Astăzi, 26 septembrie, îl prăznuim pe Sfântul Voievod Neagoe Basarab, Domn al Țării Românești între anii 1512 – 1521, plecat la Domnul acum puțin peste o jumătate de mileniu.

O prezentare făcută la cea mai recentă ediție a Colocviilor Putnei de dr. Alice Isabella Sullivan, cercetător american de origine română, include o imagine inedită a Sfântului Domnitor Neagoe Basarab din colecția Mănăstirii Sfânta Ecaterina de pe Muntele Sinai, transmite Basilica.

Pe capacul unei cutii de lemn este reprezentată familia îngenuncheată în rugăciune în fața unei imagini a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus Hristos pictați în medalion în partea superioară centrală a compoziției.

„Familia este împărțită în două grupuri simetrice: bărbații în stânga și femeile în dreapta. În stânga îl găsim pe Neagoe Basarab și pe cei trei fii ai săi: Teodosie, Petru și Ioan. În dreapta este soția sa, Milița Despina, și fiicele: Stana, Ruxanda și Anghelina”, scrie dr. Alice Isabella Sullivan în prezentarea sa [1].

Cutia cu portretul familiei Neagoe ar fi putut fi o raclă, sau ar fi putut transporta icoane prețioase, manuscrise și broderii din Țara Românească către Sinai, presupune ea. Este posibil ca unele dintre acestea să se fi păstrat până azi în colecția mănăstirii și în arhivele digitale de la Sinai.

„Așa cum au susținut comunitățile monahale de la Muntele Athos, domnitorii Români – din Moldova și din Țara Românească – au ajutat și Mănăstirea Sfânta Ecaterina de la Muntele Sinai”, menționează cercetătoarea.

„Acest lăcaș de cult datează din secolul al VI-lea și a beneficiat de-a lungul timpului de donații materiale și financiare din mai multe colțuri ale lumii creștine, inclusiv din Țările Române.”

Tânăra specialistă în civilizație bizantină remarcă faptul că reprezentarea de la Sinai seamănă cu portretul votiv de la Curtea de Argeș – frescă aflată în prezent la Muzeul Național de Istorie a României.

Dr. Alice Isabella Sullivan, profesoară de istoria artei și a arhitecturii și cercetătoare la Tufts University (SUA), face parte din echipa care lucrează la crearea arhivei digitale accesibile online a Mănăstirii Sf. Ecaterina din Muntele Sinai, care va fi lansată în luna decembrie a acestuia an.

„Va fi accesibilă de oriunde, ușor de navigat, cu informații complete despre fiecare obiect și cu oportunități de a studia colecția mănăstirii în detaliu. La fel ca și panoul Sf. Neagoe Basarab de la Sinai, alte comori românești rămân să fie descoperite în noua arhivă digitală”, mai spune cercetătoarea cu origini românești.

Rămas în istorie ca „Domn al culturii, spiritualității și Prinț al Păcii”, domnia lui Neagoe Basarab s-a evidențiat prin înflorirea de excepție a vieții spirituale și duhvnicești ortodoxe, acesta fiind motivul pentru care Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat la 8 iulie 2008 (pictură: Ilinca Țoța).

Cronicarul Gavriil Protul, în Viața Sfântului Nifon, patriarhul Constantinopolului, spune despre Sfântul Neagoe Basarab:

Ce vom spune despre lucrurile și mănăstirile pe care le-au miluit?… Și în toate laturile de la Răsărit până la Apus și de la Amiază-zi până la Amiază-noapte, toate sfintele biserici le hrănea și cu multă milă pretutindeni da. Și nu numai creștinilor fu bun, ci și păgânilor, și fu tuturor tată milostiv, asemănându-se Domnului ceresc, care strălucește soarele Său și ploaia și peste cei buni, și peste cei răi, cum arată Sfânta Evanghelie”. Tot din această lucrare, aflăm că Neagoe l-a avut învățător și duhovnic pe Sfântul Nifon: „Iar fericitul Nifon îl întărea în învățăturile sale”.

A fost vlăstar domnesc, născut într-o familie evlavioasă. Tatăl său era din neamul Basarabilor, iar mama sa, temătoare de Dumnezeu, era din familia Craioveștilor. Neagoe a fost unul dintre cei patru copii ai părinților săi, scrie Basilica.

Înrâurit de credința mamei sale, el a deprins din fragedă vârstă învățăturile mântuitoare și virtuțile creștine. Mănăstirea Bistrița Vâlcii, ctitorie a străbunicilor săi, a devenit școală duhovnicească pentru evlaviosul Neagoe. Voia lui Dumnezeu a făcut ca în acele vremuri la Mănăstirea Bistrița să fie retras marele între patriarhi, Sfântul Nifon al Constantinopolului, chemat în Țara Românească pe la anul 1502, de voievodul Radu cel Mare pentru a reorganiza și întări viața bisericească.

De la Sfântul Ierarh Nifon, Neagoe a deprins taina rugăciunii isihaste, evlavia și trezvia sufletului, învățătura și înțelepciunea Evangheliei lui Hristos, dobândind înaltă sporire duhovnicească.

Înzestrat cu o adâncă putere de cunoaștere, el și-a agonisit mai toată știința și cultura teologică a vremii sale. De aceea, prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu, în anul 1512, iubitorul de Hristos, Neagoe a fost chemat la vrednicia de Domnitor și Voievod al Țării Românești, deși el a refuzat această cinste cu smerite cuvinte: ,,Puneți pe altul pe care-l veți vrea dimpreună și cu sfatul nostru, iar pe mine mă iertați, că nu voi fi”.

Poporul însă, cunoscând vrednicia lui, l-a rugat să primească dregătoria, și numai după multe stăruințe fericitul Neagoe, după spusele cronicarilor, ,,se plecă glasului lor și luă coroana și sceptrul a toată Țara Românească. Și îndată făcu judecată și dreptate între oameni”.

Domnia Sfântului a fost un răstimp de liniște și prosperitate, într-o vreme când greutățile apăsau asupra țării și asupra Bisericii Ortodoxe din Balcani. Pentru ca toate să fie lucrate după voia Domnului, Sfântul Neagoe a iubit pacea, precum spuneau cronicile: ,,Cu toți vecinii a fost împăcat”.

Sfântul Voievod Neagoe Basarab, în credință și iubire de Dumnezeu, în dreptate și smerenie, cinstind pomenirea învățătorului său, Sfântul Ierarh Nifon, a adus în Țara Românească sfintele sale moaște de la Mănăstirea Dionisiu din Muntele Athos, împăcându-l în chip minunat cu prigonitorul său, Radu cel Mare.

Sfântul Neagoe a rămas în amintirea poporului român și a tradiției ortodoxe prin scrierea sa, intitulată Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie. Ea este un ,,testament duhovnicesc, pedagogic, filosofic și enciclopedic” și, în același timp, o adevărată culegere de sfaturi creștine, scripturistice și patristice.

Dar nu numai aceste învățături ni le-a lăsat moștenire măritul voievod, ci și multe mănăstiri, biserici și așezăminte în țara peste care a domnit timp de nouă ani, între care cea mai strălucită este Mănăstirea Argeșului, pe care Gavriil, Protul Sfântului Munte din acea vreme, a numit-o pentru măreția ei ,,Sionul Românesc”.

Pentru marea sa dărnicie, domnitorul Neagoe Basarab a fost socotit de toată lumea urmașul împăraților mărinimoși ai Imperiului Bizantin, iar în această calitate a ajutat toate popoarele ortodoxe aflate sub stăpânirea semilunei, plătindu-le datoriile, reparând multe mănăstiri și biserici și înzestrându-le cu cele necesare.

În ziua de 15 ale lunii septembrie, anul mântuirii 1521, Sfântul Voievod Neagoe Basarab s-a mutat la veșnicele locașuri ale lui Dumnezeu, unde a primit cununa cea neveștejită a slavei Sale.

Cu ale lui sfinte rugăciuni, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi. Amin.

Troparul Sfântului Voievod Neagoe Basarab, glasul 1:

Domnitor preaînțelept între căpeteniile neamului românesc, ctitor de lăcașuri sfinte, prieten al Sfinților Părinți, învățător luminat de Duhul Sfânt și mare iubitor de pace, Sfinte Neagoe Voievod, roagă-L pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre!