi unirea Botezului, credinţa curată de orice eres, pecetea neştearsă şi haina neîntinată”.

.

.

.

.

.

.

SLAVĂ LUI DUMNEZEU PENTRU TOATE !

.

.

.

.

.

.

.