Cuvânt introductiv
Însemnătatea lucrării
Am ales aceasta lucrare a Sfantului Sava cel Sfintit deoarece am constatat ca in cei noua ani de teologie pe care, cu ajutorul lui Dumnezeu, i-am petrecut in Seminarul Teologic de la Manastirea Neamt si apoi in Facultatea de Teologie Ortodoxa de la Iasi, ca aproape peste tot in bisericile noastre ortodoxe prea putin se mai stie de randuiala ce trebuie respectata la fiecare slujba. Despre randuiala slujbei atunci cand sunt mai multi Sfinti si se intampla si o sarbatoare in aceeasi zi , se stie prea putin si se pune in practica si mai putin. Pentru ca daca parintele, adica preotul sau viitorul preot nu stie si nu are unde, de unde si cum sa se documenteze si sa se informeze la timp, atunci cu atat mai putin dascalul sau cantaretul va sti si va putea pune in practica ceea ce stie. Daca preotul lasa de la sine atunci cantaretul cu atat mai mult si astfel frumusetea slujbelor va fi stirbita iar credinciosii vor pleca nemangaiati sufleteste sau mangaiati prea putin de la Sfintele slujbe fara sa stie de ce. Si atunci, prioritatea raspunderii va cadea tot in grija si pe umerii preotilor care nu vor putea da raspuns atunci cand vor fi intrebati.
Preotul are, asadar, datoria sa invete si sa aplice randuiala cuvenita a fiecarei slujbe, iar crestinii trebuie sa stie si sa urmeze pe pastorii lor intru cele Sfinte si astfel toate cele catre Domnul fiind indeplinite se vor putea bucura si de odihna si fericirea cea pururea viitoare de care s-au bucurat Sfintii si toti cei care au primit cele Sfinte. Preotul este pastorul sufletesc care prin grija si osardia sa isi pastoreste turma spre mantuire dar pentru ca pastoratia sa fie incununata de succes el trebuie sa cunoasca, sa fie bine informat, sa stie toate cele randuite de Biserica si sa le urmeze intocmai pentru ca astfel munca sa va primi ajutorul Divin si mijlocirea Sfintilor putand astfel raspunde ca si apostolul: Nu am facut decat ceea ce eram dator sa fac.
Dar aceasta carte nu se adreseaza numai preotilor si slujitorilor Bisericii ci si tuturor crestinilor ortodocsi si neortodocsi care vor putea observa frumusetea slujbelor ce sunt descrise pentru fiecare zi si mergand la biserica vor putea urmari slujbele in intreaga lor frumusete impartasindu-se de harul Dumnezeiesc si primind ajutorul Divin in sufletele lor.
Inchei aceasta parte introductiva multumind lui Dumnezeu pentru tot ajutorul dat mie pacatosului si rugindu-L sa ma intareasca sa duc la bun sfarsit ceea ce am inceput, sau cu alte cuvinte, sa pun inceput bun in implinirea lucrarii ce urmeaza sa o indeplinesc. Amin !
,
RÂNDUIALA VECERNIEI CELEI MICI
SERIA ÎNTÂI
Capitolul 1
RÂNDUIALA VECERNIEI CELEI MICI
.
In ziua sambetei mai inainte de apusul soarelui merge paracliserul, adica aprinzatorul de candele, la cel mai mare si face acestuia metanie; insemnand cu venirea sa vremea noptii. Apoi, luand binecuvantare, iese si toaca in toaca cea mica. Si fratii adunandu-se in pridvor preotul face inceputul: Binecuvantat este Dumnezeul nostru… iar cantaretul sau citetul cel de rand zice: Amin. Apoi: Slava… Tie Dumnezeul nostru Slava… Tie. Apoi rugaciunea: Imparate Ceresc, Sfinte Dumnezeule…si, dupa Tatal nostru, spune: Ecfonisul, preotul: Ca a ta este imparatia… Iar citetul citeste Ceasul al noualea dupa obicei.
Apoi dupa sfarsitul Ceasului al noualea si al Otpustului intram in biserica si sta fiecare la locul lui. Si daca se citeste Ceasul noua in biserica atunci Otpustul Ceasului noua nu se mai face ci indata preotul incepe zicand: Binecuvantat este Dumnezeul nostru… iar citetul zice: Veniti sa ne inchinam… (de trei ori) si Psalmul Vecerniei, 103, pe care il citeste rar si cu glas duios.
Dupa Psalm spune: Slava… Si acum… apoi Aliluia (de trei ori). Iar preotul nu spune: Ectenia citetul spune:: Doamne miluieste (de trei ori). Slava… Si acum… si indata incepe Doamne, strigat-am … si se pun Stihirile pe patru. Si cantam Stihirile Invierii ale glasului, pe trei, repetand-o pe prima de doua ori. Apoi, spunem Slava… Si acum… Cantarea: Lumina lina apoi Prochimenul: Domnul a imparatit, cu Stihul: Imbracatu-sa Domnul intru putere si s-a incins si iarasi se canta Prochimenul: Domnul a imparatit. Apoi se pune Rugaciunea: Invredniceste-ne Doamne si indata canta Stihoavna, o Stihira a Invierii si apoi alte trei Stihiri podobnice ale Nascatoarei de Dumnezeu, cu Stihurile lor; Slava… Si acum… tot imnul lor.
Apoi Acum slobozeste… Sfinte Dumnezeule… si celelalte Rugaciuni incepatoare iar dupa Tatal nostru, spunem Troparul Invierii: Slava… Si acum… a Nascatoarei, dupa aceasta preotul spune Ectenia cea mica: Miluieste pe noi Dumnezeule… Strana raspunde: Doamne miluieste (de trei ori); Inca ne rugam pentru binecredinciosul…, iar strana raspunde: Doamne miluieste (de trei ori); Inca ne rugam pentru Arhiepiscopul nostru… (numele), iar strana raspunde: Doamne miluieste (de trei ori);Inca ne rugam pentru toti fratii nostri … iar strana raspunde: Doamne miluieste (de trei ori); iar preotul spune Ecfonisul: Ca milostiv si iubitor de oameni … Apoi preotul spune: Slava Tie Hristoase Dumnezeul nostru, Slava Tie si face Otpustul cel mic. Si se canta: Multi ani.
Apoi intrand in trapeza zice: Rugaciunea: Manca-vor saracii…, Slava… Si acum… Domne miluieste (de trei ori), Parinte binecuvanteaza. Iar preotul binecuvanteaza masa si noi mancam putin ca sa nu ne ingreuiem la priveghere. Iar dupa mancare zicem Slava…, Si acum… si Rugaciunea: Facutu-sa pantecele lor masa sfanta. Dupa aceasta se canta: Ceea ce esti mai cinstita, apoi se spune rugaciunea: Veselitu-ne-ai pe noi Doamne… si, dupa sfarsitul rugaciunii, zicem iarasi Slava… Si acum…, Doamne miluieste (de trei ori) Parinte binecuvanteaza, iar preotul spune: Cu noi este Dumnezeu… Iara dupa aceea mergem la chilii pentru ca sa asteptam vremea de toaca.
RANDUIALA VECERNIEI CELEI MARI (ADICA PRIVEGHEREA DE TOATA NOAPTEA SI UTRENIA INVIERII)
Capitolul 2
RANDUIALA VECERNIEI CELEI MARI (ADICA PRIVEGHEREA DE TOATA NOAPTEA SI UTRENIA INVIERII)
La putin timp dupa apusul soarelui merge aprinzatorul de candele si face metanie la cel mai mare apoi merge si bate clopotul cel mare si toaca cea mare, fara sa se grabeasca si spunand in gand: Fericiti cei fara de prihana… sau spunand Psalmul 50, rar (de 12 ori). Si, dupa aceea, intra si aprinde candelele si pregateste cadelnita.
Si asa, iarasi iese si bate toate clopotele, apoi intorcandu-se in biserica aprinde o lumanare in sfetnic si pune sfetnicul in preajma Usilor Imparatesti. Apoi face metanie preotului care este de rand iar preotul merge si face metanie la cel mai mare si mergand face inchinaciuni inaintea Sfintelor Usi si apoi la amandoua stranele, cate o inchinaciune, iar fratii stau toti in strane. Si intrand in Sfantul Altar pune epitrahilul pe gat sarutand crucea care este deasupra lui si luand cadelnita si stand inaintea Sfintei Mese pune tamaie si citeste Rugaciunea tamaiei, in taina. Si asa cadeste Sfanta Masa in chipul crucii de jur imprejur si tot Altarul. Si, deschizand Sfintele Usi, iese.
Iar paracliserul luand sfesnicul cel ce fusese pus in mijlocul bisericii in dreptul Sfintelor usi zice cu glas mare: Sculati- va! tinand in mini sfesnicul cu faclia aprinsa. Si toti se scoala, se ridica, si, iesind preotul printre Sfintele Usi, face cruce cu cadelnita inaintea Sfintelor usi cadind drept si apoi intr-o parte si mergand cadeste dupa randuiala Sfintele Icoane din partea dreapta si apoi pe cele din partea stanga, dupa randuiala lor. Dupa aceasta ii cadeste pe cei mai mari si amandoua stranile dupa randuiala obisnuita. Iar paracliserul merge cu sfesnicul inaintea lui. Iar cand preotul face cruce cu cadelnita se inclina putin si se inchina si paracliserul, apoi ies in pridvor si cadeste preotul dupa randuiala pe frati. Si intorcandu-se iarasi in biserica si stand in mijlocul ei insemneaza cu cadelnita in chipul crucii, cadind catre rasarit si rostind cu glas mare: Dumnezeule binecuvanteaza.
Si indata cadeste Icoana Mantuitorului Hristos si a Prea Sfintei Nascatoarei de Dumnezeu si pe cel mai mare la locul lui si intrand preotul in Sfantul Altar si stand inaintea Sfintei Mese insemneaza cu cadelnita de trei ori. Dupa aceasta zice cu glas mare: Slava Sfintei si celei Deofiinta si de Viata Facatoarei si Nedespartitei Treimi. Totdeauna acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Si incepe cel mai mare sau eclesiarhul zicand: Amin. Veniti sa ne inchinam Imparatului nostru Dumnezeu. Incet si cu glas lin. Apoi a doua oara putin mai tare: Veniti sa ne inchinam si sa cadem la Hristos Imparatul nostru Dumnezeu, iar a treia oara, cu glas si mai inalt, zicand: Veniti sa ne inchinam si sa cadem la insusi Hristos Imparatul si Dumnezeul nostru. Apoi deosebit zice: Veniti sa ne inchinam si sa cadem inaintea Lui. Si indata incepe cel mai mare sau eclesiarhul cu glas mai inalt, pe glasul 8: Binecuvinteaza suflet al meu … cu glas rar si cu cantare dulce si canta si ceilalti frati.
Apoi Pripeala:Bine esti cuvantat Doamne.Apoi a doua oara cantaretii din strana dreapta: Doamne Dumnezeul meu maritu-Te-ai foarte…, si Pripeala: Bine esti cuvantat Doamne; cu glas usor cantand impreuna ambele strane. Iar preotul, cu paracliserul ies din Sfantul Altar si fac trei inchinaciuni inaintea Sfintelor Usi. Si, intorcandu-se, fac inchinaciune inaintea celui mai mare, apoi spre amandoua stranele cate una si merg si stau la locul lor fiecare.
Insemnare – in sobornicestile si bisericile de enorie lucreaza preotul impreuna cu diaconul, preotul fiind in felon iar diaconul in stihar.
Iar cand incep a canta: Toate cu intelepciune le-ai facut si Slava Tie Doamne cel ce ai facut toate, atunci preotul merge inaintea Usilor celor Imparatesti, cu epitrahilul si stand cu capul descoperit citeste Rugaciunile Luminilor. Iar dupa sfarsitul Psalmului zice: Ectenia cea mare: Cu pace Domnului sa ne rugam …, si dupa Ectenie, Ecfonisul: Ca Tie se cuvine … Deci cantam din Psaltire pe glas 8, Catisma cea dintai: Fericit barbatul, Antifonul cel dintai, iar al doilea si al treilea Antifon il cantam pe glasul zilei. Si dupa sfarsitul fiecarui Antifon, Ectenia cea mica si Ecfonisul. Dupa Antifonul intai, Ecfonisul: Ca a Ta este stapanirea…, dupa Antifonul al doilea, Ecfonisul: Ca bun si iubitor de oameni… Iar cantandu-se si al treilea Antifon iese diaconul si punand metanie la cel mai mare intra in Sfantul Altar si merge cu dansul si preotul cel de rand. Si luand diaconul Stiharul si Orarul, ia binecuvantare de la preot si sarutand dreapta lui se imbraca in Stihar dupa obicei si zice: Ectenia cea mai de pe urma iar preotul zice: Ecfonisul: (Ca tu esti Dumnezeul nostru).
Iar dupa sfarsitul obisnuitelor Stihologii, canonarhul face metanie si spune pe glasul Octoihului sau al Mineiului iar noi cantam: Doamne strigat-am, pe glasul Octoihului, ce se va intampla. Preotul sta la locul sau cel obisnuit. Si cand incep a canta Doamne, strigat-am … atuncea cadeste preotul sau diaconul dupa cum este obiceiul, si intorcandu-se pune cadelnita la locul ei facand inchinaciune la cel mai mare. Iar noi punem zece Stihiri, incepand cu Scoate din temnita sufletul meu… si cantam Stihirile Invierii ale glasului 3 si ale glasului 4 si trei ale Sfantului din Minei ; Slava… a Sfantului daca are, iar daca nu are Slava… Si acum… a Nascatoarei pe glasul de rand.
Si cand zicem Stihul: Ca s-a intarit mila Lui peste noi … canta amandoua stranele impreuna. Atunci preotul face metanie celui mai mare si intrand in Sfantul Altar se imbraca in felon in timp ce la strana se canta Slava… Si indata face Vohodul deschizand Sfintele Usi inainte mergand cu doua sfesnice aprinse iar diaconul tinand cadelnita, iar dupa dansul preotul fara cadelnita, fiind imbracat in felon, sta in mijlocul bisericii in dreptul Sfintelor Usi, iar diaconul sta dea dreapta preotului putin mai deoparte si plecandu-se tine orarul cu trei degete ale mainii drepte, si zice incet numai ca sa auda preotul: Domnului sa ne rugam.
Iar preotul in taina zice rugaciunea: Seara si dimineata si la amiezi… si dupa rugaciune ridicandu-si capul diaconul aratand catre rasarit, orarul tinindu-L cu trei degete ale mainii drepte zice catre preot: Binecuvinteaza Stapane Sfanta intrare, iar preotul binecuvantand, catre rasarit zice: Binecuvantata este intrarea Sfintilor tai Doamne… apoi diaconul merge si cadeste Sfintele Icoane si pe cel mai mare, stranele dupa obicei si iar
sta la locul unde statea mai inainte, asteptand sfarsitul Stihirii. Si sfarsindu-se Stihira merge diaconul in mijlocul bisericii si cadind crucis zice: Intelepciune drepti iar noi cantam imnul Lumina lina… Iar citetii luand sfesnicile merg inainte pana la Sfintele Usi si diaconul intrand inauntru Sfantului Altar cadeste Sfanta masa.
Iar preotul inchinandu-se inaintea Sfintelor Usi si sarutandu-le intra si apoi inchide Sfintele Usi. Iar dupa ce se termina de cantat imnul Lumina lina zice diaconul: Sa luam aminte ! iar preotul: Pace tuturor! si iarasi diaconul: Intelepciune sa luam aminte ! iar canonarhul facand metanie la cel mai mare spune Prochimenul si Stihurile lui. Iar clericii canta Prochimenul zilei pe glas 6: Domnul a imparatit intru podoaba s-a imbracat!. Stihul: Imbracatu-S-a Domnul intru putere si s-a incins. Stihul: Pentru ca am intarit lumea care nu se va clati. Alt Stih: Casei Tale i se cuvine Doamne sfintenie intru de lungime de zile; si iarasi Domnul a imparatit … iar canonarhul avand mainile sale stranse la piept sta in mijlocul bisericii asteptand sfarsitul Prochimenului si facand inchinaciune se duce la locul sau.
Dupa aceasta iese diaconul si stand la locul sau obisnuit in mijlocul bisericii zice Ectenia: Sa zicem toti din tot sufletul… Si preotul spune Ecfonisul: Ca milostiv si iubitor de oameni… si dupa Ecfonis, zice cel mai mare sau citeste cel randuit: Invrednicesti-ne Doamne… si iarasi diaconul spune Ectenia: Sa primim rugaciunile noastre… si preotul spune Ecfonisul si apoi Pace tuturor , apoi diaconul spune: Capetele noastre Domnului sa le plecam. Si preotul zice rugaciunea in taina, apoi Ecfonisul: Fie stapanirea imparatiei tale… si asa iese preotul cu diaconul pe usa dinspre miazanoapte mergand inaintea lor cu doua sfesnice si diaconul cu cadelnita, iar cantaretii merg in urma lor cantand Stihira hramului si iesim in pridvor. Si acolo cadeste diaconul Sfintele Icoane si pe cel mai mare si stranele dupa randuiala si cum sta fiecare la locul sau, si dupa sfarsitul Stihirilor se spune: Slava…Si acum…a Nascatoarei.
Si dupa acestea diaconul zice intru auzul tuturor rugaciunea aceasta: Mantuieste Dumnezeule poporul Tau… pana la sfarsit. Strana spune : Doamne miluieste ! (de patruzeci de ori), diaconul: Inca ne rugam pentru binecredinciosul… strana raspunde : Doamne miluieste ! (de treizeci de ori) Inca ne rugam pentru Arhiepiscopul nostru… (sau Episcopul), [iar in manastire si pentru Arhimandritul nostru (numele)] iar strana raspunde: Doamne miluieste ! (de cincizeci de ori). Diaconul zice: Inca ne rugam ca sa se pazeasca sfant locasul acesta… iar strana raspunde: Doamne miluieste ! (de trei ori), diaconul spune: Inca ne rugam ca sa auda Domnul Dumnezeul nostru glasul rugaciunii noastre… iar strana raspunde: Doamne miluieste ! (de trei ori),dupa aceasta zice preotul: Auzi-ne pe noi Dumnezeule… iar strana raspunde: Amin. Preotul zice: Pace tuturor iar diaconul: Capetele noastre Domnului sa le plecam!. Si plecandu-si toti capetele preotul se intoarce cu fata spre apus si zice cu glas mare: Stapane mult milostive… si dupa implinirea rugaciunii noi spunem: Amin! (iar pana se fac acestea afara, paracliserul sau alt frate pune tetrapodul cel mic in mijlocul bisericii si pe dansul pune un vas cu grau si cinci paini si in partea dreapta un vas mic cu ulei, iar spre strana stanga un vas cu vin.) Si intrand in biserica cantam si celelalte Stihiri ale Invierii care sunt dupa randuiala cu Stihurile lor. Iar citetii merg cu sfesnicile si le pun de amandoua partile Tetrapodului din mijlocul bisericii.
Si dupa sfarsitul Stihoavnei, zice cel mai mare: Acum slobozeste… si citetul: Sfinte Dumnezeule… si celelalte Rugaciuni incepatoare. Dupa Tatal nostru, Ecfonisul Ca a ta este imparatia… si noi cantam Troparul glas 1: Nascatoare de Dumnezeu fecioara (de trei ori). Atunci diaconul luand binecuvantare de la preot cadeste imprejurul Tetrapodului pe care stau cele cinci paini, pe cel mai mare la locul sau si pe preot, si iarasi Tetrapodul numai dinainte. Si zice: cel mai mare sau preotul rugaciunea cu glas mare: Doamne Iisuse Hristoase Dumnezeul nostru… si ridicand o paine insemneaza cu dansa pe celelalte paini. Si cand zice: Insuti binecuvinteaza… si arata cu mana dreapta spre painile acestea , asemenea spre vin si spre untuldelemn zicand: Binecuvinteaza graul, vinul si untuldelemnul acesta.
Si dupa sfarsitul rugaciunii si dupa Amin!, cantam: Fie numele Domnului…(de trei ori) pe glas 4, apoi Psalmul 33: Bine-voi cuvanta pe Domnul… si il citim pana la Stihul: Bogatii au saracit: (acest stih il cantam pe glas 7). Iar preotul merge si sta inaintea Usilor celor Imparatesti cautand spre apus. Si dupa sfarsitul Psalmului zice: Binecuvantarea Domnului peste noi… si citetul raspunde: Amin!. Si zice inceputul rugaciunii. Iar preotul spune: Pentru rugaciunile Sfintilor Parintilor nostri… si se dezbraca preotul si diaconul de Sfintele vesminte si ies si se aseaza fiecare la locul lui.
Insemnari: din Duminica Sfintelor Pasti si pana la Duminica Tuturor Sfintilor, dupa binecuvantarea painilor se citesc din Faptele Sfintilor Apostoli, iar in celelalte duminici se citesc cele sapte Epistole Sobornicesti ale Sfintilor Apostoli, si de la patru pana la zece din Epistolele Sfantului Apostol Pavel si Apocalipsa Sfantului Ioan Evanghelistul. Iar seara dupa luarea painii si dupa gustarea vinului ce s-au binecuvantat la Litie prin rugaciunea preotului din acest ceas, nicidecum sa indrazneasca cineva a gusta ceva dupa aceasta pentru ca urmeaza Impartasirea cu Preacuratele ale lui Hristos Taine. (Iar mancare si gustare din vin putem face, din ziua intai a lunii septembrie si pana in ziua a douazeci si cincea a lunii lui martie, iar in privegherile cele de vara painile cele binecuvantate le impartim la trapeza, si mai inainte de gustare le mancam pe ele. Iar painile cele binecuvantate au multe feluri de daruri adica potolesc durerea, bandu-se cu apa, si gonesc frigurile si toata neputinta si toata boala o tamaduiesc. Iar acestea si pe soareci ii gonesc de la roade si alte suparatoare animale le izgonesc).
Iar dupa citirea Faptelor Apostolilor iese paracliserul si trage toate clopotele. Si apoi sculandu-se cel mai mare si toti fratii, cel mai mare zice: Amin!, Slava intru cei de sus lui Dumnezeu… (de trei ori), Doamne, buzele mele deschide-le (de doua ori) si zice: cei sase Psalmi cu glas incet si lin si dupa primii trei Psalmi zice: Slava… Si acum…, Aliluia (de trei ori), Doamne miluieste (de trei ori), Slava… Si acum… Doamne Dumnezeul mantuirii mele…. Atuncea preotul, in epitrahil iar uneori si in felon citeste rugaciunile Utreniei stand inaintea Sfintelor Usi cu capul descoperit . Iar dupa sfarsitul celor sase Psalmi spune: Slava… Si acum…, Aliluia (de trei ori) si preotul zice Ectenia cea mare: Cu pace Domnului sa ne rugam.
Si dupa Ecfonisul Ecteniei merge si sta la locul sau, iar canonarhul cel randuit cel ce a spus si Prochimenul cel de seara, facand metanie la cel mai mare, zice: Dumnezeu este Domnul ! cu Stihurile lui, pe glasul cel ce va fi de rand, si cantam Troparele: al Invierii (de doua ori), Slava… al Sfantului… Si acum… al Nascatoarei Invierii pe glasul Troparului Sfantului, daca are, iar daca nu are, Slava… Si acum… al Nascatoarei pe glasul de rand. Si indata strana zice: Doamne miluieste! (de trei ori), Slava… iar citetul: Si acum… apoi citeste Catisma: Marturisi-ma-voi tie Doamne… si dupa sfarsitul fiecarei Catisme face preotul semnul crucii inaintea Sfintelor Usi si zice Ectenia cea mica si Ecfonisul dupa obicei. Si cantam Sedelnele Invierii, Stihira cea dintai fara de Stih. Apoi Pripeala: Scoala-te Doamne Dumnezeul meu, inalta-se mana Ta… si cealalta Sedealna, apoi Slava… Si acum… a Nascatoarei si dupa acesta citim din Talcuirea Evangheliei. Apoi Catisma si dupa Catisma Sedealna a doua. Zicand cel dintai Tropar fara Stih, apoi Pripeala: Marturisi-ma-voi Tie Doamne… si cantam celalalt Tropar al Sedelnei; Slava…Si acum…al Nascatoarei si Citirea cuvenita. Apoi cantam: Fericiti cei fara prihana, glas 5; la care preotul face cadire. Si dupa: Fericiti cei fara prihana… nu zicem Slava… Si acum…, ci indata Troparele: Soborul ingeresc…, Ipacoi al glasului si Citirile.
Apoi Antifoanele glasului la care iese paraclisierul si bate clopotele. Iar preotul si diaconul intrand in Altar se imbraca dupa obicei. Si zice diaconul: Sa luam aminte. Intelepciune !, iar canonarhul spune Prochimenul glasului. Si dupa sfarsitul Prochimenului diaconul zice: Domnului sa ne rugam. Preotul spune: Ca Sfant esti Dumnezeul nostru… iar strana raspunde: Amin! Si diaconul zice: Toata suflarea sa Laude pe Domnul. Stihul ce se canta apoi este: Laudati pe Dumnezeu intru Sfintii Lui, laudati-L pe El intru taria puterii Lui. Iar diaconul zice: Si pentru ca sa ne invrednicim noi a asculta Sfanta Evanghelie, pe Domnul Dumnezeul nostru sa-L rugam. Strana raspunde: Doamne miluieste! (de trei ori). Diaconul spune: Cu intelepciune drept sa ascultam Sfanta Evanghelie, preotul zice: Pace tuturor ! iar strana raspunde: Si duhului tau !. Dupa acestea preotul numeste pe Evanghelist de la care se va citi Evanghelia. Strana zice: Slava Tie Doamne, Slava Tie!. Diaconul zice: Sa luam aminte ! si citeste preotul Evanghelia Invierii cea de rand.
Dupa Evanghelie strana iarasi zice: Slava Tie Doamne, Slava Tie !. Dupa aceasta zice: Invierea lui Hristos… (o singura data) si Psalmul 50 si citindu-se acestea preotul iese prin Sfintele Usi cu Evanghelia tinand-o la pieptul sau mergand inaintea sa de amandoua laturile doua sfesnice cu faclii aprinse si fiind in mijlocul bisericii o pune pe scaunul cel pregatit, iar sfesnicile stau de amandoua partile scaunului. Si merge intai cel mai mare singur si face doua inchinaciuni si apoi saruta Evanghelia si iarasi face o inchinaciune. Inchinaciunile nu le face pana la pamant ci mici, plecandu-si capul pana va ajunge cu mana pana la pamant.
Pentru ca in Duminici si in Praznicile Imparatesti si in toate zilele Cincizecimii inchinaciuni cu genunchii la pamant nu se fac. Si daca se inchina cel mai mare si saruta Evanghelia face chip, adica da exemplu de inchinaciune, adica pleaca capul spre strana stanga si spre cea dreapta si se duce la locul lui. Apoi si fratii toti merg doi cate doi dupa randuiala lor facand si ei asemenea mai intai doua inchinaciuni, saruta Sfanta Evanghelie si iarasi o inchinaciune, apoi pleaca capetele spre cel mai mare si spre strana stanga. Si dupa ce saruta toti si dupa Psalmul 50 canta Slava… Pentru rugaciunile Apostolilor… Si acum… pentru rugaciunile Nascatoarei de Dumnezeu… apoi Miluieste-ma Dumnezeule si Stihira Invierii, glasul 6: Inviind Iisus din mormant…. Iar dupa sarutarea Sfintei Evanghelii insemneaza preotul spre frati cu Sfanta Evanghelie si intra in Sfantul Altar. Si diaconul stand in obisnuitul sau loc zice Rugaciunea: Mantuieste Dumnezeule poporul tau… iar noi raspundem: Doamne miluieste ! (de 12 ori). Si preotul spune Ecfonisul: Cu mila si cu indurarile… si dupa Amin. Incepem Irmosul Canonului Invierii. Si cantam Canonul Invierii cu Irmosul pe
patru (o data) ; si al Crucii Invierii pe trei si al Nascatoarei de Dumnezeu tot pe trei. Si inainte de Troparul cel dintai zicem Pripeala: Slava Doamne Sfintei Invierii Tale !. Iar la celelalte Tropare spunem Stihurile din Psaltire: Sa cantam Domnului … Acestea sunt scrise in Irmologiu. Si dupa sfarsitul Cantarii celei de-a treia diaconul zice Ectenia cea mica, si preotul spune Ecfonisul din interiorul Sfantului Altar: Ca Tu esti Dumnezeul nostru… si se dezbraca preotul de vesmintele preotesti si iese si se aseaza la locul lui dupa obicei. Apoi urmeaza Condacul si Sedealna Sfantului din Minei si citirea din Evanghelie. Dupa cantarea a sasea zice Ectenia cea mica inaintea Sfintelor Usi si Ecfonisul: Ca Tu esti Imparatul pacii… apoi Condacul Invierii si Icosul si citim Prologul.
Scurta insemnare la acest capitol :
Dupa sfarsitul Cantarii a opta cand va incepe Cantarea a noua toti facem inchinaciuni spunand: Sa laudam, bine sa cuvantam… Apoi Irmosul de la Cantarea a opta adica Catavasia. Iar preotul si diaconul se imbraca dupa obicei si dupa sfarsitul Cantarii a opta cadind Sfanta Masa spune cu mare glas si inalt: Pe Nascatoarea de Dumnezeu si Maica Luminii intru Cantari cinstindu-o sa o Marim. Si noi cantam in Stihuri Cantarea a noua cu glas inalt: Mareste suflete al meu pe Domnul… si apoi: Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii… si facem cate o inchinaciune mica dupa fiecare Cantare. Iar preotul sau diaconul cadeste Sfantul Altar si toata biserica si pe frati. Dupa a noua Cantare se intoarce si dand cadelnita zice: Ectenia cea mica si preotul spune Ecfonisul: Ca pe Tine Te Lauda toate puterile ceresti, apoi diaconul spune: Sfant este Dumnezeul nostru, pe glasul ce se va intampla de rand. Stihul intai este: Ca Sfant este Domnul Dumnezeul nostru. Stihul al doilea: Peste toate popoarele Domnul Dumnezeul nostru. Preotul sta la obisnuitul sau loc, dupa aceasta urmeaza Luminanda Invierii (o singura data). Apoi Slava… a Sfantului daca are, Si acum… a Nascatoarei Invierii. La Laude canta: Toata suflarea, pe glasul zilei si punem Stihiri pe opt si punem Stihirile Invierii din Octoih pe patru si ale Rasaritului tot pe patru. Iar dupa ce se zice: Toata suflarea sa Laude pe Domnul, se unesc cele doua strane si canta si Pripealele acestea impreuna: Scoala-Te Doamne Dumnezeul nostru… (de doua ori) apoi Marturisi-ma-voi Tie Doamne, Slava… Stihira Evangheliei cea de rand . Si acum… a Nascatoarei de la glasul al doilea: Prea binecuvantata esti… (aceasta o cantam pe glasul Slavei Laudelor).
Urmeaza Doxologia mare apoi Troparele Invierii unul din cele doua ale glas 1: Astazi mantuirea la toata lumea… sau glas 2: Inviat-a din mormant… apoi preotul sau diaconul zice Ectenia: Miluiste-ne pe noi Dumnezeule… si Ecfonisul: Ca milostiv…. Dupa acestea spune: Sa primim rugaciunea noastra … si Ecfonisul: Ca Dumnezeul milelor… apoi preotul spune: Pace tuturor !, strana raspunde: Si duhului tau ! si apoi diaconul zice: Capetele noastre Domnului sa le plecam, apoi preotul spune Rugaciunea in taina, apoi Ecfonisul: Ca Tie Ti se cade a ne milui… dupa aceasta spune: Intelepciune! iar strana spune: Binecuvinteaza!. Preotul zice: Cel ce este binecuvantat… strana raspunde: Amin. Si apoi: Intareste Dumnezeule…, Amin. Dupa aceasta preotul zice: Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu si strana raspunde: Ceea ce esti mai cinstita…si celelalte dupa obicei. Si Otpustul, de trei ori, si canta: Multi Ani. Apoi facem iesire in pridvor cantand Stihira Samoglasnica dupa obicei si invatatura din Studit (Sfantul Teodor Studitul). Si dupa citirea Troparului Sfantului Teodor , glasul 8: Indreptator credintei…si apoi Ceasul intai. La Ceasul intai spunem Troparul Invierii Slava … a Sfantului daca are iar daca nu, al Nascatoarei Ceasului. Dupa Tatal Nostru Condacul Invierii si Otpustul cel desavarsit. La Liturghie Fericirile Octoihului pe opt dupa Troparele Invierii apoi al Hramului si al Sfantului de rand si al altui Sfant daca este Condacul Invierii si al Hramului, Slava… al Sfantului daca are Si acum… al Hramului Nascatoarei de Dumnezeu.
Iar unde nu este Hramul Nascatoarei punem: Si acum… Ceea ce esti folositoare crestinilor. Iar al Hramului Domnului Hristos, Troparul si Condacul (duminica la Liturghie nu zicem peste tot anul pentru ca se spune al Invierii.) Prochimen, apoi Apostolul, Aliluia si Evanghelia glasului si a Sfantului daca are. Stihul: Laudati pe Domnul din ceruri si a Sfantului daca are.
De retinut o alta Insemnare la acest capitol :
La cantarea Privegherii de toata noaptea cand se face Polieleu si se canta Psalmii: Laudat fie numele Domnului si Marturisiti-va Domnului atuncea se pune Analogul in mijlocul bisericii si pe dansul icoana Praznicului Domnesc ce se praznuieste in acea zi sau a Nascatoarei de Dumnezeu sau a Sfantului sau a Sfintei. Si se imbraca cel mai mare in felon si toti preotii in feloane dupa obicei si iesind din Altar prin Usile Imparatesti stau cate doi imprejurul Analogului. Si imparte lumini intai la cel mai mare apoi la preoti si la cei ce stau in Sfanta Biserica. Iar dupa impartirea luminilor ia cel mai mare cadelnita si diaconul merge inaintea lui cu o faclie aprinsa, cadeste intai imprejur Icoana cea de pe analog si mergand in Altar cadeste Sfanta Masa si tot Altarul si in biserica toate Sfintele Icoane apoi pe preoti care stau imprejur si pe cantareti care stau in strana dreapta si cea din stanga. Dupa aceasta si pe tot poporul si iarasi Sfintele Usi si numai cele doua Icoane a Sfantului Iisus si a Nascatoarei si analogul. In acelasi timp se canta maririle cu Psalmii cei alesi ai lui David. Dupa acea cantare obisnuita diaconul zice: Ectenia cea mica. Si la strana se canta Sedelnele. Si intrand toti preotii in Altar se dezbraca de Sfintele vesminte numai preotul cel de rand ramane imbracat pentru citirea Evangheliei.
De retinut :
Si duminica la Utrenie cand fara Polieleu se canta Catisma Fericiti cei fara prihana… si dupa aceea se canta: Soborul Ingeresc …si in alte zile cand se canta: Marimu-Te pe Tine…, fara priveghere, si atuncea preotul cu diaconul numai se imbraca in Sfintele vesminte si diaconul ia sfesnicul cu faclia aprinsa iar preotul cadelnita si cadeste Sfanta Masa si tot Altarul, apoi iese prin usa dinspre miazanoapte si cadeste Sfintele Usi cele Imparatesti si Sfintele Icoane si Analogul apoi pe cei mai mari si toata biserica dupa obicei. Si iarasi intra prin usa dinspre miazazi.
RÂNDUIALA PANAGHIEI CE SE FACE PRIN MÎNĂSTIRI
Capitolul 3
RANDUIALA PANAGHIEI CE SE FACE PRIN MANASTIRI
Dupa Otpustul Dumnezeiestii Liturghii iese cel mai mare si fratii in urma lui doi cate doi si zic Psalmul 144 din: Inaltate voie Dumnezeul meu ! in intregime. Iar ajungand in trapeza si sfarsindu-se Psalmul zicem rugaciunea mesei: Tatal nostru… Slava… Si acum… Doamne miluieste (de trei ori), parinte binecuvinteaza. Cel mai mare sau preotul cel de rand zice: Hristoase Dumnezeule binecuvinteaza mancarea. Iar partea sau prescura ce va fi inaltata se pune in panaghiar in locul sau obisnuit. Si dupa mancare cel ce slujeste zice Stihul: Pentru rugaciunile Sfintilor Parintilor nostri si noi raspundem: Amin.
Si sculandu-ne zicem: Bine este cuvantat Dumnezeu… Slava Tie Doamne, Slava Tie Sfinte, Slava… Si acum… Doamne miluieste (de trei ori), Binecuvinteaza. Si facand metanie cel ce vrea sa ridice panaghia zice asa: Binecuvantati Parinti Cinstiti, iar noi raspundem: Dumnezeu sa te ierte… si luand carticica cu varfurile degetelor mainilor o inalta putin spre inchipuirea Sfintei Treimi zicand cu glas mare: Mare este numele … Cel mai mare sau preotul de rand zice: Al Sfintei Treimi, si purtand-o spre inchipuirea Sfintei Nascatoare de Dumnezeu in chipul Crucii insemneaza spunand: Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu ajuta-ne noua. Si noi zicem: Cu ale ei Sfinte rugaciuni…si zicem: Fericimu-te pe tine.
Apoi zicem: Cuvine-se sa te fericim… si dupa ce se impartasesc toti cel mai mare sau preotul zice: Intru multele rugaciuni… Iar noi cu ale ei Sfinte rugaciuni… milostivul si induratul… apoi Psalmul: Veseliti-ne pe noi…Sfinte Dumnezeule si rugaciunile incepatoare, iar dupa Tatal nostru: Multumim Tie Hristoase si de este Praznic Imparatesc se zice: Slava… Si acum……Condacul Praznicului. Iar de nu zicem acestea: Slava… Dumnezeul parintilor nostri…Si acum… pentru rugaciunile tuturor Sfintilor…Doamne miluieste-ne (de trei ori).
Binecuvinteaza. Iar preotul zice: Binecuvantat este Dumnezeu care ne miluieste si ne hraneste pe noi si celelalte dupa obicei.
PENTRU SFÂNTUL CE ARE PRIVEGHERE, DE SE VA ÎNTÂMPLA DUMINICA
Capitolul 4
PENTRU SFANTUL CE ARE PRIVEGHERE, DE SE VA INTAMPLA DUMINICA
Simbata seara, la Vecernia mica, la Doamne, strigat-am… punem Stihurile Invierii pe patru. Slava… a Sfantului Si acum… a Nascatoarei glasului de rand de la Vecernia mica. La Stihoavna, punem o Stihire a Invierii si Stihoavna Sfantului la Vecernia cea mare cu Stihurile lor: Slava… a Sfantului Si acum… a Nascatoarei in acelasi glas. Dupa: Acum slobozeste si dupa Tatal nostru, punem Troparul Invierii: Slava… a Sfantului Si acum… a Nascatoarei cel dintai dupa glasul Troparului Sfantului.
La Vecernia cea mare, Psalmul cel de inceput cu Stihurile
lui dupa obisnuita Catisma la Doamne, strigat-am: punem Stihurile pe zece si cantam Stihiri ale glasului Invierii trei si a Rasaritului una si ale Sfantului sase: Slava… a Sfantului Si acum… a Nascatoarei cea dintai a glasului. Urmeaza Prohodul, Prochimenul: Domnul a imparatit… si Paremiile in numar de trei. La Litie, Stihira Hramului si
ale Sfantului: Slava… a Sfantului Si acum… a Nascatoarei in acelasi glas de la Stihoavnele ce se canta in duminici (sambata seara). La Stihoavna, Stihurile Invierii: Slava… a Sfantului Si acum… a Nascatoarei in acelasi glas. La Binecuvantarea painilor Troparul: Nascatoare de Dumnezeu Fecioara (de doua ori ) si al Sfantului (o data ) si face Citirea din talcuirea Evangheliei (iar de nu se face priveghere Troparul Invierii: Slava… a Sfantului Si acum… a Nascatoarei Invierii dupa glasul Troparului Sfantului).
La Utrenie, La Dumnezeu este Domnul, se pune Troparul Invierii (de doua ori): Slava… a Sfantului Si acum… a Nascatoarei cel dintai dupa glasul Troparului Sfantului. Dupa Catisma, Sedelnele Invierii cu Stihurile si
cu Binecuvantarile lor a glasului de rand si se citeste din randuirea Evangheliei. Dupa Polieleu, Stihurile Sfantului Troparele: Soborul ingeresc…, Ipacoi al glasului si amandoua Sedelnele Sfantului (cea dupa prima si a doua Catisma, fara bogorodnici). Slava… Sedealna cea dupa Polieleu: Si acum… a Nascatoarei si Sinaxarul Sfantului. Antifoanele Glasului apoi Prochimenul: Toata suflarea… Evanghelia Invierii, apoi Invierea lui Hristos, apoi Psalmul 50 si apoi sarutarea Evangheliei dupa obicei. Apoi: Slava… pentru rugaciunile Sfintilor Apostoli, Si acum… pentru rugaciunile Nascatoarei de Dumnezeu, Stihirea Invierii si celelalte.
Apoi Canonul Invierii cu Irmosul pe patru si a Nascatoarei pe doi si al Sfantului pe opt. Catavasiile care vor fi de rand. Dupa Cantarea a treia, Condacul si Sedealna lui de doua ori: Slava… Si acum… a Nascatoarei si urmeaza Citirea. Dupa Cantarea a sasea Condacul si Icosul Invierii si citim Sinaxarul. La Cantarea a opta cantam: Ceea esti mai cinstita…, apoi Svetilna Invierii: Slava… a Sfantului Si acum… a Nascatoarei Invierii (din Octoih). La Laude, Stihurile Invierii pe patru si ale Sfantului tot pe patru cu Prochimenele lor cele de la Stihoavna Vecerniei: Slava…, Stihirea Evangheliei Si acum… Prea-binecuvantata esti…, Urmeaza Doxologia Mare. Dupa Sfinte Dumnezeule, Troparul Invierii si
Ecteniile si Otpustul. Apoi preotul iese cantand Stihira si cand se face ungerea cu untuldelemn zice si rugaciune: Stapane mult Milostive… Dupa cum s-a scris mai inainte, la Vecernia cea mare, se pune si Invatatura Sfantului Teodor Studitul si Ceasul intai. La Ceasuri, Troparul Invierii; Slava… a Sfantului…Si acum… al Nascatoarei Ceasului. Dupa Tatal nostru, Condacul Sfantului se spune. Iar la celelalte le zicem schimbandu-le.
La Liturghie, Fericirile glasului pe sase si a Sfantului, Cantarea a treia pe patru. Dupa Vohod, Troparul Invierii si al Hramului Nascatoarei daca este Hramul ei si al Sfantului, apoi Condacul Invierii: Slava… a Sfantului Si acum…, Hramul Nascatoarei. Iar daca nu este Hramul Nascatoarei: Ceea ce esti folositoare crestinilor. Iar Troparele si Condacele Hramurilor Sfintilor in aceste zile nu se spun cand este Sfant cu Priveghere. Prochimenul, Apostolul, Aliluia si Evanghelia si Cantarile mai inainte ale Invierii apoi ale Sfantului se pun.
RÂNDUIALA BINECUVÂNTĂRII COLIVEI
Capitolul 5
RÂNDUIALA BINECUVÂNTĂRII COLIVEI
Rinduiala Binecuvantarii colivei sau a graului fiert amestecat cu miere si alte fierturi de fructe dulci care se aduc in biserica intru cinstea si pomenirea Praznicelor Domnesti sau a Sfintilor lui Dumnezeu. Fiind deja adusa coliva la biserica, de este la Vecernie, dupa: Acum slobozeste Sfinte Dumnezeule si dupa: Tatal nostru urmeaza Troparul Sfantului: Slava… a Sfantului Si acum… a Nascatoarei dupa Slava… Troparului Sfantului. Iar de este la Liturghie, dupa Rugaciunea Domnului, se canta Troparele si Condacul Sfantului. Diaconul cadind zice: Domnului sa ne rugam. Preotul stand langa coliva zice Rugaciunea aceasta: Doamne cela ce ai plinit toate…, strana raspunde:
Amin, si de este la Vecernie, diaconul zice: Intelepciune! , strana raspunde: Binecuvinteaza… iar preotul: Cel ce este Binecuvantat… si urmeaza randuiala obisnuita pana la Otpust. Iar de este la Liturghie, canta strana; Fie numele Domnului binecuvantat ! (de trei ori). Si Psalmul: (Bine vom cuvanta pe Domnul). Si imparteste Anafora facand sfarsitul obisnuit al Liturghiei.
PENTRU SFÂNTUL CE ARE POLIELEU, DE SE VA ÎNTÂMPLA DUMINICA
Capitolul 6
PENTRU SFANTUL CE ARE POLIELEU, DE SE VA INTAMPLA DUMINICA
Simbata seara la Vecernia mica, cantam dupa cum s-a scris mai inainte pentru duminica ce are Sfant cu priveghere (pag…)La Vecernia cea mare, dupa Catisma; La Doamne, strigat-am… Stihirile Invierii pe trei si a Rasaritului una si ale Sfantului sase Slava… a Sfantului Si acum… a Nascatoarei cea dintai a glasului. Urmeaza Vohodul, Prochimenul zilei si Citirile Sfantului pe trei. La Litie, Stihira Hramului si Stihirile Sfantului, daca are: Slava… a Sfantului Si acum… a Nascatoarei pe glasul Sfantului. La Binecuvantarea painilor Troparul: Nascatoarei de Dumnezeu fecioara… (de doua ori).
La Utrenie, La Dumnezeu este Domnul…, Troparul Invierii (de doua ori), Slava… a Sfantului Si acum… a Nascatoarei Invierii dupa glasul Troparului Sfantului. Dupa Catisme, Sedelnele Invierii si cu Stihirile Nascatoarei lor si se citeste din Evanghelie. Polieleul se pune al Sfantului. Troparele: Soborul ingeresc…. Ipacoii al glasului si Sedelnele Sfantului, amandoua cate o data, Slava…, Sedealna Sfantului si dupa Polieleu, Si acum… a Nascatoarei.
Si Sinaxarul Sfantului, Antifoanele glasului si Prochimenul. Evanghelia Invierii, apoi invierea lui Hristos, Psalmul 50, Stihirea Invierii, Canonul Invierii cu Irmosul pe patru si al Crucii Invierii tot pe patru si al Nascatoarei tot pe patru, si al Sfantului se pune pe sase. Iar daca are Sfantul patru canoane. Amandoua canoanele se pun pe opt, iar al Crucii Invierii nu se mai pune. Dupa Cantarea a treia se pune Condacul, Irmosul si Sedealna Sfantului (de doua ori), Slava… a Sfantului Si acum… a Nascatoarei si Citirea (Sinaxarul). Dupa Cantarea a sasea, Condacul Invierii si Icosul se citeste Sinaxarul. La Cantarea a opta cantam: Ceea ce esti mai cinstita…, apoi Svetilna Invierii: Slava… a Sfantului Si acum… a Nascatoarei Invierii a glasului de rind. La Laude, se pun Stihirile Invierii Glasului pe patru si ale Sfantului tot pe patru si Stihirile lor de la Vecernie, Slava… Stihira Evangheliei Si acum… Preabinecuvintata esti… Are Doxologie mare apoi Troparul numai al Invierii, Evangheliile si Otpustul, apoi iese preotul si spune Cuvantul de invatatura si se incepe Ceasul intai in pridvor. La Ceasul intai, Troparul Invierii: Slava… a Sfantului Si acum… a Nascatoarei pe glasul de rand, dupa Tatal nostru, Condacul Sfantului, iar la celelalte Condacul Invierii Slava… a Sfantului Si acum… a Nascatoarei le zicem schimbandu-le.
La Liturghie, Fericirile glasului pe sase si Cantarea a treia pe patru. Dupa Vohod, Troparele si Condacele le zicem dupa cum s-a spus mai inainte la Capitolul al treilea. Si adaugam Troparele si Condacele Hramului Sfantului.
PENTRU SFÂNTUL CE SE CÂNTĂ PE ȘASE, DACĂ SE VA ÎNTÂMPLA SĂ FIE DUMINICA ȘI NU VA AVEA POLIELEU
Capitolul 7
PENTRU SFANTUL CE SE CANTA PE SASE, DACA SE VA INTAMPLA SA FIE DUMINICA SI NU VA AVEA POLIELEU
Simbata seara, la Vecernia cea mare, dupa Catisma, la Doamne strigat-am…, Stihirile Invierii pe trei, ale Praznicului pe trei si ale Sfantului pe patru: Slava… a Sfantului Si acum… a Nascatoarei cea dintai a glasului. Vohodul, Prochimenul zilei, Ecteniile: Sa zicem tot… La litie, Stihira Hramului: Slava… a Sfantului – daca are – iar daca nu are Slava… Si acum… a Nascatoarei (daca Sfantul are Doxologie cantam Stihoavna lui la Litie). Si obisnuitele Rugaciuni ale Litiei. La Stihoavna, Stihirile Invierii Slava… a Sfantului Si acum… a Nascatoarei Invierii dupa glasul Sfantului. Si celelalte ale Privegherii dupa obicei.
La Utrenie, La Dumnezeu este Domnul…, Troparul Invierii (de doua ori), Slava… a Sfantului Si acum… a Nascatoarei Invierii dupa glasul Troparului Sfantului si celelalte ale Invierii pana la Canon. Canonul Invierii cu Irmosul pe patru si al Crucii Invierii tot pe patru si al Nascatoarei tot pe patru si al Sfantului pe sase. Catavasia de rand dupa Tipic, dupa Cantarea a treia, Condacul si Icosul si Sedealna Sfantului (de doua ori) , Stihirile Nascatoarei
lui si citirea Sfantului. Dupa Cantarea a sasea, Condacul Invierii , Icosul si Sinaxarul .La Cantarea a noua cantam:
Ceea ce esti mai cinstita…, Sedealna Invierii, Slava… a Sfantului Si acum… a Nascatoarei Invierii a glasului de rand. La Laude, Stihirile Invierii pe patru ca si cele de la Slava… pe patru. Iar de nu are Sfantul Stihiri, la Laude cantam Stihirile Invierii dupa obicei: Slava… Stihira Evangheliei Si acum… Binecuvantata esti…. Doxologie mare apoi Troparul Invierii numai el singur. Ecteniile amandoua, Otpustul si Cuvantul de invatatura si apoi Ceasul de invatatura din pridvor. La Ceasul intai, Troparul Invierii: Slava… a Sfantului Si acum… a Nascatoarei pe glasul de rand, dupa Tatal nostru, Condacul Invierii si celelalte, (iar de are Sfantul Doxologie ,dupa Tatal nostru, Condacul Sfantului, iar la celelalte Ceasuri, Condacul Invierii si al Sfantului le zicem schimbandu-le.), si Otpustul.
La Liturghie, Fericirile Invierii glasului pe sase si ale Sfantului Cantarea a treia pe patru. Dupa Vohod, Troparul Invierii si al Hramului Nascatoarei, unde este Hramul ei, apoi al Hramului Sfantului. Dupa aceasta al Sfantului de rand iar de este si al altui Sfant zicem si al aceluia, apoi Condacul Invierii si al Hramului, Slava… al Sfantului de rand Si acum… al Hramului Nascatoarei. Iar de nu este Hramul Nascatoarei, Slava… Condacului Sfantului de rand Si acum… Ceea ce esti folositoare crestinilor… apoi Prochimenul, Apostolul, Aliluia, Evanghelia si Cantarile mai inainte ale Invierii si dupa aceasta ale Sfantului.
Se cuvine sa stim :
Duminica seara niciodata nu citim Catisma. Asemeni si la Praznicile Imparatesti si la Sfintii Mari sau in ziua Hramului Sfantului sau al Sfintei. La care arata ca trebuie sa se faca priveghere. Iar cand se va intampla priveghere sau Polieleu afara de sambata seara cantam: Fericit barbatul…, (o data) ca Antifon. Iara sambata seara cantam: Fericit barbatul… toata Catisma.
PENTRU PRIVEGHERILE DE TOATA NOAPTEA CE SE FAC PESTE TOT ANUL
Capitolul 8
PENTRU PRIVEGHERILE DE TOATA NOAPTEA CE SE FAC PESTE TOT ANUL
Se cuvine sa stim ca peste tot anul sunt 52 de saptamani intru care se face la fiecare duminica Priveghere, si ca se mai fac la fiecare Praznic Imparatesc in fiecare luna Priveghere. Iara impreuna si cu altele se fac peste tot anul 68 de Privegheri. Mai sunt si alte Privegheri care sunt numite in Tipic la randul fiecare dupa cum sunt scrise, de va voi cel mai mare. Si daca va vedea pe ucenicii sai cei bisericesti ca sunt sarguinciosi pentru mantuirea lor. Mai sunt inca si alte Privegheri langa acestea ale Hramului Sfintilor ce se fac in manastiri si prin alte biserici mai mari fiind datorie sa fie facute si nicidecum sa se lase dintru pomenirea lor.
DESPRE PRIVEGHERE
Capitolul 9
DESPRE PRIVEGHERE
A doua insemnare: Se cuvine sa stim ca in manastirile cele mici si in bisericile de enorie in ziua de duminica unde nu se face Priveghere toata noaptea, sau de nu va voi cel mai mare, se canta Vecernia cea mare, asemenea si Utrenia la vremea sa dupa urmatorul Tipic: sambata seara dupa Otpustul Ceasului noua intra in biserica cel mai mare si preotul de rand si toti ceilalti si luand preotul Binecuvantare de la cel mai mare merge inaintea Usilor celor Imparatesti si face trei inchinaciuni. Si ia epitrahilul si Binecuvantandu-l il saruta unde este crucea si punandu-l pe gat zice: Bine este cuvantat Dumnezeul nostru… si deschide dvera dinauntru care este facuta din matase sau din alt material. Iar cel mai mare zice: Veniti sa ne inchinam, (de trei ori) si incepe Psalmul: Binecuvinteaza …, iar de nu va fi cel mai mare acolo, zice altul din preotii cei mai batrani, iar preotul cel de rand sta in fata Sfintelor Usi cu capul descoperit si citeste Rugaciunile in taina.
Dupa sfarsitul Psalmului spune Ectenia cea mare: Cu pace Domnului sa ne rugam si Ecfonisul: Ca Tie se cuvine… apoi cantam: Fericit barbatul… glas 8, primul Antifon iar al doilea si al treia Antifon le cantam cu glasul zilei. Si dupa fiecare Antifon se zice Ectenia cea mica si Ecfonisul. Dupa primul Antifon: Ca a Ta este stapanirea, dupa Antifonul al doilea: Ca bun si iubitor de oameni, dupa Antifonul al treilea: Ca Tu esti Dumnezeul nostru. Dupa ce se canta obisnuita Stihologie canonarhul face metanie si spune pe glasul Octoihului sau al Mineiului . Si noi cantam: Doamne, strigat-am… iar preotul sau diaconul cadeste dupa obicei si punem Stihiile pe zece ale Invierii pe trei si ale Rasaritului pe patru si ale Sfantului din Minei pe trei. Slava… a Sfantului daca are, iar daca nu are Slava… Si acum… a Nascatoarei glasului de rand.
Urmeaza Vohodul, Prochimenul: Domnul a imparatit… (de cinci ori) cu Stihurile lui. Urmeaza Ectenia (sa zicem toti) apoi Invredniceste-ne Doamne, apoi: Sa primim rugaciunile noastre… La Stihoavna, Stihirile Invierii, Slava… a Sfantului daca are, iar daca nu are Slava… Si acum… a Nascatoarei Invierii pe glasul de rand. Dupa: Acum slobozeste Troparul Invierii, Slava… a Sfantului Si acum… a Nascatoarei Invierii dupa glasul Troparului Sfantului
si Otpustul.
Iar diaconul sta afara inaintea Icoanei lui Hristos si zice: Intelepciune !, strana raspunde: Binecuvinteaza ! iar preotul din interiorul Sfantului Altar zice: Cel ce este Binecuvantat… strana raspunde: Amin si Intareste Dumnezeule, iar preotul spune: Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu…, strana raspunde: Ceea ce esti mai cinstita, preotul spune: Slava Tie Dumnezeule Hristoase, Slava Tie… iar strana raspunde Slava… Si acum… Doamne miluieste (de trei ori) Binecuvinteaza parinte. Preotul deschide Sfintele Usi si dezbraca felonul, diaconul stand afara imbracat tinand orarul dupa obicei iar preotul zice Otpustul zilei, apoi zice: La multi ani!.
Iar dupa ce ies fratii din trapeza paraclisierul ia Binecuvantare de la cel mai mare daca este, iar daca nu este ia de la preotul cel de rand si toaca in toaca cea mica. Si adunandu-se fratii in pridvor face preotul inceputul si cantam la Pavecernita dupa obicei cu Canonul. Si dupa Otpustul cel mai mare zice: Pentru rugaciunile Sfintilor… si ies fratii doi cate doi dupa randuiala si fac inchinaciune la cel mai mare si iau de la el Binecuvantare si iertare. Apoi si cel mai mare face si el inchinaciune cerandu-si iertare si el de la dansii.
Iara la Utrenie, paraclisierul bate clopotul dupa obicei apoi bate toaca cea mica. Si adunandu-se fratii in pridvor face preotul inceputul: Bine este cuvantat Dumnezeu… si indata strana zice: Slava Tie Dumnezeul nostru, Slava Tie, Imparate ceresc, Sfinte Dumnezeule! si Rugaciunile incepatoare. Dupa Tatal nostru, Doamne miluieste (de 12 ori), Slava… Si acum…, Veniti sa ne inchinam (de trei ori) si Psalmul 50. Apoi cintam Canonul Sfintei Treimi cu smerenie si cu umilinta. Dupa Canon cantam Maririle Treimii care sunt acestea: Cuvine-se cu adevarat… si celelalte Tropare.
Apoi: Sfinte Dumnezeule si Rugaciunile incepatoare iar dupa Tatal nostru, Ipacoi al glasului de rand, Doamne miluieste (de 40 de ori), Slava… Si acum… Ceea ce esti mai cinstita… si preotul spune Ecfonisul: Dumnezeule milostiveste-te spre noi… si tot el spune Rugaciunea: Intru tot puternica si de viata datatoare… si Otpustul si se face iertaciunea dupa obicei. Apoi preotul face Ectenia: Sa ne rugam pentru bine credinciosul… iar noi dupa fiecare Stih zicem: Doamne miluieste (o data) cu glas lin si usor. Si dupa ce se implinesc acestea cel mai mare zice: Pentru rugaciunile Sfintilor Parintilor nostri… Dupa Otpustul intram in biserica iar preotul intra in Sfantul Altar si pune epitrahilul pe gat apoi luand cadelnita pune tamaie pregatita mai inainte de slujitorul bisericii si zice Rugaciunea tamaii si stand inaintea Sfintei Mese insemneaza crucis cu cadelnita zicand: Bine este cuvantat Dumnezeul nostru…. Dvera fiind deschisa de catre preot mai inainte.
Apoi cadeste Sfanta Masa de jur si tot Altarul. Si iese prin usa cea din miazanoapte si cadeste Sfintele Icoane si pe cel mai mare si pe toti dupa obicei. Iar citetul raspunde la strana: Amin si apoi: Veniti sa ne inchinam Imparatului nostru Dumnezeu (de trei ori) si Psalmii obisnuiti (Auzi-te Domnul…) si apoi: Doamne intru puterea Ta…Sfinte Dumnezeule si celelalte Rugaciuni incepatoare cu Tatal nostru si sunt datori sa fie cu luare aminte atat citetul cat si preotul cand se zice: Ca a Ta este imparatia… in mijlocul bisericii.
Apoi Troparele: Mantuieste Doamne poporul tau si celelalte si preotul iarasi cadeste pe cel mai mare si Sfintele Icoane si intra in Sfantul Altar pe usa cea dinspre miazazi stand cu cadelnita inaintea Sfintei Mese, zice Ectenia: Miluieste-ne pe noi Dumnezeule… si celelalte. Iar citetul dupa fiecare cerere spune: Doamne miluieste (de trei ori). Apoi preotul spune Ecfonisul: Ca milostiv si iubitor de oameni… si citetul raspunde: Amin. Spune apoi: Intru numele Domnului binecuvinteaza … apoi preotul insemneaza cu cadelnita inaintea Sfintei Mese in crucis zicand cu glas inalt: Slava Sfintei si celei deofiinta… Iar cel mai mare zice: Slava intru cei de sus lui Dumnezeu… si cei sase Psalmi dupa obicei. Si preotul punand cadelnita la locul ei iese din Altar si sta la locul sau. Iar dupa ce citeste cel mai mare cei sase Psalmi si incepe: Doamne Dumnezeul meu mantuirii mele… merge preotul inaintea Sfintelor Usi si inchinandu-se ia epitrahilul si citeste Rugaciunile Utreniei in taina cu capul descoperit. Dupa sfarsitul celor sase Psalmi pune Ectenia cea mare: Cu pace Domnului sa ne rugam… si celelalte ale Utreniei le cantam toate dupa cum s-a scris mai inainte la Utrenia cea cu priveghere (pag…)
Sa se stie :
Prima insemnare – ca seara la Vecernie: Veniti sa ne inchinam si Binecuvinteaza si Lumina lina, Acum slobozeste le zice cel mai mare. La Utrenie cei sase Psalmi, Tie marire se cuvine, Slava intru cei de sus lui Dumnezeu, Bine este a ne marturisi Domnului, Cerescule Imparate pe credinciosul nostru imparat…, acestea le zice cel mai mare. Iar: Sfinte Dumnezeule si Tatal nostru iar dupa: Acum slobozeste si dimineata dupa Bine este a ne marturisi Domnului, le zice citetul.
A doua insemnare – Se cuvine sa stim: cand va sosi un Praznic al lui Hristos sau a Nascatoarei sau cele doua Praznice ale lui Ioan Botezatorul, Nasterea si Taierea capului sau a lui Ioan Milostivul sau a Hramului Bisericii cu evlavie trebuie sa se citeasca Apostolul si Evanghelia randuita care se va intampla in acea zi de Praznic, in ziua cea dinainte de acel Praznic iar in chiar ziua Praznicului sa se citeasca acelasi Praznic dupa cum si toata slujba Praznicului.
DESPRE SFÂNTA LITURGHIE (LA CE VREME TREBUIE SĂ SE ÎNCEAPĂ)
Capitolul 10
DESPRE SFÂNTA LITURGHIE (LA CE VREME TREBUIE SĂ SE ÎNCEAPĂ)
Simbata la inceputul ceasului al patrulea este obligatoriu a se incepe sa se puna masa la inceputul ceasului al cincilea. Iar duminica la inceputul ceasului al treilea este obligatoriu a se incepe ca sa se puna masa pana la inceputul ceasului al patrulea. La fel se cuvine sa se faca si la Praznicile Domnesti cele mari ale Domnului Hristos si ale Nascatoarei de Dumnezeu si ale Mergatorului Inainte si ale celor doi Apostoli Petru si Pavel si intru acestea ca si in ziua duminicii cu cuviinta asa trebuie sa se faca. Iar in Praznicele cele mijlocii, la inceputul ceasului cinci sa se intre ca sa puna masa la inceputul ceasului sase. Iar la Praznicile cele mici, la fel ca si in zilele cele de rand si sa se sfarseasca la vremea sa in fiecare zi. Iar masa se cade sa fie gata in fiecare zi fie ca este post fie ca nu este.
Si dupa savarsirea Sfintei Liturghii iese fiecare si la vremea trapezei iarasi se aduna. Aceasta mai este inca o datorie ce trebuieste facuta adica cand vom voi a manca la ceasul al noulea sau seara si asa deci se cuvine sa se faca si in posturile cele mici. Aceasta hotarare pentru Liturghie si mese s-a scris in partile Ierusalimului si cu cuviinta este ca asa trebuie sa fie in toate timpurile adica toamna si primavara, iara vara si iarna in Rusia cea mare aicea sa fie semnul pentru socotirea timpului, vara pentru lungimea zilei se cuvine a o intarzia iara iarna pentru ca ziua este scurta sa fie pusa inainte, dupa cum va socoti cel mai mare.
INVATATURA CUM SE CUVINE A SE CANTA SLUJBA IN TOATE ZILELE A VECERNIEI, A UTRENIEI SI A CEASULUI INTAI (cand cantam Dumnezeu este Domnul !)
Capitolul 11
INVATATURA CUM SE CUVINE A SE CANTA SLUJBA IN TOATE ZILELE A VECERNIEI, A UTRENIEI SI A CEASULUI INTAI (cand cantam „Dumnezeu este Domnul !”)
Seara la Ceasul noua paraclisierul luand Binecuvantare de la cel mai mare bate clopotul sau toaca in toaca cea mica si adunandu-se fratii in pridvorul bisericii, preotul cel de rand face inceputul: Bine este cuvantat Dumnezeul nostru si citetul cel randuit zice: Slava Tie Dumnezeul nostru si celelalte dupa obicei. Si citeste Ceasul al noulea cu Mijloceasul lui chiar daca s-a cintat: Dumnezeu este Domnul si dupa sfarsitul lui bate toaca de doua ori sau de patru ori.
De retinut: Atunci cand se citeste Ceasul al noulea in pridvor dupa aceea imediat face preotul Otpustul Ceasului al noulea. Iar dupa Otpust intrand in biserica face inceputul Vecerniei dupa obicei (iar daca se citeste Ceasul al noulea in biserica atunci Otpustul nu se mai face). Iar dupa ce s-a sfarsit de batut toaca, sculandu-se preotul si intrand in biserica, face zece inchinaciuni inaintea Usilor celor Imparatesti si luand epitrahilul care este langa Usa cea Imparateasca si Binecuvantandu-l si sarutandu-l deasupra unde are crucea il pune pe grumazul sau si zice: Bine este cuvantat Dumnezeul nostru ! si deschide si dvera. Iar cel mai mare zice: Veniti sa ne inchinam ! (de trei ori) si Psalmul cel incepator si daca este Aliluia facem trei inchinaciuni stand la locurile noastre, una dupa alta, potrivindu-se inchinaciunile tuturor (asa cu adevarat inchinandu-se fara sa tulbure biserica).
Iar cand citeste acesta preotul citeste rugaciunile Vecerniei stand inaintea Sfintelor Usi cu capul descoperit. Si dupa sfarsitul Psalmului: Slava… Si acum…Aliluia (de trei ori) si zece metanii. Apoi preotul zice Ectenia cea mare si Condacul. Dupa aceasta Catisma de rand dupa randuiala si dupa fiecare Slava…Aliluia (de trei ori) si trei metanii. Iar preotul punand epitrahilul la locul lui si mergand la locul sau pana se citeste Catisma iar la sfarsitul Slavei… a treia iese inaintea Sfintei dverei si punand epitrahilul pe dansul zice Ectenia cea mica si Ecfonisul. Apoi intrand in Sfantul Altar si punand tamaie in cadelnita si binecuvantand-o zice si rugaciunea cadelnitei si cadeste Altarul si biserica toata, pe cel mai mare si stranele si pe toti fratii. Si dupa aceasta cantam: Doamne strigat-am! pe glasul Mineiului. Punem apoi sase Stihiri si cantam Stihurile Nascatoarei de Dumnezeu trei Stihiri si ale Sfantului trei Stihiri. Iar Podobnic, adica Stihiri Podobnice, daca are Sfantul o Stihira samoglasnica o cantam pe ea la: Slava… impreuna amandoua stranile. Iar daca nu: Slava… Si acum… a Nascatoarei, Podobnica Stihirilor Mineiului. Iar daca este miercuri sau vineri cantam Stihira Nascatoarei Crucii, adica: Slava… Crucii, apoi Lumina lina zice cel mai mare si cantam Prochimenul zilei . Iar de este duminica (Aliluia duminica seara nu se canta), se pune Prochimenul: Iata acum binecuvantati pe Domnul. Canonarhul zice Stihul: Care stati in casa Domnului !. Iar daca este in alta zi a saptamanii in afara de duminica in locul Prochimenului se pune: Aliluia ! pe glasul 6. Iar Stihuri se zic acestea:
Luni seara – Doamne nu cu mania Ta sa ma mustri pe mine ! Stihul la doilea: Si in vecii vecilor ,iar noi cu glas mai inalt cantam: Aliluia! (asa se canta in toate zilele cand cantam Aliluia !);
Marti si joi seara cantam Stihul: Inaltati pe Domnul Dumnezeul nostru!;
Miercuri seara – In tot pamantul a iesit vestirea lor ! si asa face o metanie catre Sfintele Usi si intorcandu-se face o metanie catre strana dreapta si una catre strana stanga si mergand apoi la locul lui. Apoi cel mai mare sau citetul cel randuit zice: Invredniceste-ne Doamne in seara aceasta !, dupa care facem trei metanii. Apoi se spune Ectenia si Ecfonisul ei si impreunandu-se amandoua stranele, dupa obicei, in mijlocul bisericii cantam la Stihoavna Stihirile din Octoih. Slava… Si acum… a Nascatoarei .
Iar de este miercuri sau vineri se pune Stihira Crucii. Si facand unii catre altii metanie mergem catre locurile noastre. Apoi cel mai mare sau citetul zice: Acum slobozeste! si Sfinte Dumnezeule! si face trei metanii. Rugaciunile incepatoare iar dupa Tatal nostru Ecfonisul: Ca a ta este imparatia!. Apoi Troparul glas 1: Nascatoare de Dumnezeu, bucura-te ! si o metanie. Slava… Botezatorului Hristos! cu o metanie, Si acum… Rugati-va pentru noi! si o metanie. Apoi se canta: Sub milostivirea Ta ! fara de metanie, Doamne miluieste ! (de 40 de ori) cu glas usor si lin si apoi toti spun: Slava… Si acum…, Ceea ce esti mai cinstita decat heruvimii !. Intru numele Domnului, Binecuvinteaza Parinte ! si preotul zice: Cel ce este binecuvantat… iar noi raspundem Amin !, iar cel mai mare zice: Imparate ceresc si dupa sfarsitul lui facem trei metanii mari zicand in taina Rugaciunea dupa cum s-a aratat in capitolul cel pentru post: Doamne si Stapanul vietii mele ! si celelalte 12 Inchinaciuni zicand fiecare pentru sine: Doamne miluieste-ma pe mine pacatosul !. Si dupa acestea Rugaciunea cea de mai sus zisa o zicem o data si facem o metanie mare.
Apoi: Sfinte Dumnezeule ! si trei metanii si dupa Tatal nostru Doamne miluiste ! (de 12 ori), iar de este duminica seara dupa Rugaciunea: Imparate Ceresc facem trei metanii mari. Iar cele 12 inchinaciuni nu le mai facem, nici Sfinte Dumnezeule cel de la sfarsit nu-l spunem ci preotul spune: Slava Tie Hristoase Dumnezeule !, si apoi Otpustul. Si apoi iese in pridvor si se face Litie pentru cei adormiti si Otpustul cel mare.
Deci asa facem urmare la Vecernie in timpul anului cand cantam: Aliluia! iar cand cantam: Dumnezeu este Domnul! cantam Prochimenul zilei apoi: Invredniceste-ne Doamne! si Stihoavna zilei. Dupa: Acum slobozeste! urmeaza Sfinte Dumnezeule ! si dupa Tatal nostru Troparul Sfantului Slava… Si acum… a Nascatoarei si Ectenia ce o spune preotul: Miluieste-ne pe noi Dumnezeule dupa mare mila Ta … si celelalte. Si dupa Ecfonis preotul spune: Intelepciune!, strana raspunde: Binecuvinteaza!. Preotul spune: Cel ce este binecuvantat Hristos Dumnezeul nostru! si noi raspundem: Amin. Si: Intareste Dumnezeule Sfanta si dreapta… si celelalte. Iar duminica seara incepem metaniile de la Rugaciunea: Invredniceste-ne Doamne in seara aceasta. Iar dupa Otpustul Vecerniei mergem la masa si mancam cele puse inainte, apoi sculandu-se paraclisierul si luand binecuvantare iese si bate toaca si intrand
in pridvor cantam la Vecernie dupa randuiala. La care cantam Canonul de Rugaciune al Prea Sfintei Nascatoarei de Dumnezeu cel din Octoih si celelalte dupa obicei. Si Otpustul iar in celelalte cantam la Vecernia cea mare.
Cu buna cuviinta este sa stim si aceasta: cum ca dupa sfarsitul slujbei nu se cuvine monahilor sa vorbeasca intre ei ci cu tacere sa intre fiecare in chilia lui si asa sa se indeletniceasca cu Rugaciunea si cu Citirile pentru ca astfel se va putea mantui pentru astfel cu luare aminte si cu tresvie sa ne sculam la cantarea Utreniei. Iar la Utrenie toaca paracliserul in toaca cea mica indelung si rar. Si se aduna toti in pridvorul bisericii si stand conform randuielii fiecare la locul sau, facand obisnuitele trei inchinaciuni, stam putin ca sa ni se linisteasca simtirile noastre. Apoi sculandu-se preotul face inceputul si dupa Amin. Zice citetul: Slava Tie Dumnezeul nostru, Slava Tie!. Apoi: Imparate ceresc si Sfinte Dumnezeule si celelalte rugaciuni incepatoare si face trei inchinaciuni dupa Tatal Nostru spune: Doamne miluieste! (de 12 ori), Slava… Si acum…, Veniti sa ne inchinam ! (de trei ori) si face trei metanii. Apoi Psalmul 50 si Fericiti cei fara prihana… la care dupa fiecare Slava… si trei inchinaciuni. Apoi urmeaza Crezul (Cred intr-unul Dumnezeu…) si Sfinte Dumnezeule si iarasi trei inchinaciuni. Dupa Tatal nostru, Troparele: Iata mirele vine si celelalte.
Si dupa: Ceea ce esti mai cinstita… se fac trei metanii mari cu Rugaciune: Doamne si stapanul vietii mele. Si celelalte cu 12 inchinaciuni si dupa aceea se pune toata Rugaciunea Doamne si Stapanul vietii mele. La aceasta se face o metanie mare. Apoi se face o metanie mare si urmeaza: Stapane Dumnezeule si Veniti sa ne inchinam cu metanii (de trei ori). Si dupa Psalmi urmeaza: Slava… Si acum… Sfinte Dumnezeule si trei metanii, apoi dupa Tatal nostru , Troparele: Pomeneste Doamne ca un bun pe robii tai, apoi: Doamne miluieste! (de 12 ori) si Rugaciunea: Pomeneste Domne cei ce intru nadejdea Invierii… dupa aceasta Rugaciunea: Prea slavita pururea Fecioara….
Si Rugaciunea: Nadejdea mea este Tatal… apoi preotul zice: Slava Tie Hristoase Dumnezeule! si face Otpustul si luindu-si iertaciunea obisnuita preotul zice Ectenia: Sa ne rugam pentru binecredinciosul… Iar noi: Doamne miluieste… cu multa liniste. Si sfarsindu-se acestea zice cel mai mare: Pentru Rugaciunile Sfintilor Parintilor nostri… (si asa se savarseste Miezonoptica dupa randuiala Manastirilor Ierusalimului in toate zilele si s-a si scris in toate Ceasloavele).
Iar dupa sfarsitul Miezonopticii daca o cantam in pridvor facem fiecare dintre noi cate trei inchinaciuni catre Sfantul Altar si catre amandoua stranele cu multa cucernicie si se aseaza fiecare la locul lui fara sa vorbeasca.
Iar paracliserul gatind cadelnita si iesind este blagoslovit de cel mai mare si merge pentru a toca Toaca cea Mare. El toaca rar pentru ca sa se spuna Psalmul 50 in intregime, iar preotul care este de rand, sculandu-se, face obisnuita metanie la cel mai mare, si intrand in Sfantul Altar si luand cadelnita zice Rugaciunea tamaiei si sta asteptand sfarsitul toacai. Si stand inaintea Sfintei Mese si pe aceasta cadind-o zice: Binecuvantat este Domnul Dumnezeul nostru ! (deschizand mai inainte dvera). Si cadeste Sfanta Masa in chipul Crucii si tot Altarul si iese pe usa cea dinspre miazanoapte si cadeste Sfintele Icoane si pe cel mai mare si pe toti fratii, dupa cum este obiceiul. Iar citetul incepe: Aliluia! apoi zice: Sfinte Dumnezeule, fara de inchinaciuni, iar daca nu spune: Veniti sa ne inchinam (de trei ori) si ori de este: Aliluia! ori de este: Dumnezeu este Domnul! zice Psalmul 9: Auzi pe Domnul in ziua necazului! Si Psalmul 20: Doamne intru puterea Ta se va veseli Imparatul!, apoi: Slava… ! Si acum… Sfinte Dumnezeule! fara sa faca inchinaciuni si Tatal nostru (si trebuie sa fie cu luare aminte atat preotul cat si citetul cand are sa zica Ecfonisul: Ca a Ta este imparatia! pentru ca sa fie preotul in mijlocul bisericii sub policandru).
Si citetul zice Troparele: Mintuieste Doamne poporul tau…, Slava…, apoi Condacul: Cel ce Te-ai inaltat pe Cruce, Si acum… a Nascatoarei: Folositoare infricosata. Iar preotul intrand in Sfantul Altar prin usa dinspre miazazi zice Ectenia cea mica, cu cadelnita inaintea Sfintei Mese: Miluieste-ne pe noi Dumnezeule dupa mare mila Ta! si celelalte dupa obicei. Apoi Ecfonisul: Ca milostiv si iubitor de oameni… si citetul spune: Amin . Intru numele Domnului Binecuvinteaza parinte !. Apoi preotul insemnand crucis cu cadelnita inaintea Sfintei Mese zice cu glas mare: Slava Sfintei si de Viata Facatoare si Nedespartitei Treimi… si indata incepe cel mai mare cei sase Psalmi: Slava… intru cei de sus lui Dumnezeu (de trei ori), apoi Doamne, buzele mele vei deschide (de doua ori), si citeste dupa randuiala cei sase Psalmi cu glas lin si rar pentru ca sa auda toti ceilalti. Iar preotul dand cadelnita iese din Sfantul Altar si sta la locul sau (cand se citesc acesti sase Psalmi se cuvine cu luare aminte sa-i ascultam caci acesti Psalmi sunt de pocainta si de umilinta. Si citind Psalmii acestia cu evlavie si cu frica lui Dumnezeu, ca si cum insusi Dumnezeu nevazut ar vorbi si ne-am ruga pentru pacatele noastre).
Iar dupa ce citeste cel mai mare cei trei Psalmi si zice: Slava… Si acum… fara sa faca metanie si incepe ceilalti trei Psalmi: Doamne Dumnezeul mantuirii noastre… iese preotul inaintea Usilor Imparatesti si face o inchinaciune si punandu-si epitrahilul citeste Rugaciunile Utreniei in taina stand cu capul descoperit. Iar dupa cei sase Psalmi urmeaza: Slava… Si acum… Aliluia (de trei ori) si trei inchinaciuni. Si zice Ectenia cea mare: Cu pace Domnului sa ne rugam… apoi canonarhul care a spus Prochimenul cel de seara facand obisnuita inchinaciune la cel mai mare si stand inaintea Sfintelor Usi zice: Aliluia pe glasul Octoihului graind si Stihurile acestea: De neam manecand Sfinte Dumnezeule;Dreptate sa invatati cei ce locuiti pe pamant; Invidie va cuprinde pe poporul cel neinvatat ;Adauga lor rele, Doamne, adauga rele celor slaviti ai pamantului.Apoi cantam Treimicile pe glasul Octoihului. Iar de este: Dumnezeu este Domnul, cantam: Dumnezeu este Domnul; pe glasul Troparului Sfantului cu Stihurile lui.
Si zicem Troparul Sfantului (de doua ori) si al Nascatoarei pe glasul Troparului Sfantului. Iar preotul punand epitrahilul la locul sau in partea stanga a Sfintei dvere merge si sta la locul sau. Dupa aceea strana zice: Doamne miluieste (de trei ori) Slava… Si acum… si incepem sa citim Catismele. Dupa Catisma intai cantam Sedealna Octoihului, care este de rand: Slava… Si acum… a Nascatoarei, iara dupa intaia Citire a Catismei, ca si dupa a doua si a treia Citire, in toate zilele preotul nu zice Ectenie, ci numai la Privegheri si la Praznicile Sfintilor care au Polieleu si Doxologie, dupa fiecare Catisma a Psaltirii. Si in fiecare zi dupa sfarsitul Catismei Aliluia (de trei ori) dupa obicei, Doamne miluieste (de trei ori) si: Slava… Si acum… zice chiar cel care citeste. Si dupa aceasta citire clericii spun: Doamne miluieste (de trei ori) apoi: Slava…, dupa aceea citetul cel ce a citit Catisma dintai zice: Si acum… si citeste Catisma a doua. Iar dupa sfarsitul starii intai din Catisma se inchina citetul inaintea Sfintelor Usi (de trei ori), dupa aceasta se inchina Stapanitorului iar daca nu este, la amandoua stranele. Iar dupa sfarsitul cei de a doua Catisme cantam a doua Sedealna din Octoih apoi si sculandu-ne zice: Doamne miluieste (de zece ori), Slava… Si acum…, Psalmul 50.
Iar dupa ce se sfarseste Psalmul citim Cantarea: Sa cantam Domnului si zicem 12 Stihuri afara de Slava… Si acum… Si cantam Canoanele trei: din Octoih doua, cel dintai cu Irmosul pe 6 iar celalalt fara de Irmos pe patru si al Sfantului din Minei pe paisprezece. Ca sa fie toate pe douazeci si patru, asa cantam si Cantarea a treia si pe urma Irmosul acesteia din Minei. Dupa o a treia Cantare, Ectenia mica, si Sedealna din Minei: Slava… Si acum… a Nascatoarei.
Iar de este miercuri sau vineri se pun Cantarile Crucii si Citirile. Dupa Cantarea a sasea Irmosul si Ectenia si Condacul si Icosul Sfantului daca este iar daca nu este se spune Mucenicina pe glasul de rand al Octoihului. Apoise citeste Sinaxarul si dupa aceea cantam si celelalte doua Cantari iar preotul la sfarsitul intarii a opta intra in Sfantul Altar si cand cantaretii zic: Sa laudam bine sa cuvantam si sa ne inchinam Domnului cantandu-I… si canta Irmosul Cantarii a opta si ne inchinam toti, iar preotul punandu-si epitrahilul cadeste Sfanta Masa zicand cu glas mare: Ca Nascatoare de Dumnezeu si Maica Luminii… si cadeste Altarul tot si biserica si pe frati, dupa randuiala.
Si noi cantam Cantarea a noua. Cantam cu glas mare: Mareste suflete al meu pe Domnul si s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu Mantuitorul meu. Si cantam apoi: Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii cu inchinaciune. Si dupa sfarsitul Cantarii a noua cantam Irmosul Mineiului apoi se canta: Cuvine-se cu adevarat, amandoua stranile. Si facem metanie impreuna pana la pamant. Dupa aceea Ectenia cea mica din interiorul Sfantului Altar, apoi: Luminanda zilei: Slava… a Sfantului daca are, iar daca nu are: Slava… Si acum… a Nascatoarei Invierii si a Crucii. Iar daca este: Aliluia, cantam Luminanda Treimii glasului, dupa obicei. Dupa aceasta citetul cel randuit citeste Psalmii: Laudati-L pe Domnul din ceruri…, Cantati Domnului, Cantare noua…, Laudati pe Domnul intru Sfintii Lui… si daca are Stihuri la Laude spunem acesti trei Psalmi in stari. Dupa: Slava…Si acum… zice cel mai mare: Slava Tie, celui ce ne-ai aratat noua Lumina.
Iar daca nu, dupa Psalmi zice cel mai mare: Tie se cuvine Doamne Dumnezeul nostru si Tie Slava inaltam Tatalui si Fiului si Sfantului Duh acum si pururea si in vecii vecilor Amin!. Slava Tie celui ce ne-ai aratat noua Lumina. Apoi zice citetul: Slava intru cei de sus lui Dumnezeu si pe pamant pace intru oameni bunavoire. Si face trei metanii. Dupa aceea zice: Doamne scapare te-ai facut noua … si: Invredniceste-ne Doamne in ziua aceasta! Apoi preotul zice Ectenia: Sa primim Rugaciunile noastre cele de dimineata, dupa aceea cantam la Stihoavna Stihirile din Octoih ale glasului de rand impreunandu-se amandoua
stranile dupa obiceiul lor. Si o cantam cu obisnuitele lor Stihuri: Umplutu-ne-am dimineata de mila Ta Doamne, si: Fie lumina Domnului Dumnezeului nostru peste noi (pe care il zicem pana la sfarsitul Psalmului), Slava… Si acum… a Nascatoarei sau a Nascatoarei Crucii.
Apoi iarasi cel mai mare zice: Bine este a ne marturisi Domnului; Sfinte Dumnezeule si dupa Tatal nostru preotul zice Ecfonisul: Ca a Ta este imparatia. Si de nu este Aliluia zicem Troparul Sfantului: Slava… Si acum… a Nascatoarei sau a Crucii Nascatoarei. Dupa aceasta zice preotul Ectenia: Miluieste-ne pe noi Dumnezeule si Ecfonisul: Ca milostiv si iubitor de oameni Dumnezeu esti si dupa Ecfonis strana spune: Amin. Preotul spune: Intelepciune !, strana raspunde: Binecuvinteaza ! iar preotul: Cel ce este binecuvantat… iar strana: Intareste Dumnezeule… apoi Ceasul intai daca este Aliluia, dupa ce spune: preotul Ecfonisul: Ca a Ta este imparatia si dupa Amin. Zicem Troparul: In biserica slavei tale stam. Doamne miluieste de 40 de ori, Slava… Si acum… ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii, apoi: Intru numele Domnului binecuvinteaza parinte.
Preotul zice: Cel ce este Binecuvantat Hristos Dumnezeul nostru, acum si pururea si in vecii vecilor… si noi raspundem: Amin. Imparate ceresc apoi facem trei metanii mari cu Rugaciunea Sfantului Efrem: Doamne esti Stapanul vietii mele. Si celelalte 12 metanii mici, fiecare zicand pentru sine:Dumnezeule curateste-ma pe mine pacatosul. Si dupa toate chinaciunile zicem odata rugaciunea Sfantului Efrem cu o metanie mare. Si dupa aceasta incepe cel mai mare: Veniti sa ne inchinam (de trei ori) si face trei inchinaciuni. Si citetul citeste cei trei Psalmi obisnuiti ai Ceasului intai cel obisnuit: Graiurile mele asculta-le Doamne, si dupa sfarsitul lor: Slava… Si acum… (de trei ori) cu trei inchinaciuni. Si dupa aceasta zice preotul sau canonarhul cel mai sus numit Prochimenul: Dimineata auzi glasul meu, si noi il zicem acelasi dupa Protos fara cantare, asa: Dimineata auzi glasul meu, iar preotul sau canonarhul zice Stihul intai: Graiurile mele auzi-le Doamne. Strana raspunde: Dimineata auzi glasul meu. Stihul al doilea: Caci catre Tine ma voi ruga Doamne, strana: Dimineata auzi glasul meu, Imparatul meu si Dumnezeul meu si se fac trei metanii.
De retinut: Cand canonarhul zice Stihul in acelasi timp noi ne plecam genunchii. Iar cand zic cantaretii Stihul el isi pleaca genunchii. Preotul spune: Slava… si citetul Si acum… a Nascatoarei: Ce te vom numi pe tine si se fac trei inchinaciuni. Apoi spunem: Pasii mei indrepteaza-I si Sfinte Dumnezeule si iarasi trei inchinaciuni. Dupa Tatal nostru preotul spune Ecfonisul: Ca a Ta este Imparatia; si dupa Amin. Troparul: luni, marti si joi, zicem a Nascatoarei cea de fata – adica cea din ziua respectiva: Prea Slavita Maica lui Dumnezeu iar miercuri si vineri zicem: Degrab ne intampina. Iar imbata zicem: Ca niste parga a firii, apoi Doamne miluieste (de 40de ori) si rugaciunea: Cela ce in toata vremea. Apoi Doamne miluieste (de trei ori), Slava… Si acum… Ceea ce esti mai cinstita decat insusi Heruvimii, si: Intru numele Domnului binecuvinteaza parinte.
Preotul: Dumnezeule milostiveste spre noi si face trei metanii mari cu ragaciunea Sfantului Efrem: Doamne si Stapanul vietii mele. Si celelalte 12 inchinaciuni, apoi zicem iarasi inchinaciunea Sfantului Efrem: Doamne si Stapanul vietii mele, facand apoi o metanie mare si asa cantam al treilea, al saselea si al noulea Ceas. Si dupa aceea incepe cel mai mare sa zica: Sfinte Dumnezeule… si Rugaciunile incepatoare de la sfarsit si se fac trei inchinaciuni. Dupa Tatal nostru, preotul spune Ecfonisul si noi raspundem: Amin. Doamne miluiste (de 12 ori) apoi rugaciunea: Hristoase lumina cea adevarata si Otpustul si apoi se face obisnuita iesire in pridvor si apoi se face Litia pentru cei adormiti. Luand preotul cadelnita iese in pridvor mergand inaintea lui sfesnicul aprins iar noi urmandu-I si cantand Stihira Samoglasnica a Sfantului al carui Hram il poarta biserica, iesim in Pronaosul bisericii si preotul zice: Bine este cuvantat Dumnezeul nostru iar noi zicem Amin. Sfinte Dumnezeule… si dupa Tatal nostru Ecfonisul: Ca a ta este imparatia si apoi Troparele acestuia: Cu duhurile dreptilor, Intru odihna ta Doamne, Slava… Tu esti Dumnezeu carele te-ai cobori la iad, Si acum… una curata.
Dupa acestea preotul zice Ectenia: Miluieste-ne pe noi Dumnezeule , Inca ne rugam pentru odihna sufletelor adormitilor robilor lui Dumnezeu… Ca Domnul Dumnezeul nostru… Mila lui Dumnezeu, Imparatia cerurilor… apoi: Domnului sa ne rugam si Rugaciunea: Dumnezeul duhurilor… si Ecfonisul: Ca tu esti invierea si viata… si dupa Ecfonis preotul zice: Slava Tie Hristoase Dumnezeule … noi raspundem: Slava… Si acum… Doamne miluieste (de trei ori): Binecuvinteaza. Si preotul zice Otpustul: Cela ce a inviat din morti… dupa Otpustul zice preotul: Vesnica voastra pomenire vrednicilor de pomenire parintilor si fratilor nostri pururea pomenitilor (de trei ori). Apoi zice: Dumnezeu sa-i fericeasca si sa-i odihneasca pe ei si pe noi sa ne miluiasca ca un bun si de oameni iubitor. Si cantaretii canta: Vesnica lor pomenire (de trei ori) si Otpustul cel mare.
Insemnare: acest Tipic al Primului Ceas se face cand este Aliluia, iar daca este: Dumnezeu este Domnul… dupa sfarsitul celor trei Psalmi si dupa: Slava… Si acum… Aliluia de trei ori si: Doamne miluieste (de trei ori) Si dupa: Slava… zicem Troparul Sfantului: Si acum… al Nascatoarei: Ce te voi numi… si dupa Sfinte Dumnezeule, Condacul Sfantului si toata cealalta slujba, dupa cum mai inainte s-a aratat. Iar metanii nu facem, nici Sfinte Dumnezeule cel de la sfarsit nu-l mai zicem ci pe toate le citim normal, de asemenea citim si pe Ceasul al treilea si al saselea si al noualea.
DESPRE CUM SE CITEȘTE EVANGHELIA ȘI TÂLCUIREA ACESTEIA
Capitolul 12
DESPRE CUM SE CITESTE EVANGHELIA SI TALCUIREA ACESTEIA
De retinut: In Sfanta si Marea Duminica a Pastilor se incepe Sfanta Evanghelie a Sfantului Ioan si se citeste pana la Cincizecime. Iar Talcuirea Evangheliei acestuia al Sfantului Ioan Gura de Aur se citeste la Utrenii, pentru aceste zile iar de la Duminica Cincizecimii pana la luna lui septembrie se citeste Sfanta Evanghelie a Sfantului Matei iar Talcuirea aceluiasi Sfant Ioan Gura de Aur care este la aceeasi Evanghelie care se citeste la Utrenii. Iara de la Anul Nou, de la Duminica Inaltarii Sfintei Cruci si pana la Duminica branzei se citeste Sfanta Evanghelie a Sfantului Luca iara la Utrenii, se citesc Talcuirile Sfantului Simion Metafrastul Logofatul.
Si Talcurile trimiterilor Sfantului Apostol Pavel care s-au talcuit de Sfantul Ioan Hrisostomul. Iar din Duminica cea dintai a Postului Mare sambata si duminica se citeste Sfanta Evanghelie a Sfantului Marcu. Iar la Utrenii, se citesc in cele sase zile Talcuirile Sfantului Ioan Hrisostomul. Iar intru celelalte zile ale Patruzecimii (Postului Mare) la toata Utrenia, se citesc patru Citiri, doua dintre cele ale Sfantului Efrem si doua din Lavsaicon. Iar pe Sfantul Ioan Scararul il citim la Ceasuri iar la masa se citesc in tot timpul anului Vietile Sfintilor si Patericul.
De retinut: In Duminicile Sfantului si Marelui Post si la Vecerniile Praznicelor celor Imparatesti, adica al Nasterii lui Hristos si la Ajunul Dumnezeiestii Aratari si in Sfanta si Marea Joi si in Sfanta si Marea Sambata se canta Liturghia marelui Vasile. De asemenea aceasta se canta si la pomenirea Sfantului Vasile. Iara Liturghia cea mai inainte Sfintita se canta numai in Sfintele patruzeci de zile, adica in zilele de rand, iar intru celelalte zile de peste tot anul se savarseste Liturghia Sfantului Ioan Hrisostomul.
DESPRE CANOANELE A TOATA SAPTAMANA, CUM SE CANTA CANOANELE OCTOIHULUI CU ALE MINEIULUI
Capitolul 13
DESPRE CANOANELE A TOATA SAPTAMANA, CUM SE CANTA CANOANELE OCTOIHULUI CU ALE MINEIULUI
Luni la Utrenie: Canonul de pocainta il punem cu Irmosul pe sase si al celor fara de trupuri, cu Irmosul pe patru. Si in Minei al Sfantului tot pe patru. Iar daca se canta al Sfantului pe sase, atunci se lasa din Octoih amandoua Mucenicinele. Si se canta al Sfantului pe sase. Iar de se canta Polieleul, Sfantului atuncea nu se canta Octoihul ci cantam Canonul Nascatoarei de Dumnezeu iar de este Inaintepraznuire sau dupa Praznuire, cu Irmosul pe sase Irmosul se pune (de doua ori), si Troparele de patru si al Sfantului pe opt. In acest fel in toata saptamana cantam Canonul Sfantului celui ce are Polieleu dupa cum se arata aceasta luni. Iar daca se intampla doi Sfinti, se lasa Canonul celor fara de trupuri si cantam Canonul pocaintei cu Irmosul pe sase si ale Sfintilor pe patru.
Marti la Utrenie: Canonul de pocainta il punem cu Irmosul pe sase si al Mergatorului Inainte pe patru. Si din Minei al Sfantului tot pe patru. Iar daca se canta al Sfantului pe sase, atunci se lasa din Octoih amandoua Mucenicinile. Si se canta al Sfantului pe sase. Iar de se canta Polieleul Sfantului, cantam dupa cum s-a spus mai sus. Iar daca se intampla doi Sfinti cantam Canoanele lor fiecare pe patru.
Miercuri la Utrenie: Canonul Crucii il punem cu Irmosul pe sase si al Nascatoarei de Dumnezeu pe patru si al Sfantului din Minei tot pe patru. Iar daca se canta al Sfantului pe sase, atunci se lasa din Octoih amandoua Muceniciile. Si se canta Canonul crucii cu Irmosul pe patru si al Nascatoarei de Dumnezeu si al Sfantului pe sase. Iar daca se intampla doi Sfinti la fel se canta.
Joi la Utrenie: Canonul Sfintilor Apostoli il punem cu Irmosul pe sase si al Sfantului Nicolae cu Irmosul pe patru si din Minei al Sfantului tot pe patru. Iar daca se canta al Sfantului pe sase, atunci se canta Canonul Sfintilor Apostoli cu Irmosul si cu: Slava… Nascatoarei pe cinci. Si se canta, al Sfantului Nicolae pe trei si din Minei pe sase. Iar daca se intampla, doi Sfinti se canta Canonul Sfintilor cu Irmosul pe opt.
Vineri la Utrenie: Canonul Crucii il punem cu Irmosul pe sase si al Nascatoarei de Dumnezeu pe patru si al Sfantului din Minei tot pe patru. Iar daca se canta al Sfantului pe sase, atunci se lasa din Octoih amandoua Mucenicinele. Si se canta Canonul Crucii cu Irmosul pe patru si al Nascatoarei de Dumnezeu si al Sfantului pe sase. Iar daca se intampla doi Sfinti la fel se canta.
Sambata dimineata: Totdeauna o iau inainte Sfintii din Minei. Si cantam Canonul Sfantului din Minei cu Irmosul pe sase apoi al Sfantului Hramului pe patru si din Octoih Canonul Mucenicilor tot pe patru, iara de sunt doi Sfinti cantam un Canon din Minei cu Irmosul pe sase si al celuilalt Sfant pe patru si Canonul Mucenicilor din Octoih tot pe patru , iar Canonul Hramului se lasa. Iar daca este Hramul Domnului Iisus Hristos sau al Nascatoarei de Dumnezeu, cantam mai inainte Canonul Hramului cu Irmosul pe sase Irmosul de cate doua ori, si Troparele pe patru, si al Sfantului tot pe patru. Si din Octoih Canonul Mucenicilor tot pe patru. Iar de este Sfantul pe sase cantam al Hramului, cu Irmosul pe patru si al Sfantului pe sase iar din Octoih pe patru.
De retinut: In oricare sambata, Doxologie mare la Utrenie, Canonul Hramului de este Hramul Domnului Hristos sau al Nascatoarei de Dumnezeu cu Irmosul pe sase, Irmosul punandu-se de doua ori si Troparele pe patru si al Sfantului pe opt. Iar de este al vreunui Sfant sau al vreunei Sfinte cantam Canonul Nascatoarei de Dumnezeu, al Utreniei duminicii celei trecute cu Irmosul pe sase, si al Sfantului pe opt, si Canonul Hramului se lasa. Dupa Cantarea a noua se canta Luminanda Sfantului (de doua ori), Slava… Si acum… a Nascatoarei.
SLUJBA SAMBETEI A VECERNIEI, A UTRENIEI SI A SFINTEI LITURGHII CAND CANTAM: (cand cantam Dumnezeu este Domnul !)
Capitolul 14
SLUJBA SAMBETEI A VECERNIEI, A UTRENIEI SI A SFINTEI LITURGHII CAND CANTAM: (cand cantam „Dumnezeu este Domnul !”)
Vineri seara dupa obisnuita cantare de Stihuri la Doamne, strigat-am, cantam Stihurile Podobnice ale Sfantului din Minei pe sase. Slava…, Samoglasnica Sfantului, daca are, iar daca nu are Slava… Si acum… a Nascatoarei Invierii a glasului celui de rand. La Stihoavna, Stihirile cele din Octoih, trei Mucenicine ale glasului: Slava… Sfantului, daca are, iar daca nu are Slava… Si acum… a Nascatoarei. Dupa aceea urmeaza: Acum slobozeste si: Sfinte Dumnezeule si dupa Tatal nostru Troparul Sfantului: Slava… Si acum… a Nascatoarei, a glasului, care este de rand. Ectenia si Otpustul.
(Se cade a sti: ca de nu se va intampla o pomenire a vreunui Apostol sau a vreunuia dintre Sfintii cei mari sau a vreunui Sfant ce nu are Tropare: Dumnezeu este Domnul nu cantam, ci cantam: Aliluia pe glasul al doilea. Iar dupa cei sase Psalmi cantam: Dumnezeu este Domnul pe glasul Troparului Sfantului si Troparul (de doua ori). Slava… Si acum… a Nascatoarei Invierii cea dupa glasul Troparului Sfantului. Apoi citim Catisma a saisprezecea: Zis-a Domnul Domnului meu, din Octoih. Si dupa citirea aceasta punem Ectenia si apoi Sedealna din Octoih, doua Mucenicine, intaia si a doua: Slava… Si acum… a Nascatoarei Invierii a glasului care este de rand si Citirea. Dupa aceasta citim: Fericiti cei fara de prihana… apoi Sedealna, doua Mucenicie, a treia si a patra ale mortilor: Slava… Si acum… a Nascatoarei. Si iarasi se face Citirea si Psalmul 50 (Miluieste-ma Dumnezeule…) si cantam trei Canoane al Sfantului din Minei, cu Irmosul pe sase, Irmosul punandu-se de doua ori Troparele pe patru, pentru ca aceasta se pune inainte totdeauna sambata.
Si dupa aceasta Canonul Sfantului al carui Hram poarta Biserica de patru ori din Octoih. Pentru ca, Canonul celor adormiti se canta vineri seara la Vecernie si impreuna cu Canoanele spunem si Cantarile lui Moise: Sa cantam Domnului… Dupa Cantarea a treia, Sedealna Sfantului din Minei: Slava… Si acum…a Nascatoarei. Dupa Cantarea a sasea, Condacul si Icosul Sfantului daca are, iar daca nu are zicem al Sfantului al carui Hram il poarta Manastirea. Si citim Sinaxarul. Dupa Cantarea a noua vine Luminanda Sfantului daca are, apoi: Slava… a Octoihului, Si acum… a Nascatoarei, iar daca nu are Sfantul, Luminanda Octoihului: Celor ce peste cei morti si peste cei vii stapanesti… Slava… Si acum… Noi intru Tine ne laudam…La Laude, Stihirile Octoihului nu le cantam, ci le cantam pe cele de la Stihoavna si daca nu are Sfantul Stihiri la Laude, noi spunem: Tie Se Cuvine Slava… iar daca cantam Stihirile Sfantului la Lauda atunci: Tie Se Cuvine Slava… nu mai spunem ci dupa Stihiri zicem: Slava Tie Celui ce ne-ai aratat noua Lumina … Slava intru cei de sus lui Dumnezeu… si dupa aceasta Ectenia: Sa primim Rugaciunile noastre…
Apoi la Stihoavna cantam Stihirile Octoihului cele de la Laude, trei Mucenicime cu Stihirile lor cele obisnuite. Stihul intai: Umplutu-ne-am dimineata… Stihul al doilea: Si fie lumina Domnului… iar unul din Troparele cele patru ale mortilor care este al Sfantului Ioan Damaschinul nu-l mai punem. Slava… Samoglasnica Sfantului daca are iar daca nu are Slava… Si acum… a Nascatoarei Invierii. Iar Stihoavna sambetei se lasa fiindca numai la Utrenie, aceasta se canta adica, in Sambetele Postului. In sambata a doua, a treia si a patra sau si cand se canta Aliluia, si se canta Stihoavna cu Stihurile mortilor. Apoi: Bine este a ne marturisi Domnului si Sfinte Dumnezeule cu Rugaciunile Incepatoare si dupa Tatal nostru, Troparul Sfantului, Slava… Si acum… a Nascatoarei de la sfarsitul Utreniei pe glasul Troparului Sfantului.
Urmeaza Ectenia si Ceasul intii si Octpustul apoi urmeaza La multi ani. Iar dupa sfarsitul acestuia obisnuita Litie in Naos dupa cum s-a scris mai-nainte. La Liturghie, fericirile Octoihului pe sase iar de are si Sfantul, la Liturghie atunci o punem si a Sfantului cintarea a treia de patru ori si a glasului Octoihului pe patru. Dupa Vohod zicem Troparele asa: mai-nainte Troparul Hramului de este Hramul Domnului Hristos sau al Nascatoarei de Dumnezeu, apoi Troparul zilei: Apostolilor, Mucenicilor si Proorocilor. Si dupa acestea Troparul Sfantului de rand si Condacul lui. Iara daca va fi un alt Sfant care are Tropar si Condac se zic si ale lui iar daca nu are Tropar si Condac nici unul dintre Sfinti atunci noi zicem Troparele zilei pentru cei adormiti. (Pomeneste Doamne ca un Bun), iar daca undeva ar cadea Hramul unui Sfant sau al unei Sfinte si Troparele Sfantului aceluia simbata nu le spunem, pentru ca toti Sfintii sunt numiti in Troparele zilei; apoi Slava… Condacul: Cu Sfintii Odihneste… Si acum… Ca niste parga a firii.
O nota de retinut: Iar daca este Hramul al vreunui Sfant sau al vreunei Sfinte, Troparele dupa Vohod le spunem asa: mai intii Troparul zilei: Apostolilor, Mucenicilor si Proorocilor, dupa aceea Troparul si Condacul Sfantului celui de rand, iar daca nu este: Pomeneste Doamne ca un Bun…, Slava… si, Cu Sfintii odihneste…, Si acum… Ca niste parga a firii…iar daca undeva va cadea in timpul Hramului Hristos si al Nascatoarei de Dumnezeu afara de Inaintepraznuire si de dupa Praznuire il primim si pe acesta cu Condacele zilei ; Si acum… Ca niste Parga a firii, iar nu Condacele Hramurilor. Pentru ca simbata Hramurile Domnului Hristos si ale Nascatoarei de Dumnezeu se lasa. Numai daca s-ar intimpla un Sfant mare atunci zicem dupa: Si acum… Condacul Hramului lui Hristos sau al Hramului Nascatoarei de Dumnezeu.
Iar unde nu este Hramul lui Dumnezeu nici al Nascatoarei de Dumnezeu zicem: Ceea ce esti folositoare crestinilor… Prochimenul, Apostolul , Aliluia , Evanghelia si Priceasna, mai intai ale Sfantului apoi ale zilei pentru ca se pun totdeauna la inceput ale Sfantului celui de rand: Apostolul si Evanghelia in afara de este Praznic Dumnezeiesc. Slujba aceasta se canta in toate sambetele totdeauna cand se intimpla sa se cinte: Dumnezeu este Domnul, iar daca s-ar intimpla sambata un Praznic Imparatesc atunci se canta neschimbat toata slujba Praznicului.
DESPRE CEEA CE SE CUVINE SA STIM DE SE VA INTAMPLA SI DE VA VOI CEL MAI MARE SAMBATA SA SE CANTE ALILUIA
Capitolul 15
DESPRE CEEA CE SE CUVINE SA STIM DE SE VA INTAMPLA SI DE VA VOI CEL MAI MARE SAMBATA SA SE CANTE ALILUIA
Vineri seara citim Catisma a optsprezecea, apoi la Doamne, stigat-am…, Stihurile Sfantului din Minei in numar de trei si ale Mucenicilor din Octoih, tot in numar de trei, al doilea si al treilea si al patrulea. Pentru ca cea dintii Mucenicina se lasa, apoi: Slava… Si acum… a Nascatoarei Invierii, a glasului de rand, apoi Lumina lina, iar dupa aceasta cintam Prochimenul. Apoi: Invredniceste-ne Doamne in seara aceasta… La Stihoavna spunem o Mucenicina si doua ale mortilor; ale Sfantului Ioan Damaschinul apoi: Slava… Si acum… a Nascatoarei, apoi: Acum slobozeste si Sfinte Dumnezeule cu Rugaciunile incepatoare. Si dupa Tatal nostru, Troparul glas 2: Apostolilor, Mucenicilor si Proorocilor…; Slava… Pomeneste Doamne ca un Bun sufletele robilor Tai… Si acum… a Nascatoarei: Maica Sfanta…; apoi Ectenia si Otpustul si Litia obisnuita pentru cei morti care se face in pridvor.
La Utrenie dupa inceputul obisnuit si dupa cei sase Psalmi in loc de: Dumnezeu este Domnul…, cantam: Aliluia glas 2, (de trei ori). Apoi Stihul intii: Fericiti cei pe care I-ai ales si I-ai primit; Stihul al doilea: Si pomenirea lor in neam si-n neam; Stihul al treilea: Sufletele lor intru bunatati se va salasui. Apoi Troparul glas 2: Apostolilor, Mucenicilor si Proorocilor, (de doua ori): Slava… Pomeneste Doamne ca un Bun, Si acum… a Nascatoarei: Maica Sfanta…, apoi Catisma a saisprezecea. Dupa aceasta obisnuita Ectenie, iar dupa dansa zicem doua Sedelne ale Octoihului, trei Mucenicine a doua si a treia iar cea dintai nu se pune apoi zicem Stihul: Minunat este Domnul intre Sfintii Sai si zicem Mucenicina a patra; iar a Nascatoarei Invierii a primei Sedelne se lasa.
Apoi Stihul: Fericiti pe care i-ai ales si zicem Sedealna mortilor a glasului de rand: Slava… Si acum… cea a Sedelnei a doua, dupa care cintam: Fericiti cei fara de prihana…,cu Stihul: Bine esti cuvantat Doamne…pe glas 5. Si acest Stih il despartim in doua parti. La mijlocul lui, dupa prima parte, Staretul zice: Slava… Si acum… si cantam la sfarsit: Ca de n-ar fi fost legea Ta gindirea mea… pe care il cantam (de trei ori). Si zice Preotul Ectenia pentru cei Adormiti, si iara: Cu pace Domnului… iar strana: Doamne Miluieste (o data). Preotul zice: Inca ne rugam pentru odihna sufletelor Adormitilor robilor lui Dumnezeu (numele lor). Strana raspunde: Doamne Miluieste (o data). Preotul zice: Ca Domnul Dumnezeu sa aseze sufletele lor…, iar strana zice: Doamne Miluieste (o data). Preotul zice: Mila lui Dumnezeu Imparatia Cerurilor… si strana raspunde: Da Doamne, apoi zice diaconul: Domnului sa ne rugam si preotul zice Rugaciunea pentru cei adormiti: Doamne al Duhurilor si a tot trupul… iar noi zicem: Doamne Miluieste (de cincizeci de ori). Preotul spune Ecfonisul: Ca tu esti invierea… si strana raspunde: Amin. Apoi cintam cealalta stare: Al Tau sunt eu cu Stihurile: Mantuitorule mantuiste-ma… tot pe glasul cinci iar la sfarsit zicem: Viu va fi sufletul meu… (de trei ori), apoi: Bine esti cuvantat Doamne… si cantam Troparele pentru cei adormiti: Ceata Sfintilor a aflat izvorul…si celelalte.
Si dupa dinsele zice preotul Ectenia pentru cei adormiti, si pomeneste pe cei adormiti iar noi zicem: Doamne miluieste (de 50 de ori), pina ce preotul sfirseste Rugaciunea: Dumnezeule al duhurilor. Si dupa Ecfonis cintam Sedealma glas 5: Odihneste Mintuitorul nostru pe dreptii robii tai Slava… Si acum… a Nascatoarei: Cela ce din Fecioara ai rasarit lumii si Citirea, apoi Psalmul 50 (Miluieste-ma Dumnezeule…) dupa care cintam Canonul mai intii al Mineiului cu Irmosul pe sase si al Hramului pe patru si al Octoihului tot pe patru . Dupa Cintarea a treia Ectenia si Condacul si Sedealma Mineiului si Citirea, dupa Cantarea a sasea, Ectenia pentru cei adormiti, Condacul spune: Cu Sfintii odihneste, Icosul si Sinaxarul. Dupa Cintarea a noua, Lumininda Octoihului si Stihirile Mucenicilor patru: Slava…a celor adormiti, Si acum… a Nascatoarei.
La Stihoavna, Stihirile podobnice ale celor adormiti, (facute de Sfantul Teofan) Slava… Si acum… a Nascatoarei, apoi: Bine este a ne marturisi Domnului… si: Sfinte Dumnezeule, cu Rugaciunile incepatoare si dupa Tatal nostru, Troparele Glas 2, Apostolilor, Mucenicilor si Prorocilor, Slava… Pomeneste Doamne… Si acum… a Nascatoarei de Dumnezeu: Maica Sfanta. Si Ectenia, apoi preotul zice: Intelepciune!, noi spunem: Binecuvinteaza parinte ! Preotul: Cela ce este binecuvintat Hritos Dumnezeul nostru si noi raspundem: Intareste Dumnezeule si Ceasul intii si Otpustul.
La Ceasuri punem Troparele glas 2: Apostolilor, Mucenicilor si Proorocilor… Slava… Pomeneste Doamne ca un bun… Si acum… a Nascatoarei Ceasurilor. Dupa Sfinte Dumnezeule si dupa Tatal nostru Condacul: Cu Sfintii odihneste… si Otpustul .
La Liturghie, Fericirile Octoihului pe sase, dupa Vohod, Troparul: Apostolilor, Mucenicilor si Proorocilor… si: Pomeneste Doamne ca un bun… Slava…, Condacul: Cu Sfintii odihneste… Si acum… a Nascatoarei: Pe tine zid si liman te avem, apoi Prochimenul glas 8: Veseliti-va intru Domnul…, Stihul: Fericiti carora li s-a iertat faradelegile; Si Prochimenul pentru cei adormiti: Sufletele lor intru bunatati se la salaslui, Apostolul de rand al simbetei si altul pentru cei adormiti. Aliluia glas 8 apoi: Strigat-au dreptii si Stihul: Fericiti sunt cei pe care i-ai ales si i-ai primit Doamne. Evanghelia simbetei care este de rand si alta pentru cei adormiti. Priceasna: Bucurati-va dreptilor intru Domnul si alta pentru cei adormiti: Fericiti sunt cei pe care i-ai ales si i-ai primit Doamne si pomenirea lor in neam si in neam.
RANDUIALA CE SE CUVINE PENTRU PARASTASUL CELOR ADORMITI
Capitolul 16
RANDUIALA CE SE CUVINE PENTRU PARASTASUL CELOR ADORMITI
Vineri seara dupa sfarsitul Vecerniei, imbracindu-se preotul cu filonul si diaconul cu Stiharul si luand cadelnita si tamiie ei merg in pridvor, inaintea lor fiind paraclisierul cu sfesnicul aprins si dupa ei mergem si noi. Si dupa ce vin ei unde este pregatita coliva diaconul zice: Binecuvinteaza Stapine iar preotul raspunde: Bine este cuvantat Dumnezeu nostru… si cadeste asupra colivei in chipul crucii. Iar noi zicem: Slava… Si acum… Aliluia (de trei ori) si se face Ectenia pentru cei adormiti: Cu pace Domnului sa ne rugam si preotul spune Ecfonisul: Ca Tu esti Invierea si Viata apoi Aliluia (de trei ori) pe glas 8. Si zicem Stihirile acestea: Fericiti sunt cei pe care i-ai ales si i-ai primit Doamne, si pomenirea lor in neam si in neam. Suflete lor intru bunatati se va salaslui…
Apoi Troparul Ceasului opt: Cela ce cu adincul intelepciunii prin iubirea de oameni… (de doua ori), Slava… Si acum… a Nascatoarei: Pe tine zid si liman Te avem. Dupa aceasta, Catisma a 17-a: Fericiti cei fara de prihana si o cintam pe glas 5 cu Stihul: Pomeneste Doamne sufletele robilor Tai. Iar cealalta strana zice al doilea Stih si apoi pe rand se spun celelalte Stihuri, amandoua stranele. Si o despartim pe ea in doua stari, dupa prima stare nu zicem: Slava… Si acum…, ci zicem Stihul acesta: Ca de n-ar fi fost legea Ta gindirea mea… (de trei ori). Apoi preotul sau diaconul zice Ectenia: Iara si iara cu pace Domnului sa ne rugam; strana zice: Doamne miluieste (o data) si celelalte. Iar preotul zice in taina Rugaciunea: Dumnezeule al duhurilor si al tot trupul… iar stranile raspund: Doamne miluieste (de 50 de ori) cu glas usor.
Apoi incepe a doua strana: Al tau sunt eu…, cu Stihul: Odihneste Doamne sufletele robilor Tai… si pe rand amindoua stranele zic si celelalte Stihuri, iar la sfirsit zicem Stihurile: Viu va fi sufletul meu…pina in sfarsit (de trei ori), apoi cintam Troparele pentru cei adormiti pe glas 5, cu Stihul: Bine esti cuvantat Doamne…Apoi zicem: Ceata Sfintilor a aflat izvorul vietii si usa raiului… si celelalte. Dupa aceasta Aliluia (de trei ori) si pomeneste preotul pe cei adormiti dupa rinduiala. Iar daca nu cintam: Pe cei fara de prihana…, dupa Aliluia zicem Troparul: Cela ce prin adincul intelepciunii… si al Nascatoarei Invierii lui; si indata Binecuvintarile: Binecuvintat esti Doamne… si dupa aceasta Troparele: Ceata Sfintilor a aflat izvorul vietii… si celelalte apoi pomeneste preotul pe cei adormiti, dupa cum s-a aratat mai inainte. Si cantam Sedealna mortilor pe glas 5: Odihneste Doamne sufletele robilor Tai… Slava… Si acum… a Nascatoarei: Cela ce ai rasarit lumii din Fecioara Hristoase Dumnezeule.
Apoi Psalmul 50 si Canonul Octoihului pentru cei adormiti al glasului de rand pe patru. Dupa Cantarea a treia, Irmosul si Ectenia; si pomeneste mai intai pe cei adormiti dupa cum s-a aratat mai inainte la mijlocul Cintarii: Fericiti cei fara de prihana… Apoi Ecfonisul: Ca Tu esti Invierea si Viata…, apoi Sedealna glas 6: Cu adevarat desertaciune sunt toate. Slava… Si acum… a Nascatoarei: Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu… dupa Cantarea a sasea, Irmosul si Ectenia si se pomenesc cei morti dupa cum s-a aratat mai inainte. Apoi Ecfonisul: Ca Tu esti Invierea si Viata… apoi Condacul glas 8: Cu Sfintii odihneste… si Icosul: Tu singur esti fara de moarte. Dupa Cantarea a noua zice preotul: Pe Nascatoarea de Dumnezeu si Maica luminii, cintaretii canta: Duhurile si sufletele dreptilor te vor lauda pe Tine Doamne…si canta Irmosul Cintarii a noua. Apoi: Sfinte Dumnezeule si Rugaciunile incepatoare, iar dupa Tatal nostru, zicem Troparele acestea pe glas 4: Cu duhurile dreptilor celor ce s-au savarsit si celelalte.
Apoi preotul sau diaconul zice Ectenia: Miluieste-ne pe noi Dumnezeule si celelalte, iar preotul zice: Dumnezeule al duhurilor… si pomeneste pe parintii si fratii nostri cei din veac adormiti care salasluiesc aici si pretutindenea dreptcredinciosii crestini. Apoi Ecfonisul: Ca Tu esti Invierea si Viata…, dupa aceasta zice preotul sau diaconul: Intelepciune !; iar noi: Ceea ce esti mai cinstita decit Heruvimii…, preotul zice: Slava Tie Hristoase Doamne Dumnezeule, iar noi spunem: Slava… Si acum… Doamne miluieste (de trei ori), Parinte binecuvinteaza. Preotul face Otpustul: Cela ce a inviat din morti Hristos adevaratul Dumnezeul nostru…si celelalte. Si dupa Otpust diaconul canta asa: Intru fericita adormire vesnica odihna da Doamne adormitilor robilor tai (numele lor) si le fa lor vesnica pomenire. Iar cintaretii canta: Vesnica lor pomenire (de trei ori), iara unde nu este diacon canta cintaretii: Robilor lui Dumnezeu celor adormiti vesnica pomenire (de trei ori).
SLUJBA SFINȚILOR CU POLIELEU DACĂ SE ÎNTÂMPLĂ SĂ CADĂ SÂMBĂTA
Capitolul 17
SLUJBA SFINTILOR CU POLIELEU DACA SE INTAMPLA SA CADA SAMBATA
Vineri seara cantam: Fericit barbatul… prima Slava…, de la Doamne, strigat-am… Stihirile pe sase. Slava… Samoglasnica Sfantului, Si acum… a Nascatoarei Invierii, a glasului de rand.
Iar daca este un Sfant mare care are Polieleu, daca va voi cel mai mare, cantam la Vecernia cea mica, Stihirile Sfantului Podobnice pe patru, Slava… Samoglasnica Sfantului, Si acum… a Nascatoarei Invierii, dupa glasul Sfantului. La Stihoavna, Stihirile Sfantului Slava… Sfantului, daca are iar daca nu are Slava… Si acum… a Nascatoarei Invierii. Dupa Sfinte Dumnezeule… si Tatal nostru, Troparul Sfantului Slava… Si acum… a Nascatoarei, pe glasul Troparului Sfantului. Iar dupa Ectenia cea mica, dupa cum s-a aratat mai inainte la Vecernia Invierii si Otpustul final.
La Vecernia cea mare, dupa Psalmul cel de seara cantam: Fericit barbatul, Slava… cea dintai. La Doamne, strigat-am… Stihirile Sfantului pe opt, Slava… a Sfantului, Si acum… a Nascatoarei Invierii, a glasului de rand. Iar de este Inaintepraznuire sau dupa Praznuire, la Doamne, strigat-am… Stihirile Praznicului (de trei ori) si ale Sfantului (de cinci ori). Slava… a Sfantului, Si acum… a Nascatoarei Invierii, pe glasul de rand. Apoi se face Vohodul, se pune Prochimenul zilei si Citirile Sfantului in numar de trei. La Litie, Stihira Hramului si apoi Stihirile Sfantului, Slava… a Sfantului, Si acum… a Nascatoarei invireii, pe glasul Slavei Sfantului sau a Praznicului. La Stihoavna, Stihirile Sfantului, Slava… a Sfantului, Si acum… a Nascatoarei, pe glasul Slavei Sfantului sau a Praznicului. La Binecuvintarea painilor, Troparul Sfantului (de doua ori) si: Nascatoare de Dumnezeu Fecioara (o data). Apoi: Fie numele Domnului Binecuvintat, (de trei ori) cu cantare pe glas 8. Si Psalmul 23: Bine voi cuvinta pe Domnul in toata vremea… pina la cuvintele: Nu se vor lipsi de tot binele; si punem citire din Viata Sfantului.
La Utrenie, la Dumnezeu este Domnul Troparul Sfantului (de doua ori), Slava… Si acum… a Nascatoarei Invierii a glasului de rand iar de este Inainte praznuire sau dupa Praznuire Troparul Praznicului (de doua ori) Slava a Sfantului, Si acum… a Praznicului. Apoi Catisma a 16-a, Ectenia si Sedealna Sfantului (de doua ori), Slava… Si acum… a Nascatoarei si Citirea. Si dupa aceasta, Catisma a 17-a: Fericiti cei fara de prihana…, la care preotul abia dupa Polieleu cadeste. Apoi Sedealna Sfantului a doua, Slava… Si acum… a Nascatoarei si Citirea. Dupa aceasta Polieleul Sfantul si Stihirile Marimurilor Praznicului. Aliluia (de trei ori) cu cintare si apoi Ectenia si Sedealna Sfantului, a treia Slava… Si acum… a Nascatoarei, Antifonul intii si Prochimenul: Toata suflarea… apoi Evanghelia si Psalmul 50.
Dupa Psalmul 50, Stihira Sfantului apoi: Mantuieste Dumnezeule poporul Tau …dupa aceea preotul zice: Cu mila si cu indurarile… iar strana raspunde: Amin. Si cintam Canonul Nascatoarei de Dumnezeu, cu Irmosul pe sase, Irmosul punandu-se de doua ori si Troparele pe patru, iar daca este Hramul Domnului Hristos sau a Nascatoarei de Dumnezeu sau de este Inaintepraznuire ori dupa Praznuire cintam, deasemeni, Canonul Praznicului, cu Irmosul pe sase si al Sfantului pe opt. Catavasiile dupa rinduiala Tipicului. Dupa Cintarea a treia, Condacul Inaintepraznuirii sau al Praznicului apoi Selealna Sfantului (de doua ori) Slava… Si acum… a Nascatoarei sau a Praznicului. Dupa Cantarea a sasea, Condacul si Icosul Sfantului si citim Sinaxarul. Dupa Cantarea a noua Lumininda Sfantului (de doua ori) Slava… Si acum… a Nascatoarei sau a Praznicului. La Laude, Stihirile Sfantului pe patru iar de este dupa Praznic, Stihirile Sfantului pe trei. Apoi Slava…, Samoglasnica Sfantului Si acum… a Nascatoarei dupa glasul Slavei Sfantului sau a Praznicului si Doxologia cea mare. Apoi Troparul Sfantului, Slava… Si acum… a Nascatoarei Invierii a glasului care este de rand sau a Praznicului. Ectenia si Otpustul si Ceasul intai la care zicem Troparul Sfantului.
Iar de este mai inainte de Praznic sau dupa Praznic zicem Troparul Praznicului, Slava… a Sfantului Si acum… a Nascatoarei Ceasurilor. Dupa Tatal nostru zicem Condacul Praznicului si al Sfantului schimbindu-le. Si Otpustul cel mare.
La Liturghie, Fericirile Sfantului pe opt, de la Cantarea intai si a sasea, iar daca este dupa Praznic, ale Praznicului de la Cantarea a treia cea de rand. Si a Sfantului Cantarea sasea. Dupa Vohod, Troparul Hramului, de este al Domnului Hristos sau Nascatoarei de Dumnezeu apoi al Sfantului care este de rand. Slava… Condacul Sfantului, Si acum… al Hramului, daca este al Domnului Hristos sau al Nascatoarei de Dumnezeu, iar unde nu este Hramul Domnului Hristos si al Nascatoarei de Dumnezeu, la Si acum… zicem: Ceea ce esti folositoare crestinilor… iar de este Inaintepraznuire sau dupa Praznuire, la oricare dintre Praznice la: Si acum… zicem Condacul Inaintepraznuirii sau al Praznicului. Iar de este mai inainte de Praznic sau dupa Praznic la unul dintre Praznicele Domnesti chiar daca ar fi si Hramul Domnului Hristos, Troparul si Condacul Hramului nu-l spunem, ci punem al Inaintepraznuirii sau al Praznicului, Troparul si Condacul. Chiar si Hramul Nascatoarei de Dumnezeu de va fi mai inainte de Praznic si dupa Praznuirea Praznicelor celor Domnesti iarasi nu se spune. Urmeaza Prochimenul Sfantului, Apostolul, apoi Aliluia, Evanghelia si Priceasna Sfantului a cui este Privegherea. Iar de este Polieleu il impreunam si cu al zilei si Prochimenul, si Apostolul si Evanghelia si Priceasna.
DESPRE LUMINANDELE DE LA UTRENII, CUM TREBUIE SĂ SE CÂNTE DUPĂ CÂNTAREA A NOUA, ÎN TIMPUL SĂPTĂMÂNII ÎN AFARĂ DE DUMINICĂ
Capitolul 18
DESPRE LUMINANDELE DE LA UTRENII, CUM TREBUIE SA SE CANTE DUPA CANTAREA A NOUA, IN TIMPUL SAPTAMANII IN AFARA DE DUMINICA
Luminandele Octoihului se canta mai inainte, apoi: Slava… Si acum… a Nascatoarei lor. Iar de va fi Lumininda Sfantului se zice aceasta, dupa Slava…, iar pe urma se spune Luminanda zilei, Si acum… a Nascatoarei ei. Iar daca vor fi si in Minei doi Sfinti si vor avea doua Luminande, zicem intii a Octoihului, apoi a Sfantului celui dintii, Slava… a celui de-al doilea Si acum… a Nascatoarei de rand. Iar daca va fi miercuiri sau vineri Si acum… a Nascatoarei Crucii, din Octoih iar simbata daca Sfantul are Lumininda, dupa Cintarea a opta zicem mai intai Luminanda Sfantului din Minei, apoi Slava… a Octoihului, Si acum… a Nascatoarei lui, adica a Sfantului. Asa se spun Luminindele, cind se spun din Octoih impreuna si din Minei.
DESPRE CITIREA CATISMELOR CUM TREBUIE SĂ SE CITEASCĂ ÎN TOT ANUL (de la duminica tomii (antipasha) și până la odovania Înălțării Cinstitei și de viață făcătoarei Cruci a Domnului)
Capitolul 19
DESPRE CITIREA CATISMELOR CUM TREBUIE SA SE CITEASCA IN TOT ANUL (de la duminica tomii (antipasha) si pina la odovania Inaltarii Cinstitei si de viata facatoarei Cruci a Domnului)
Incepem sa citim Psaltirea asa: In simbata saptaminii celei Luminate, seara citim prima Catisma: Fericit barbatul… iar duminica, la Utrenii, Catisma a doua si a treia. Iar a saptesprezecea Catisma in aceasta duminica nu o citim pentru ca se canta Polieleul. Iar in celelalte zile ale Invierii cind nu se canta Polieleu.
La Utrenii citim Catisma a saptesprezecea cu Troparele ei. (Soborul ingeresc s-a mirat… si celelalte). Iar daca se va intimpla intr-o duminica vreun Praznic Dumnezeiesc sau al Nascatoarei de Dumnezeu sau al vreunui Sfant atunci se citesc cate doua Catisme, apoi Polieleul si dupa Stihirile marimurilor, necantand Slava… Si acum… si Troparele. Cintam Troparele: Soborul ingeresc… si celelalte si dupa Ectenie, Sedealna Praznicului sau a Sfantului.
Iar duminica seara in tot anul nu se citeste Psaltirea iar daca se va intimpla vreo Praznuire atunci cind cintam: Fericit barbatul… Slava… cea dintii.
Luni la Utrenie, Catisma a patra si a cincea si la Vecernie Catisma a sasea.
Marti la Utrenie, Catisma a saptea si a opta, la Vecernie Catisma a noua.
Miercuri la Utrenie, Catisma a zecea si a unsprezecea, la Vecernie, Catisma a doisprezecea.
Joi dimineata Catisma a treisprezecea si a paisprezecea, la Vecernie, Catisma a cinsprezecea.
Vineri dimineata, Catisma a nouasprezecea si a douazecea, la Vecernie, Catisma a optsprezecea. Simbata dimineata, Catisma a saisprezecea si a saptsprezecea iar la Miezonoptica luni, marti, miercuri, joi si vineri in tot anul citim Catisma a saptesprezecea (Fericiti cei fara de prihana…) iar simbata la Miezonoptica totdeauna citim Catisma a noua. (Tie se cuvine cintare Dumnezeule…).
Iar de la Odovania Praznicului Inaltarii Cinstitei Cruci, din ziua a douazeci si doua a lunii septembrie pina la ziua a doua a lunii decembrie incepem sa citim Psaltirea asa: Simbata la Vecernie, Catisma intii: Fericit barbatul. Duminica la Utrenie, Catisma a doua si a treia. Punem acum si Polieleul – Psalmul 134, adica (Laudati numele Domnului), si 135 (Marturisiti-va Domnului ca este bun !). Si indata punem Troparele: Soborul ingeresc… si celelalte. Si Ipacoiul glasului.
Iar daca se va intimpla un Praznic Domnesc sau al Nascatoarei de Dumnezeu sau al oricarui Sfant care se praznuiste, atunci duminica dupa Psalmi (Laudati numele Domnului si Marturisiti-va Domnului ca este bun) cantam Marimurile Praznicului si Psalmii cei alesi si apoi indata Troparele: Soborul ingeresc… si celelalte si Sedealna Praznicului.
Luni dupa Inaltarea Cinstitei Cruci dimineata spunem Catisma a patra si a cincea si a sasea iar seara, in toata perioada, citim Catisma a optsprezecea.
Marti dimineata citim Catisma a saptea, a opta si a noua.
Miercuri – a zecea, a unsprezecea si a doisprezecea.
Joi dimineata, Catisma a treisprezecea, a paisprezecea si a cinsprezecea.
Vineri dimineata Catisma a nouasprezecea si a douazecea.
Sambata dimineata Catisma a saisprezecea si a optsprezecea, iar daca se va intampla in aceste zile sa fie vreo praznuire in care se citeste dimineata cate trei Catisme atunci citim la Utrenie, cite doua Catisme iar a treia cea de rand o citim la Vecernie.
Pentru ca in toate Tipicile cele cunoscute din ziua a 22-a a lunii septembrie se porunceste sa se inceapa a se citi la Utrenii trei Catisme. Iar aici din duminica de dupa Inaltarea Cinstitei Cruci care este cu cuviinta, ca incepand de duminica sa se inceapa a se citi Psaltirea. Deci chiar daca va fi mai inainte de data de doua decembrie sau dupa aceasta data ziua duminicii, atunci de fiecare data incepand de luni se pun cite trei Catisme.
Iar din ziua a doua a lunii decembrie si pina in ziua a paisprezecea a lunii ianuarie pina la Odovania Praznicului Aratarii Domnului, a Botezului, citim din nou Psaltirea la fel cum s-a citit incepand cu Duminica Tomii – cate doua Catisme dimineata, iar la Vecernie a treia Catisma, care este cea de rand. Iar din ziua a cinsprezecea a lunii ianuarie pana sambata dinaintea Duminicii Fiului Risipitor, dimineata citim din nou cate trei Catisme, iar la Vecernie, Catisma a optsprezecea (Catre Domnul cind m-am necajit…). Iar cele doua saptamani de carne si de branza citim cate doua Catisme dimineata, iar la Vecernie, a treia Catisma, care este cea de rand, aceasta pentru o mica odihna a trupului. Iar in Duminica Fiului Risipitor si in duminica Lasatului Sec de Carne si a Lasatului Sec de Branza, la Utrenii, dupa Psalmii (Laudati numele Domnului… si Marturisiti-va Domnului ca este bun…) cantam dupa dansii si pe al treilea Psalm, Psalmul 136 (La riul Babilonului) cu cantarea Aliluia cantata frumos, apoi Troparele: Soborul ingeresc… si celelalte si Ipacoiul glasului.
Insemnare: Se cuvine a sti ca din aceasta Duminica a Branzei pina la Inaltarea Cinstitei Cruci nu se mai canta Polieleul, ci se canta numai in Privegherile Praznicelor celor Imparatesti si ale Sfintilor celor mari, care se praznuiesc. Iar dupa Odovania Inaltarii Cinstitei Cruci a Domnului si pina la Duminica Lasatului de Branza, inafara de dinainte de Praznuire si dupa Praznuire, sarbatoarea Nasterii Domnului Hristos si a Aratarii lui Dumnezeu (a Botezului) in bisericile ortodoxe cele mari, dar si in celelalte biserici de enorie in ziua Invierii, la Utrenie, se canta Polieleul. La fel se face si la manastirile cele mari.
Insemnare de Tipic pentru cum trebuie sa se citeasca Psaltirea in Sfantul si Marele Post
In saptamanile intai, a doua, a treia, a patra si a sasea in Sambata Lasatului Sec de Branza, la Vecernie, se pune Catisma intii (Fericit barbatul…), duminica dimineata – Catisma a doua si a treia. De asemenea si in celelalte duminici citim Catisma a saptesprezecea.
Luni dimineata punem Catisma a patra, a cincea si a sasea la Ceasul intai pentru ca nu avem Catisma, iar la celelalate Ceasuri, Catisma a saptea, a opta si a noua. La Vecernie, in toate aceste cinstite zile se citeste Catisma a optsprezecea (Catre Domnul cind m-am necajit…).
Marti la Utrenie, Catisma a zecea, a unsprezecea si a douasprezecea, la Ceasul intai avem Catisma a treisprezecea, la Ceasuri, avem Catismele a paisprezecea, a cinsprezecea si a saisprezecea.
Miercuri dimineata avem Catisma a nouasprezecea, a douazecea si prima Catisma, la Ceasul intai, avem Catisma a doua, la celelalte Ceasuri, avem Catismele a patra, a cincea si a sasea.
Joi dimineata avem Catisma a sasea, a saptea si a opta, la Ceasul intai, avem Catisma a noua, la Ceasurile celelalte avem Catismele a zecea, a unsprezecea si a douasprezecea.
Vineri dimineata avem Catismele a treisprezecea, a paisprezecea si a cinsprezecea, la Ceasul intai, nu avem Catisma, iar la celelalte avem Catismele a nouasprezecea si a douazecea, la Ceasul noua nu avem Catisma.
Sambata dimineata se pune Catisma a saisprezecea si a saptesprezecea si asa se implineste Tipicul Psaltirii.
Insemnare despre cum sa se citeasca Catismele in timpul saptaminii a cincea din Marele Post
Sambata seara se pune Catisma intai.
Dumnica dimineata – Catisma a doua, a treia si a saptesprezecea, iar la Vecernie, nu se pune Catisma.
Luni dimineata Catisma a patra, a cincea si a sasea, la Ceasul intai, nu se pune Catisma. La Ceasuri, se pune Catisma a saptea, a opta si a noua. Seara se pune Catisma a zecea.
Marti la Utrenie, se pune Catisma a unsprezecea, a douasprezecea si a treisprezecea, la Ceasul intai, se pune Catisma a paisprezecea. La Ceasuri, se pune Catisma a cinsprezecea, a saisprezecea si a saptezprezecea. La Vecerie, se pune Catisma a nouasprezecea.
Miercuri la Utrenie, se pune Catisma intai, a doua si a patra, la Ceasul intai, se pune Catisma a treia. La Ceasuri, se pune Catisma a patra, a cincea si a sasea. La Utrenie, se pune Catisma a saptea.
Joi la Utrenie, se pune Catisma a opta. La Ceasul intai, nu este Catisma, iar la Ceasuri se pune Catisma a noua, a zecea si a unsprezecea. La Vecernie, se pune Catisma a unsprezecea.
Vineri la Utrenie, se pune Catisma a unsprezecea, a paisprezecea si a cinsprezecea. La Ceasul intii, nu este Catisma, la Ceasuri, se pune Catisma a nouasprezecea si a douazecea. La Ceasul noua nu avem Catisma, iar la Vecernie, se pune Catisma a optsprezecea.
Nota: Cind se va intampla Praznuirea Bunei Vestiri a Prea Sfintei de Dumnezeu Nascatoarei in joia din saptamana a cincea, atunci Canonul cel mare se muta marti, iar Psaltirea se citeste asa :
Luni la Utrenie, se pune Catisma a patra, a cincea, a sasea, la Ceasul intai, se pune Catisma a saptea, la Ceasuri se pune Catisma a opta, a noua si a zecea. La Vecernie, se pune Catisma a unsprezecea.
Marti la Utrenie se pune Catisma doisprezecea, la Ceasuri, se pune Catisma a treisprezecea, a paisprezecea si a cinsprezecea. La Vecernie, se pune Catisma a saisprezecea, Catisma a nouapsrezecea, a douazecea si Catisma intai. La Ceasul intai,
Catisma a doua, la Ceasuri, se pune Catisma a treia, a patra si a cincea.
Joi la Utrenie, se pune Catisma a sasea, a saptea, a opta, la Ceasul intai se pune Catisma a noua, iar la Ceasuri se pune Catisma a zecea, a unsprezecea si a doisprezecea.
Vineri la Utrenie se pune Catisma a treisprezecea, a paisprezecea si a cinsprezecea; la Ceasul intai nu este Catisma, iar la Ceasuri se pune Catisma a nouasprezecea si a douazecea. La Vecernie, se pune Catisma a optsprezecea.
Sambata la Utrenie, se pune Catisma a saisprezecea si saptesprezecea si asa se incheie Tipicul Catismelor.
Insemnare despre cum sa se citeasca Catismele in Sfanta si Marea Saptamina a Patimilor
De retinut: In Saptamana Patimilor o singura data citim Psaltirea in biserica si aceasta o citim asa :
In Sambata lui Lazar, se pune Catisma intai. In Duminica Floriilor, la Utrenie, se pune Catisma a doua si a treia. Luni la Utrenie, se pune Catisma a patra, a cincea si a sasea, iar la Ceasul intai nu este Catisma. La Ceasuri, se pune Catisma a saptea si a opta, iar la Ceasul noua, nu avem Catisma.
La Vecernie, se pune Catisma a optsprezecea. Marti, la Utrenie, se pune Catisma a noua, a zecea si a unspreszecea, iar la Ceasul intai nu avem Catisma. La Ceasuri, se pune Catisma a doisprezecea si a treisprezecea. La Ceasul noua nu avem Catisma.
La Vecernie, se pune Catisma a optsprezecea. In miercurea cea mare la Utrenie, se pune Catisma a paisprezecea, a cinsprezecea si a saisprezecea, la Ceasul intai nu avem Catisma, iar la Ceasuri, se pune Catisma a nouasprezecea si a douazecea.
La Vecernie, miercuri, se pune Catisma a opstrezecea fara de metanii. Si dupa aceasta nu se mai citeste din Psaltire pina la Sambata Tomii, cu o singura exceptie – in Sambata cea Mare, la Utrenie, se pune Catisma a saptesprezecea cu Troparele ei in trei stari asa dupa cum este scris in Tipic.
CUM TREBUIE SĂ SE CITEASCĂ CÂNTĂRILE LUI MOISE
Capitolul 20
CUM TREBUIE SA SE CITEASCA CANTARILE LUI MOISE (adica: sa cantam Domnului si Domnului sa cantam)
Sa cantam Domnului il citim in toate duminicile si in toate Praznicile cele Imparatesti si Praznicile Nascatoarei de Dumnezeu si in alte Praznice si dupa Praznicele acestea. De asemenea, il citim in Praznicile Sfintilor care au Polieleu sau Doxologie mare si in toata perioada Penticostalului. Iar: Domnului sa cintam…, il citim cand nu este duminica si nici vreun Praznic Imparatesc, nici al Nascatoarei de Dumnezeu, nici Inaintepraznuire si nici dupa Praznuirea lor. Nici cand se praznuieste vreun Sfant, nici cind Sfantul are Doxologie mare.
DESPRE CUM SE CÂNTĂ CATAVASIILE
Capitolul 21
DESPRE CUM SE CANTA CATAVASIILE
Catavasiile se canta la Praznicile Domnesti si ale Nascatoarei de Dumnezeu si in zi de Inviere, adica duminica. Se canta, de asemenea, la toti Sfintii mai importanti de peste tot anul.
Ele se incep din prima zi a lunii septembrie si pina la Odovania Praznicului Inaltarii Cinstitei Cruci, adica pina in ziua a douazeci si una a aceleiasi luni.
In aceasta perioada se canta Catavasiile Crucii: Crucea insemnand Moisii… iar din ziua a douazeci si doua si pina in ziua a douazecea a lunii noiembrie se canta Catavasiile Bunei Vestiri (Deschide-voi gura mea…), iar din ziua a douazeci si una a lunii noiembrie si pana in ziua treizeci si una a lunii decembrie, adica pana la Odovania Praznicului Nasterii Domnului nostru Iisus Hristos, se canta Catavasiile Nasterii: Hristos se naste, slaviti-L…, iar din prima zi a lunii ianuarie pana in ziua a paisprezecea a aceleiasi luni, adica pana la Odovania Praznicului Aratarii Domnului, a Bobotezei, se canta Catavasiile Bobotezei: Fundul adincului l-au descoperit….
Iar din ziua a cinsprezecea a lunii ianuarie, pana la Odovania Intampinarii Domnului se canta Catavasiile Intampinarii Domnului: Pamintul cel roditor de adancime…. Iar de la Odovania Intampinarii Domnului, in afara de Postul Mare si de perioada Penticostarului, pana la ziua intai a lunii august se canta Catavasiile Bunei Vestiri: Deschide-voi gura mea…. Iar din ziua intai a lunii august si pana la Praznicul Schimbarii la Fata, inclusiv in ziua Praznicului, se canta Catavasiile Crucii: Crucea insemnand Moisii…, iar dupa Praznicul Schimbarii la Fata pina la Odovania lui se canta Catavasiile Praznicului: Cetele izraelitinesti…, iar din ziua a paisprezecea si pana in ziua a douazeci si doua, cand este Odovania Praznicului Adormirii Maicii Domnului se canta Catavasia Adormirii: Cea Impodobita cu Dumnezeiasca Slava…, iar dupa acea, pana pe data de douazeci si doua a lunii septembrie se canta Catavasiile Crucii: Crucea insemnind Moisii….
Pentru perioada Postului Mare si pentru perioada Penticostarului sunt Catavasiile, in Duminica Vamesului si a Fariseului, apoi in Duminica a doua, a patra si a cincea din Postul cel Mare se canta Catavasiile Bunei Vestiri: Deschide-voi gura mea, iar in Duminica Fiului Risipitor, a Lasatului Sec de Carne si a Lasatului Sec de Branza si in Duminicile intai si a treia din Postul Mare ca si in Duminica Floriilor ca si in Saptamana Patimilor se canta Catavasiile Triodului. Iar daca se va intampla sa fie slujba unui Sfant care se praznuieste in toata aceasta perioada, in vreuna din zilele postului se canta Catavasiile: Deschide-voi gura mea.
Iar din Duminica Sfintelor Pasti, pana la Odovania Praznicului Invierii, se canta Catavasiile Invierii: Ziua Invierii…, iar in ziua Injumatatirii Praznicului si la Odovania lui se canta Catavasiile Injumatatirii: Marea a inchegat…, iar in duminica a sasea dupa Pasti ca si la Odovania Pastelui se canta Catavasiile: Mantuitorului Dumnezeu…. Iar la Praznicul Inatarii Domnului se canta Catavasiile Inaltarii: Cu Dumnezeescul nor acoperit fiind gangavul…, iar de la Inaltare si pina la Odovania Inaltarii se canta Catavasiile: Mantuitorului Dumnezeu…, adica a Injumatatirii. Iar in Duminica a sasea dupa Pasti a Sfintilor Parinti se canta Catavasiile: Cu Dumnezeescul nor acoperit fiind gangavul…. Iar la Pogorirea Sfantului Duh, in perioada Cincizecimii se canta Catavasiile Cincizecimii. Iar din Duminica Cincizecimii si pina la Odovania ei se canta Catavasiile: Cu Dumnezeescul nor acoperit fiind gangavul…. Iar in Duminica Tuturor Sfintilor si pana in ziua intai a lunii august se canta Catavasiile Bunei Vestiri: Deschive-voi gura mea….
ÎNVĂȚĂTURA DESPRE CÂND SE CÂNTĂ ȘI CÂND NU SE CÂNTĂ IMNUL: CEEA CE EȘTI MAI CINSTITĂ DECÂT HERUVIMII, DE LA CÂNTAREA A OPTA
Capitolul 22
INVATATURA DESPRE CAND SE CANTA SI CAND NU SE CANTA IMNUL:CEEA CE ESTI MAI CINSTITA DECAT HERUVIMII, DE LA CANTAREA A OPTA
Se cuvine a sti ca se canta: Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii…, in toate Duminicile de peste an si inainte de Praznice si dupa Praznice si in toate zilele saptamainii, iar la Praznicile Imparatesti si ale Nascatoarei de Dumnezeu nu se canta: Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii…, adica la Nasterea Nascatoarei de Dumnezeu si la Odovania Praznicului ei, la Inaltarea Cinstitei Cruci si la Odovania Praznicului ei, la Intrarea in Biserica a Prea Sfintei Nascatoare de Dumnezeu si la Odovania Praznicului ei, la Nasterea Domnului Hristos si a doua zi si pana la Odovania lui, la Taierea Imprejur a Domnului si la Pomenirea Sfantului Vasilie, la Dumnezeiasca Aratare a Domnului, adica la Boboteaza, si a doua zi si la Odovania Praznicului ei, la Pomenirea intru Sfinti a Parintilor nostri si a Marilor Ierarhi Vasile cel Mare si Grigorie Cuvantatorul de Dumnezeu si al lui Ioan Gura de Aur, la Intampinarea Domnului si la Odovania Praznicului acestuia, la Buna Vestire a Prea Sfintei Nascatoare de Dumnezeu, la Sambata Dreptului Lazar pana la Duminica Tomei si in toate Duminicile Cincizecimii, afara de Duminica Sfintilor Parinti, la Injumatatirea Praznicului Cincizecimii si la Odovania Praznicului lui, in miercurea cea dinaintea Inaltarii, la Inaltarea Domnului nostru Iisus Hristos si la Odovania Praznicului, la Pogorarea Sfantului Duh si a doua zi a lui si la Odovania Praznicului, la Schimbarea la Fata si al Odovania Praznicului, la Adormirea Prea Sfintei Nascatoare de Dumnezeu si la Odovania ei, in toate aceste zile nu se canta. Dar daca se va intimpla Odovania fiecarui Praznic al Domnului sau al Nascatoarei de Dumnezeu Duminica atunci se va canta: Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii….
ÎNVĂȚĂTURA DESPRE CÂND SE CÂNTĂ BINECUVÂNTĂRILE ÎNVIERII ȘI DESPRE CÂND SE CÂNTĂ ANTIFOANELE
Capitolul 23
INVATATURA DESPRE CAND SE CANTA BINECUVANTARILE INVIERII SI DESPRE CAND SE CANTA ANTIFOANELE
Binecuvantarile se canta in zilele Invierii peste tot anul ca si la Praznicele cele Imparatesti si ale Nascatoarei de Dumnezeu la care nu sunt Antifoane. De asemeni se canta la Inainteapraznuirii si dupa Praznuire si in toate zilele Cincizecimii. De asemeni si la Sfintii care au Priveghere cu Polieleu si Vohod si Doxologie si la care sunt insemnate Fericiri in Tipic, la Sfanta Liturghie. Iar Antifoanele se canta in primele paisprezece zile ale lunii septembrie in primele douazeci si cinci de zile ale lunii de lui decembrie, primele sase zile ale lui ianuarie, primele sase zile ale lui august, in perioada Postului Mare, la Duminica Floriilor, in perioada Cincizecimii, in Duminica Pastelui si in toata Saptamana cea Luminata, in Joia Inaltarii Domnului, in Duminica Cincizecimii care este sfarsitul Praznicelor si in tot anul in toate zilele in care nu se arata cantarea la Fericirile Sfantului se canta Antifoanele cele din toate zilele: Bine este a ne marturisi Domnului…, si celelalte. Si de se va arata la vreun Sfant Prochimen, Apostol, Evanghelie, in afara de Fericiri si in aceste zile se canta Antifoanele de toate zilele.
ÎNVĂȚĂTURA DESPRE CÂND TREBUIE SĂ CĂDEASCĂ PREOTUL
Capitolul 24
INVATATURA DESPRE CAND TREBUIE SA CADEASCA PREOTUL
Preotul cadeste seara la Stihurile de la Doamne, strigat-am… si la incepurul Utreniei, si la inceputul Cantarii a noua a Utreniei. Cadeste si la cantarea: Cei fara prihana… sambata si duminica. Cadeste inca si la Praznicele Domnesti si la inceputul Vecerniei celei mari. Si preotul sau diaconul cadeste in felul urmator: intai stind inaintea Sfintei Mese si facind cruce cu cadelnita si asa incepe dinspre partea de miazazi unde face iarasi cruce, apoi merge spre partea dinspre rasarit si apoi in partea cea spre miazanoapte si cadeste Sfanta Masa in chipul crucii.
Si cadand apoi intreg Sfantul Altar si Jertfelnicul si iese apoi prin usa cea dispre miazanoapte si mergand inaintea Usilor Imparatesti si acolo face cruce cu cadelnita si merge si cadeste Sfintele Icoane cele din partea de miazazi, Icoana Mantuitorului Iisus Hristos si a Hramului si pe celelalte ale aceleiasi parti asemeni le cadeste si pe cele din partea stanga, Icoana Prea Sfintei Nascatoarei de Dumnezeu, apoi pe cel mai mare, daca este de fata iar daca nu este cadeste Icoana cea din locul lui. Si asa cadeste pe toti fratii lui din dreapta de cite doua ori ridicand inaintea lor cadelnita, in linie dreapta si apoi dea curmezisul, facind cruce. Si dupa ce a cadit pe toti fratii, sta in dreptul lor in mijloc si asteapta pana cind stranile termina de cantat Stihul. Iar cind prima strana termina de cantat atunci face cruce cu cadelnita catre toti fratii si se inclina catre ei cu cucernicie, si ei toti se inclina catre preot.
La fel cadeste si strana stinga si pe toti fratii care stau in biserica. Si apoi iese in pridvor si acolo cadeste dupa randuiala. Face cruce cu cadelnita, face cruce inaintea Usilor Celor Frumoase, apoi cadeste Sfintele Icoane din amandoua partile, apoi pe toti fratii, dupa randuiala lor. Si pe urma intorcindu-se catre Usile Cele Frumoase se indreapta spre apus si cadeste pe toti fratii in chipul crucii. Si dupa ce intra in biserica din pridvor sta in mijlocul bisericii si face cruce cu cadelnita inaintea Usilor Imparatesti. Si de aici cadeste pe cel mai mare apoi Iconostasul, apoi Icoana Mintuitorului Hristos apoi si pe cea din stinga a Nascatoarei de Dumnezeu si intra in Altar pe usa cea din miazazi si face cruce inaintea Sfintei Mese si da apoi cadelnita.
ÎNVĂȚĂTURA DESPRE CÂND TREBUIE SĂ SE TRAGĂ DVERA ALTARULUI ȘI CÂND NU
Capitolul 25
INVATATURA DESPRE CIND TREBUIE SA SE TRAGA DVERA ALTARULUI SI CIND NU
Se deschide dvera la inceputul Vecerniei, si sta deschisa pina la Otpust. La Utrenie, sta de asemeni deschisa de la inceput si pina la sfirsit, iar la Ceasuri, cind se citesc fara de Liturghie, se deschide la citirea Apostolului si sta deschisa pina la Otpustul slujbei, iar dupa Otpust se inchide. Iarasi la inceputul Sfintei Liturghii, se deschide dvera si sta deschisa pina la Vohodul cel mare.
Si dupa Vohod iarasi se inchide cind preotul sau diaconul striga: Usile! Usile! Cu intelepciune sa luam aminte!, atunci se deschide si sta deschisa pina la Ecfonisul: Darul Domnului nostru Iisus Hristos…, si atunci se inchide si sta inchisa pina cind striga preotul: Mai ales este Prea Sfanta Nascatoare… si sta deschisa pina cind zice preotul: Si sa fie milele marelui Dumnezeu… si atunci se inchide si sta inchisa pina cind zice preotul: Cu frica de Dumnezeu cu credinta …, si sta deschisa pina in sfirsitul Sfintei Liturghii. Iar dupa sfirsitul Sfintei Liturghii, se inchide de tot. Iar cind se cinta vreun Paraclis de Rugaciune, de la inceput si pina la sfirsit dvera sta deschisa.
De retinut: ca Sfintele Usi niciodata nu se deschid numai la inceputul Vecerniei celei mari, cand se face priveghere si cadeste preotul si la toate Vohoadele, adica ale Vecerniei si ale Sfintei Liturghii si ale Sfintei Evanghelii. De asemeni se deschid si la aratarea Sfintelor Taine si stau deschise pina la implinirea Dumnezeiestii Liturghii.
DESPRE APRINDEREA LUMÂNĂRILOR, CUM SE CUVINE SĂ APRINDEM LUMÂNĂRILE ÎN BISERICĂ DUMINICA, LA PRAZNICELE DOMNULUI IISUS HRISTOS ȘI ALE NĂSCĂTOAREI DE DUMNEZEU ȘI ALE SFINȚILOR ȘI ÎN CELELALTE ZILE
Capitolul 26
DESPRE APRINDEREA LUMANARILOR, CUM SE CUVINE SA APRINDEM LUMINARILE IN BISERICA DUMINICA, LA PRAZNICELE DOMNULUI IISUS HRISTOS SI ALE NASCATOAREI DE DUMNEZEU SI ALE SFINTILOR SI IN CELELALTE ZILE
La Vecernia cea mica, dupa Binecuvintarea preotului, paraclisierul este dator sa aprinda luminare inaintea Icoanei Mintuitorului Hristos si al Sfantului al carui Hram este, care este in partea dreapta Mintuitorului si inaintea Icoanei Prea Sfintei Nascatoarei de Dumnezeu care este in partea stinga si la Iconostas. Si pe acestea sa le stinga la Otpustul Vecerniei. Iar la Vecernia cea mare, mai inainte de cadirea preotului este bine sa se aprinda luminarile asa cum s-a aratat la Vecernia cea mica. Si inaintea Icoanei celei Imparatesti care este imbracata in tabla. Si de are Sfantul Priveghere, dupa intiia Slava… a Catismei, la inceputul lui Doamne, strigat-am… dator este sa aprinda si celelalte luminari.
Si pe acestea trebuie sa le stinga la Sfinte Dumnezeule, cel mai de pe urma. La Utrenie, La Dumnezeu este Domnul, se cuvine a aprinde luminarile dupa cum s-a aratat mai inainte iar la inceputul Miezonopticii, se cuvine a aprinde toate luminarile si acestea ramin aprinse pina la sfirsitultul Cintarii a treia. Si atunci trebuie sa le stinga iar la Cintarea a opta, iarasi le aprinde si le lasa sa arda pina la sfirsitul Doxologiei celei mari. Si apoi le stingem.
La Liturghie, mai inainte de inceputul ei, in Altar trebuie sa fe aprinsa o luminare la Proscomidie si dupa ce preotul se va imbraca in vesminte si dupa ce s-a apropiat vremea de toaca, mai inainte trebuie sa aprinda paraclisierul luminare la Sfanta Masa , apoi in biserica dupa cum s-a aratat mai inainte. Iar la inceputul Sfintei Evanghelii se cuvine sa fie aprinse toate luminarile si sa fie lasate sa arda pina la Rugaciunea Amvonului.
DESPRE APRINDEREA LUMINILOR CELOR DIN TOATE ZILELE
Capitolul 27
DESPRE APRINDEREA LUMINILOR CELOR DIN TOATE ZILELE
In toate zilele inceputul Vecerniei, se cuvine sa aprindem luminarile mai inainte la Icoana Mintuitorului Iisus Hristos si a Sfantului a carui Hram este, din partea dreapta a stranei, apoi a Icoanei Prea Sfintei Nascatoarei de Dumnezeu din stinga stranei. Apoi inaintea Iconostasului si de este vreun Sfant care sa aiba: Fericit Barbatul…, atunci aprindem si inaintea Analogului si inaintea Icoanei Mintuitorului Hristos aceea din tabla. Si in Sfantul Altar la Sfanta Masa aprindem, iar daca Paraclisierul nu are atunci sa aprinda dupa Catisme si sa le stinga dupa Sfinte Dumnezeule… cel de la sfirsit. La Vecernie, dupa cum s-a aratat mai inainte, se aprinde luminare inaintea Mintuitorului si a Nascatoarei de Dumnezeu.
La Utrenie se cade sa se aprinda luminarile precum s-a aratat mai inainte la slujba Vecerniei. Si la: Dumnezeu este Domnul aprinde lumanare si inaintea Iconostasului. De are Sfantul Polieleu se cuvine sa aprindem toate luminarile si le lasam aprinse pina la Cintarea a treia, iar mai apoi le stingem. La Cintarea a opta le aprindem si le lasam aprinse pina la sfirsitul Doxologiei celei mari.
La inceputul Sfintei Liturghii se cuvine a aprinde luminarile dupa cum s-a aratat mai inainte duminica. Pentru Praznicele Nasterii Domnului si ale Botezului si la celelalte Praznice Domnesti si ale Nascatoarei de Dumnezeu si intru Sfanta Saptamina cea Luminata si a Sfintilor ce au Priveghere se aprind lumanarile dupa cum s-a aratat mai inainte.
ÎNVĂȚĂTURA DESPRE CÂND NU SE CUVINE SĂ STEA FRAȚII JOS ÎN BISERICĂ
Capitolul 28
INVATATURA DESPRE CIND NU SE CUVINE SA STEA FRATII JOS IN BISERICA
La Utrenii, cind se citesc cei sase Psalmi si la: Mareste suflete al meu pe Domnul… si la Axion totdeauna, iar la Sfanta Liturghie, la Evanghelie totdeauna si la aratarea Sfintelor Taine.
DESPRE CANONARH
Capitolul 29
DESPRE CANONARH
Se cuvine a sti ca este datoria canonarhului, dupa ce face inchinaciune sa zica din carte, sa astepte sfirsitul Stihirii si de abia atunci sa faca inchinaciune odata cu fratii. Si la cealalata strana mergand si acolo face deasemenea la fel. La sfirsitul Stihului: Ca s-a intarit mila Lui peste noi, se aduna amindoua stranele la mijlocul bisericii, mergind toti odata. Si impreunandu-se amandoua stranele dupa obicei de o parte si de alta si canonarhul stand in mijlocul lor face catre toti inchinaciune cu evlavie. De asemeni fac si amandoua stranele odata inchinaciune cu bunacuviita fara ca sa-si plece genunchii si ridicind apoi glasul mai sus si cantand: Ca s-a intarit mila Lui peste noi… Slava… Si acum… a Nascatoarei Invierii, dupa glasul Stihirii din Minei. Iar la sfirsit iarasi toti fratii impreuna cu canonarhul facand inchinaciune unii catre altii la locurile care sunt.
Apoi acelasi canonarh zice: Aliluia cu capul descoperit si dator este a astepta pina cind se va sfarsi Prochimenul si Aliluia. Si apoi se inchina dupa obicei si se intoarce la locul lui. De asemeni si la Stihoavna se cuvine ca toti sa iasa in mijloc si facand o inchinaciune toti odata canta Stihirile Stihoavnei si canonarhul este dator sa incetineasca ca si prima data. Si sfarsindu-se Stihira Nascatoarei, face inchinaciune si merge la locul sau. Si lui i se cuvine sa aiba capul acoperit cind canonarhiseste, dar mai ales cand sta in mijlocul bisericii pentru buna cucernicie.
DESPRE MODUL CUM NU TREBUIE SĂ SE ȚIPE LA CÂNTARE
Capitolul 30
DESPRE MODUL CUM NU TREBUIE SĂ SE ȚIPE LA CÂNTARE
Strigarea cea fara oranduiala a celor ce canta in biserica nu se cade sa fie primita in cantarea bisericii. De asemenea si cel care o canta la biserica nu trebuie sa fie primit. Sa fie scos din dregatoria sa si sa nu mai cante in biserica. Pentru ca se cuvine sa cantam cu buna cucernicie si frumoasa glasuire si sa inaltam Slava… Stapanului tuturor si Domnului ca si din gurile inimii sale. Iar cei ce nu asculta acestea, muncii celei vesnice sunt vinovati, ca unii ce nu se supun invataturilor Sfintilor Parinti si ale Pravilelor.
ÎNVĂȚĂTURA DESPRE DESCOPERIREA CAPULUI
Capitolul 31
INVATATURA DESPRE DESCOPERIREA CAPULUI
De retinut ca la Sfanta Liturghie ne descoperim capele noastre la Vohod si la ascultarea Sfintei Evanghelii si la Vohodul cel mare la cantarea Heruvicului si la cuvintele Domnului Hristos si la Tatal nostru si la aratarea Sfintelor Taine si la Vohodul Vecerniei.
DESPRE NEVORBIREA ÎN BISERICĂ
Capitolul 32
DESPRE NEVORBIREA ÎN BISERICĂ
De retinut ca sa nu se faca vorbe cand stau fratii in strane ca si aceasta este cu totul oprita de Sfintii Parinti.
Si nici nu trebuie sa iasa cineva sau sa intre pana se va spune Citirea si sa nu mai intre cineva la locul sau cand strana canta, ci numai atunci cand incepe sa cante cealalta strana, facand metanie fratilor.
DESPRE CUM SE CUVINE A AVEA DEȘTEPTĂTOR
Capitolul 33
DESPRE CUM SE CUVINE A AVEA DESTEPTATOR
In Sfanta si Marea Patruzecime, adica in Postul Mare, cel mai mare porunceste unuia dintre frati ca sa trezeasca pe fratii ce stau in biserica, pe fiecare la o anumita citire. Dupa ce va citi putin cel care citeste se scoala de la locul sau si face trei inchinaciuni in mijlocul bisericii si asa facand ii inconjura pe frati. Si pe oricare dintre frati daca il afla dormind il trezeste pe el in liniste, iar el trezindu-se merge in mijloc si face trei metanii cu genunchii pina la pamant si apoi catre strani cate o metanie. Si mergand sta la locul sau.
Insa aceasta nu se mai face acum si in cele mai multe dintre tipice nu se mai gaseste si mi se pare mie ca pentru indeletnicirea noastra cea lenesa si pentru ca nu rabdam cu dragoste mustrarea. Pentru aceasta unii au trecut aceasta sub tacere. Acelasi desteptator sa trezeasca si pe toti fratii pe la chilii, zicand: Vremea cantarii si Ceasul rugaciunii.
DIN ÎNVĂȚĂTURILE SFINȚILOR APOSTOLI ȘI ALE SFINȚILOR PĂRINȚI DESPRE SFÂNTA ȘI MAREA PERIOADĂ A POSTULUI MARE FAȚĂ DE CARE ESTE DATOR TOT CREȘTINUL CU VREDNICIE SĂ O PĂZEASCĂ
Capitolul 34
DIN INVATATURILE SFINTILOR APOSTOLI SI ALE SFINTILOR PARINTI DESPRE SFANTA SI MAREA PERIOADA A POSTULUI MARE FATA DE CARE ESTE DATOR TOT CRESTINUL CU VREDNICIE SA O PAZEASCA
Intru Sfanta si Marea Patruzecime in ziua dintai a primei saptamani, adica luni, nicidecum nu trebuie sa uitam. De asemeni si marti. Iar miercuri, dupa savarsirea Sfintei Liturghii celei mai inainte Sfintite, se pune masa si mancam paine calda si din semintele celei de mancare calda si se da si apa calda cu miere. Iara cei ce nu pot sa pazeasca primele doua zile din post mananca paine si beau apa, dupa Vecernia de marti. La fel vor face si cei batrani. Iar sambetele si duminicele se dezleaga numai la untdelemn si la vin, iara in celelalte saptamani de post pana seara se posteste in primele cinci zile si mancam numai mancare uscata, in afara de zilele de simbata si duminica, iar peste in Sfantul si Marele Post sa nu indraznim a manca afara de Praznicul Bunei Vestiri a Prea Sfintei Nascatoarei de Dumnezeu si de Duminica Floriilor.
Iar in Vinerea primei saptamani si in Miercurea Marelui Canon a saptamanii a cincea si in Joia cea Mare desi unele Tipice poruncesc sa se dezlege la vin si la untdelemn, totusi nu se dezleaga pentru cinstea zilelor. Iar Inaintea Praznuirii Bunei Vestiri si in seara dinaintea Acatistului Prea Sfintei Nascatoarei de Dumnezeu dezlegam la untdelemn si vin. Iar daca vreun monah va manca peste stricand Postul cel Mare, inafara de Praznicul Bunei Vestiri si de Duminica Floriilor, unul ca acesta sa nu se impartaseasca cu Sfintele Taine la Sfintele Pasti. Iara la o anumita vreme sa se pocaiasca si metanii sa faca cate trei sute.
DESPRE IMPARTASIREA CU TAINELE DOMNULUI HRISTOS
Cand voieste cineva sa se Impartaseasca cu Sfintele Taine ale Domnului Hristos se cuvine sa posteasca toata saptamana. De luni sa posteasca si sa petreaca in post si rugaciune si sa fie cu luare aminte cu totul desavarsit si atunci cu frica si cu mare cucernicie sa primeasca Preacuratele Taine.
DESPRE SPALAREA PE DINTI A FRATILOR CELOR CE SE IMPARTASESC CU SFINTELE TAINE A DOMNULUI HRISTOS
De retinut este si aceasta despre spalarea fratilor in biserica celor ce s-au impartasit dupa cum s-a zis. Cu buna credinta este a-si spala gura in spalatoare asa cum a poruncit Dumnezeiescul Parinte Ioan Gura de Aur din cauza scuiparii si se face in felul urmator: Dupa primirea Sfintelor Taine, fratele ia Anafora si o potriveste pe ea si primeste caldura din cea ramasa din turnarea in Dumnezeiescul Potir luand putin in gura si clatindu-o, o inghite. Si gura spalandu-si putin si cu un prosop curat, deasupra unui vas pregatit pentru aceasta, se sterge.
IN SFANTA SI MAREA DUMINICA A PASTELUI SI IN TOATA SAPTAMANA LUMINATA DEZLEGAM NOI, MONAHII LA BRANZA SI OUA SI PESTE, IAR MIRENII LA CARNE
Iar din Lunea Invierii de cand se incepe a canta Ceasul trei si Ceasul sase dupa randuiala lor, cu Jumatatile de Ceasuri si odata cu acestea si Obednita, se da binecuvantarea fratilor, ca luni, miercuri si vineri, in toata perioada Cincizecimii sa manance cate doua unghii de paximada, iar dupa cantarea Ceasului noua, desavarsit sa manance.
De asemeni si la Ajunul Nasterii si a Botezului Domnului cand acestea cad sambata sau duminica, iar in Duminica Pogorarii Sfantului Duh se face plecarea genunchilor la Vecernie si saptamana aceea este dezlegare sa se manance peste, branza, oua si lapte, iar mirenii pot manca si carne pana la Duminica Tuturor Sfintilor.
DEZLEGĂRILE CELE PESTE TOT ANUL
Capitolul 35
DEZLEGARILE CELE PESTE TOT ANUL
Se cuvine sa stim ca de se va intampla Praznicul Domnului Hristos si al Sfintei si Dumnezeiestii sale Aratari (adica a Botezului), miercuri sau vineri, dezlegam la branza si la oua, iar mirenii si la carne, iar la Hramul Nasterii Nascatoarei de Dumnezeu sau Intampinarii Domnului sau Adormirii, daca vor cadea miercuri sau vineri, dezlegam la peste si la vin. Iar Praznicul Schimbarii la Fata si al Intrarii in Biserica, in orice zi se va intampla, dezlegam la peste si la vin si mancam de doua ori in ziua respectiva. Iar Buna Vestire, in oricare din zilele Sfantului Post, se va arata pana la Duminica Floriilor de se va intampla dezlegam la peste si la vin. Si mancam o data in zi afara de sambata si duminica. Iar in Saptamana cea Mare, pana in Joia cea Mare, dezlegam la vin si la untdelemn.
Iar in Vinerea cea Mare numai la vin. Iar Praznicul Nasterii Mergatorului Inainte si al Sfantului Apostol Petru si Pavel si al Sfantului Ioan Cuvantatorul de Dumnezeu, de se va intampla miercuri sau vineri, mancam peste si bem vin de doua ori pe zi. Iar la Inaltarea Cinstitei Cruci si la Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul nu mancam peste, ci doar untdelemn si bem vin si seara iarasi fara de peste mancam poame din struguri sau altceva asemeni acestora pe care Dumnezeu le-a daruit. Iar in cele douasprezece zile dupa Nasterea Domnului Iisus Hristos si in Saptamana cea dinaintea Lasatului Sec de Carne si in Saptamana cea Luminata si Saptamana Cincizecimii se dezleaga la branza, la oua iar mirenii si la carne. Iar in Saptamana branzii dezleaga si monahii si mirenii la branza si la oua, iar miercuri si vineri se dezleaga dupa ceasul al noualea, o singura data in zi. Iar in miercurile si vinerile din toata Perioada Cincizecimii se dezleaga monahii la untdelemn si la vin, iar mirenii si la peste, afara de Miercurea Injumatatirii Praznicului si de Miercurea Odovaniei Pastelui. Pentru ca in aceste zile se dezleaga la peste si la vin, atat monahii cat si mirenii, iar unii dezleaga si in celelalte miercuri si vineri ale Cincizecimii.
Insemnare: Se cuvine sa stim ca in Postul Sfintilor Apostoli si in cel al Nasterii Domnului Hristos, marti si joi nu mancam peste ci numai untdelemn si vin, iar luni, miercuri si vineri nu mancam nici untdelemn si nici vin, ci postim pana la ceasul al noualea si mancam in acele zile numai mancare uscata. Sambetele si duminicile mancam peste, iar daca se intampla sa cada un Sfant marti sau joi, se intampla sa fie un Sfant care sa aiba Doxologie mare, atunci mancam peste. Si daca se va intampla luni, de asemeni mancam peste. Iar daca se va intampla miercuri sau vineri, dezlegam numai la untdelemn si la vin si mancam o singura data in zi. Iar daca s-ar intampla miercuri sau vineri sa cada un Sfant care are Priveghere, dezlegam la untdelemn, la vin si la peste. Si daca se va intampla Pomenirea Sfantului al caruia este Hramul Bisericii, miercuri sau vineri, de asemeni facem dezlegare la untdelemn, vin si peste.
PENTRU POSTUL PREA SFINTEI NASCATOAREI DE DUMNEZEU
In Postul Adormirii PreaSfintei Stapanei noastre de Dumnezeu Nascatoare, cincisprezece zile, afara de Schimbarea la Fata a Domnului Hristos, postim pana la ceasul noua din zi. Luni, miercuri si vineri mancam mancare uscata si facem si metanii pana la pamant, pana la Impartasirea cu Sfintele Taine, iar marti si joi mancam mancare fara untdelemn. Iar sambata si duminica mancam mancare cu untdelemn si bem vin, iar peste nu mancam pana la Adormirea Prea Sfintei Nascatoarei de Dumnezeu numai de ziua Schimbarii la Fata a Domnului Hristos, cand mancam peste de doua ori in zi.
DESPRE POSTURILE CELE LEGIUITE PE CARE BISERICA SOBORNICEASCA LE-A PASTRAT PENTRU DREPT-CREDINCIOSII CRESTINI. PRAVILA SFINTILOR APOSTOLI
Oricare episcop, preot sau diacon sau citet sau cantaret nu posteste Postul cel Mare si toate miercurile si vinerile din tot anul afara de faptul ca este neputincios, sa se cateriseasca iar mireanul sa se afuriseasca.
Asadar, Invataturile Sfintilor Apostoli spun ca Sfantul si Marele Post, de asemeni si toate miercurile si vinerile de peste tot anul, intocmai trebuie sa se posteasca apoi, dupa cum in Sfantul si Marele Post mancam, asa mancam si miercurile si vinerile din tot anul, afara daca suntem neputinciosi sau daca este Praznic, pentru ca zice Cuvantul de Invatatura: Cel ce nu posteste intru aceste zile preot, daca este, sa se cateriseasca, iar mirean, de este, sa nu se impartaseasca o anumita vreme.
DESPRE VIAȚA PETRECERII CELEI DE OBȘTE
Capitolul 36
DESPRE VIATA PETRECERII CELEI DE OBSTE
Pe scurt si despre treburile de o nevoie fata de care este dator cel mai mare sa priveasca si sa ia aminte la manastiri. Ce trebuie sa pazeasca neschimbat stradaniile Sfintilor si de Dumnezeu purtatorilor Parinti ale incepaturilor vietii celei de obste, despre mancare si bautura dupa cum s-a socotit. Ne-am invatat din Tipicul Sfantului Munte al Athosului despre Praznicele mici, dupa cum se vorbeste acolo, a canta: Dumnezeu este Domnul…, iar pentru mancare si bautura precum si celelalte Praznice nu se dezleaga, ca si niste zile de post acestea se invata. Si acestea se cuvine atunci cand se intampla o zi de post sau vreun Praznic, iar Slujbele Imparatesti si cele Mari, adica ale Nasterii Domnului Iisus Hristos si Dumnezeiestii Aratari, adica a Botezului si a Joii cele Mari si a Sambetei celei mari au alta forma si alta slujba.
ÎNVĂȚĂTURI DESPRE MÂNCARE ȘI BĂUTURĂ SÂMBATA, DUMINICA ȘI ÎN CELELALTE ZILE ALE SĂPTĂMÂNII ȘI DESPRE TOATĂ GĂTIREA MESEI
Capitolul 37
INVATATURI DESPRE MANCARE SI BAUTURA SAMBATA, DUMINICA SI IN CELELALTE ZILE ALE SAPTAMANII SI DESPRE TOATA GATIREA MESEI
Duminica, la Praznicele Imparatesti, se cuvine a manca trei feluri de bucate, iar seara doua, iar in celelalte zile ale saptamanii, marti si joi si sambata, doua, iar seara una. Si trebuie sa se stie si aceasta, ca cel ce slujeste la masa fratilor este dator sa bata in toaca sau sa traga clopotul pentru ca sa se adune toti la masa si citeste apoi Psalmul 144: Inalta-Te-Voi Dumnezeul meu Imparatul meu !. Si terminand Psalmul acesta zice si Tatal nostru…, Slava… Si acum…, Doamne miluieste… (de trei ori), Binecuvinteaza… si mancare fiind pusa pe masa, cel mai mare sau preotul de rand Binecuvinteaza masa zicand: Hristoase Dumnezeule Binecuvinteaza mancarea si bautura robilor tai ! si celelalte. Si sta fiecare la locul sau dupa randuiala, cu buna cuviinta si fara ca sa vorbeasca, iara citetul indata incepe sa citeasca titlul citirii cuvantului ce vrea ca sa-l citeasca, zicand: Binecuvinteaza parinte… pentru a citi apoi cel mai mare sau preotul cel de rand, zice: Pentru Rugaciunile Sfantului al caruia este cuvantul… si citetul zicand: Amin, incepe apoi a citi. Se face mancarea in liniste si cu luare aminte la cuvantul care se citeste.
Dupa sfarsitul mancarii, cel mai mare loveste in clopotel si vine bucatarul cel mai mare cu cosul si face trei inchinaciuni si zice: Pentru Rugaciunile Sfintilor… si celelalte. Cel mai mare raspunde: Amin, apoi bucatarul spune: Binecuvinteaza Parinte Sfinte a aduna ramasitele Mesei !, iar cel mai mare spune: Hristoase Dumnezeule Binecuvinteaza sfaramiturile Mesei si le inmulteste pe acestea intru Sfant locasul acesta si in toata lumea ta !. Bucatarul spune apoi: Amin si aduna sfaramiturile de la masa.
Apoi cel mai mare iarasi loveste in clopotel si se scoala de la masa citetul citind: Pentru Rugaciunile… cel mai mare spune: Amin. Citetul: Bine este cuvantat Dumnezeu cel ce ne iubeste si ne hraneste pe noi, din tineretile noastre… si celelalte: Slava… Tie Doamne, Slava… Sfinte, Slava… Imparate… si celelalte. Apoi: Slava… Si acum…, Doamne miluieste (de trei ori), Binecuvinteaza, iar fratele cel ce voieste a ridica panaghia zice: Binecuvantati Parinti cinstiti si ma iertati pe mine pacatosul ! si preotul zice: Dumnezeu sa te ierte si sa te miluiasca ! si luand panaghia cu amandoua mainile, cu varfurile degetelor, o inalta deasupra capului spre Sfanta Treime, zice cu glas mare: Mare este numele . Iar cel mai mare sau preotul cel de rand zice: Al Prea Sfintei Treimi… si mutandu-l deasupra capului PreaSfintei Nascatoare de Dumnezeu, il insemneaza Crucis zicand: Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu ajuta-ne noua, iar preotul: Cu ale ei Sfinte Rugaciuni, Dumnezeu miluieste-ne si ne mantuieste pe noi !.
Si zice citetul: Fericimu-Te pe Tine toate neamurile… apoi cantam: Cuvine-se sa Te Fericim… si pana se termina Cantarea, se termina si Panaghia de impartit. Atunci vine si cel ce a randuit panaghia si sta la colturile mesei celei dinspre usa privind cu umilinta catre cel mai mare si mainile avandu-le stranse la piept zice cu glas mare si cu cucernicie: Parintilor Sfinti iertati-ma pe mine pacatosul ! si cazand, se inchina pana la pamant si luand Iertaciune si Binecuvantare se scoala. Iar cel mai mare sau preotul cel de rand, savarseste cealalta Rugaciune a Mesei. Dupa randuiala care s-a aratat mai inainte, la Slujba Invierii, dupa Ceasul al treilea, pagina … Iar unde nu se ridica Panaghia, sculandu-ne zice citetul dupa obicei: Pentru Rugaciunile Parintilor Sfintilor … si preotul spune: Amin. Citetul: Bine este cuvantat Dumnezeu cel ce ne hraneste pe noi din tineretile noastre …! Slava… Tie Doamne, Slava… Tie Sfinte, Slava… Tie Imparate…, apoi: Multumim Tie Hristoase Doamne Dumnezeul nostru !.
Dupa aceea spune: Cuvine-se sa Te Fericim pe Tine… Slava… Si acum… Doamne miluieste ! (de trei ori), Binecuvanteaza !, apoi cel mai mare zice: Bine este cuvantat Dumnezeu, cel ce ne hraneste pe noi din darurile Sale cele bogate… si citetul spune: Amin! si iesind el din trapeza, trapezarul impreuna cu bucatarul cel mare si cu slujitorii lor, cad inaintea lor cerand iertare, iar cel mai mare zice: Dumnezeu sa va miluiasca si sa va mantuiasca pe voi, care ne slujiti noua !, si asa fratii facand metanie celui mai mare ies de la Masa si merg la chilii cu buna randuiala si fara de tulburare.
Deci acest Tipic trebuie sa se tina, sa se pazeasca sambata si duminica si la Praznicele Saptamanii afara de ale Cincizecimii, peste toate zilele asa sa fie. Iar vin daca s-ar intampla sa fie nu este cuviincios sa se bea, dupa Tipic, fara numai duminica sau la Praznicele Domnesti, pentru ca atunci este de trebuinta sa se bea cate un pahar, cate doua sau cel mult, cate trei, iar altceva nimic. Cate doua sau cate trei pahare nu zic dupa Tipic, ci dupa nevoie sa se faca. Si mai ales daca s-ar intampla dupa cum am zis, pentru cele trei feluri de mancare duminica sau la Praznicele cele Mari si asa dupa cum am zis, sa se dea doua feluri de mancare pentru ca sa fie randuiala si, de multe ori, sa se mai dea si inca un fel de mancare.
Asa si cu vinul sa se dea doua pahare, iar de mai multe ori sa se dea si cate al treilea pahar. Dar daca s-ar putea ca si in zilele cele zise si hotarate, dupa cum am zis totdeauna, dupa cum si marele Simion Facatorul de Minuni spune, sa nu se bea, pentru ca lauda monahului este a nu bea vin niciodata. Iar daca va bea pentru neputinta trupului sau, sa bea insa putin. La fel si Pimen, marele parinte al nostru, spune: Monahilor nicidecum nu li cuvine sa bea vin !. Pentru aceasta si in alta zi de rand, in afara de duminica, pentru oarecare neputinta este nevoie, se bea putin dupa cuvantul Sfantului Simion care zice: Putin vin se cuvine a bea pentru tamaduire !. Si chiar daca este vin nu se cuvine sa se dea in toate zilele dupa cum Dumnezeiestile Pravile poruncesc. Si de se va intampla in zilele acestea sa fie branza, oua sau peste, se cuvine sa mancam dar fara a se ingriji de acestea, si se cade si se cuvine sa impartim partea de branza fiecaruia, sa dam fratilor cate o felie si jumatate din celelalte. De asemeni si untdelemn sa se puie cu masura in fiecare fiertura. Aceasta randuiala se cade sa se faca totdeauna cand se mananca amandoua felurile.
Iar daca orice mancare de la orice iubitor de Hristos se face si pentru ca sa nu se necajeasca cel ce a adus-o, de nevoie se cuvine sa pastram masura si asa iarasi, nu fara de socoteala si fara de grija ci cu mai mult folos se face spre slava lui Dumnezeu. Iar daca nu s-ar intampla asa totdeauna in zilele cele randuite cu acele masuri de Cantare de branza, de unt si de celelalte se cuvine sa ne hranim. Si de multe ori daca este cu putinta sa le imputinam pe acestea se cuvine sa inmultim nevointa. Dupa cum zice cu adevarat si Marele Vasile intru scrierile sale pustnicesti.
Ca asa se cuvine fiecaruia a vietui cand ii vine vremea ca sa manance atata cat sa se arate pe el celor ce sunt de fata si il privesc. Deci, dupa Tipicul acesta, pentru branza si pentru untdelemn si pentru vin peste tot anul cu masura si cu randuiala se cade sa se faca. Dupa cum si Dumnezeiestii Parintii nostri poruncesc si sfatuiesc spunand: De toate cu masura si cu randuiala sa se faca . La fel si Sfantul Efrem zice: Ca mare primejdie este unde Legile Praznicelor nu sunt respectate. Si zicem dupa randuiala, deci dupa sfarsitul Cincizecimii, adica de la Duminica tuturor Sfintilor pana la Sfintii Apostoli, martea si joia mancam o fiertura fara de untdelemn si aceasta la ceasul al noualea si o alta mancare uscata. Iar luni, miercuri si vineri mancare uscata se cade sa mancam, paine si apa si altele asemenea acestora. Iar sambata si duminica doua feluri de mancare se cuvine a se manca, iar mai des se poate manca si peste.
Si cand se mananca si mancare gatita, se cuvine si alta mancare impreuna cu dansa sa se manance, ca sa fie impreuna cu dansa doua feluri de mancaruri. Iar de la Sfintii Apostoli pana la Postul Prea Sfintei Nascatoare de Dumnezeu, martea si joia, doua feluri de mancare se cuvine a manca si de doua ori pe zi, iar miercuri si vineri se mananca o data la ceasul al noualea dupa Invataturile Sfintilor Parinti. Dupa cum Sfantul Simion, Facatorul de Minuni a zis: Ca se cade monahului sa posteasca pana la ceasul al noualea. De asemeni si in viata Prea Cuviosului nostru Parinte Pahomie zice ingerul in Predania Vietuirii de obste, cum ca in ceasul al noualea se mananca si cand voiesc a manca sa faca trei metanii.
DESPRE CEA DE-A DOUA MANCARE SE CUVINE SA STIM
Iar dupa scularea fratilor de la masa sa fie si a doua mancare sa se puna bucate ca si pe masa cea dintai ca sa manance trapezarul , bucatarul, citetul si ceilalti slujitori. Si aceasta Se cuvine sa stim cum ca nimanui nu i se cuvine sa ia nici macar o bucatica de la masa sau sa o dea altuia sau sa o duca in chilie. Si nici sa ceara ceva de la frati sa aiba in chilia sa paine sau linte sau fiertura sau poame sau altceva din acestea sa le aiba acolo ci toate sa se manance de obste. Iar daca cineva pentru neputinta nu poate sa vina la masa unuia ca acestuia, dupa porunca celui mai mare, sa-i dea la chilia lui toata mancarea. Iar daca cineva trimite, fiind plecat undeva, pentru vreo treaba si va zabovi si nu va putea sa fie cu fratii la masa sa i se dea si aceluia insa la masa sa manance.
Insa nimenea sa nu fie liber asa dupa cum zic a manca in chilie. Deci cu totul acest lucru il indepartam ca pe unul care ne indeparteaza de viata de obste. Iar dupa Vecernie, loveste in toaca de trei ori si intra frati la masa, iar pentru cina nimic nu se cade a fierbe dar nici rece nu trebuie sa se manance, ci sa se incalzeasca putin mancarea de la pranz. Aceasta pana seara sa fie pazita, sa fie carbuni in cuptor si pe dansul sa stea un vas de lut pana seara si asa mancarea calda se va pastra si fara sa se strice si buna si la cina se va pune. Si intrand fratii la masa zice chelarul cu mare glas: Doamne Binecuvinteaza!, si se roaga.
Apoi cel mai mare loveste in clopotel si zice citetul: Manca-vor saracii si se vor satura si vor lauda pe Domnul cei ce-l cauta pe Dansul, vii vor fi inimile lor in veacul veacului Slava… Si acum… Doamne Miluieste (de trei ori) Binecuvinteaza!, iar cel mai mare zice: Hristoase Dumnezeule Binecuvinteaza mancarea si bautura robilor tai. Ca Sfant esti totdeauna acum si pururea si in vecii vecilor. Si daca este mangaiere, atunci pune si bautura cate doua pahare, asa dupa cum s-a facut la pranz, iar dupa cina, sculandu-ne de la masa, zice citetul: Pentru Rugaciunile Sfintilor Parintilor nostri…, iar cel mai mare sau preotul cel de rand zice: Amin.
Citetul: Slava… Si acum… Doamne miluieste!, (de trei ori), Blagosloveste… apoi: Facutu-sa Pantecele Tau Masa Sfanta… si Ceea ce esti mai cinstita…, dupa aceasta: Veselitu-ne-ai pe noi Doamne intru fapturile tale… Slava… Si acum… Doamne miluieste!, (de trei ori) Binecuvinteaza. Cel mai mare zice: Cu noi este Dumnezeu cu Darul Sau si cu iubire de oameni totdeauna acum si pururea si in vecii vecilor Amin. Si iesind de la masa, fiecare merge la chilia sa facand metanii celui mai mare.
DESPRE TĂCEREA DE LA MASĂ
Capitolul 38
DESPRE TĂCEREA DE LA MASĂ
Si multa sarguinta si tarie se cade sa fie ca sa nu graiasca nimic nicidecum unul cu altul fratii la masa nici macar un cat de mic cuvant. In afara de Psalmi si de Citire. Iar daca s-ar intampla ceva, de nevoie, numai cu cel mai mare este dator sa graiasca cineva. S-au cu cel ce se afla la masa insa cu sfiala si cu smerenie.
DESPRE LINTE ȘI DESPRE POAME
Asa este cu evlavie sa se faca, dupa Tipicul Manastirilor celor mari, bobul de linte mazare dupa ce s-au fiert sa se dea cate o farfurie plina fiecaruia dintre frati. Precum si din haine unele daca sunt ieftine si altele daca sunt scumpe dupa cum zice marele Vasile: Cele ce sunt cu osteneala castigate si care implinesc trebuinta cea de nevoie sa cade ale alege dupa vreme. Iar la mancarea uscata, stafide si masline si smochine uscate. Adica cate un fel din fiecare in fiecare zi. Adica un pahar de masline precum este cel de bautura plin si stafide asemenea sase nuci, doisprezece smochine mijlocii, cele mici si cele mari se deosebesc. Deci asa sa cade pentru celelalte poame asemenea acestora dupa cum mai sus am spus pentru lintea cea fiarta. Insa acestea toate si fierte si crude daca sunt uscate de asemenea sunt la fel. Iar cand au vreme verdeturile si hrana si masura se deosebeste.
Iar dintre verdeturi de asemenea sunt si fierte si crude si murate varza sarata si ridiche cu otet si celelalte asemenea acestora sunt gatite si bune pentru zilele cele de post si care indeplinesc trebuintele cele de obste. Deci asa hranindu-ne cu Darul lui Dumnezeu, fara ca sa ne lasam prada lacomiei pantecelui. Asa dupa cum unul dintre Sfinti zice: Ca lacomia aceasta este ceea ce prisoseste si mai presus de trebuinta este. De unde si de aceea, Apostolul numarand cele ce ne despartesc pe noi de Dumnezeu si patima aceasta langa cealalta zicand: Ca lacomii nu vor mosteni Imparatia lui Dumnezeu. Iar ca sa castigi ceva mai presus de trebuinta nu este folositor pentru tot locul.
SI ACESTE TOATE RANDUIELI ALE VIETII CELEI DE OBSTE PE CARE SFINTII PARINTI LE-AU INVATAT
Si mancarea cu zeama si mancarea uscata tuturor le-au poruncit cu masura sa le ia. Si cunostinta deplina au luat si de smintelile cele ce rasar si de celelalte pricini care urmeaza celor ce voiesc a vietui intre cei multi. Deci pentru aceasta si daca candva s-ar intampla sa nu fie untdelemn dar s-ar intampla sa se faca altceva spre trebuinta cea de nevoie sa se primeasca cu multumire. Iar daca s-ar intampla sa nu fie nici aceasta nu se cuvine sa ne ingrijim pentru dansa.
Iar sambata, asa dupa cum am spus de mai multe ori inainte intru inceputul ceasului al cincilea, se cuvine a pune masa si a manca doua feluri de mancare precum s-a zis mai inainte. Iar fara de acestea daca va trimite Dumnezeu ceva se cuvine toate sa le mancam spre Slava lui Dumnezeu. Si nu se cuvine sa ne grijim de nimic dupa cum Dumnezeiestii Parintii au invatat. Insusi Domnul a spus: Sa nu va ingrijiti de nimic si celelalte… si Apostolul despre grija cea mai presus de trebuinta taind-o va zice: Avand hrana si imbracaminte cu aceste ne vom indestula.
De asemenea si Duminica pe la ceasul al treilea adica la sfarsitul lui cuviinta este a pune masa si a manca douafeluri de mancare. Si daca Hristos va trimite si altceva care nu se numara cu cele doua feluri de mancare se cade a le manca si pe acelea. Asa dupa cum am spus mai inainte daca este nevoie. Insa nu se cade a scrie aceasta in Tipic ci dupa voia Domnului de se va intampla. Iar sambata este cuviincios a se manca si seara, de asemenea si Duminica si in Praznice in care zile nu se face nici un fel de oprire de la mancare ci se mananca la fiecare dupa cum se cuvine. De asemenea si pentru vin cum am spus mai inainte, cu cuviinta este sa se faca.
Iar in Praznicele cele Mari, adica in ale Domnului Hristos si ale Nascatoarei de Dumnezeu si al Mergatorului Inainte atat al Nasterii cat si al Taierii Capului si pe langa acestea si-n Praznicul Apostolilor Petru si Pavel in orice zi s-ar intampla luni, miercuri sau vineri asa se cuvine sa facem.
La Praznicele Domnului Hristos si a Nascatoarei de Dumnezeu precum s-a aratat si-n ziua Duminicii, afara numai de Postul cel Mare are la fel si la Praznicele Mergatorului Inainte ca si la Praznicul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel. Iar la Praznicele cele Mijlocii, la ceasul al saselea se cade sa se puna masa si seara. Iar despre mancare se va pune dupa cum s-a aratat si in celelalte zile. Iar daca se va intampla in zilele de post atunci, bine este ca la pranz sa se manance uscat. Iar daca si fiertura se cuvine, sa fie fara de indulcire caci este placut lui Dumnezeu lucrul acesta ca de mai multe ori a nu ne afla intru indulcire mai bine este cand nu se vede primejdie a sufletului.
Iar la Praznicele cele Mici, la ceasul al noualea se cuvine a manca ca sa fie dupa randuialalui Dumnezeu. La fel si-n celelalte zile, insa se mananca numai o data in zi. Iar de se cade, si-n Praznicele Mici, fiertura fara untdelemn se poate face, daca este lucru placut lui Dumnezeu sau se poate face chiar si cu untdelemn cand sufletul nu este in primejdie. Si aceasta socoteala dreapta pentru mancare in Praznice s-a facut cu toata purtarea de grija a Sfintilor Parinti celor ce-au invatat acestea. Deci, aceste Praznice care de la Parinti s-au asezat si s-au implinit se cuvine cu dinadinsul si cu frica si cu intelepciunea lui Dumnezeu in mancari a le petrece si a le pazi si in insasi zilele cele de rand, iar mai bine si mai de multe ori intru cele de post. Pentru ca-n multe locuri randuite de Dumnezeiestile Scripturi se afla despre mancarurile din Praznice despartite si deosebite. Cu toate acestea, dupa cum si in Paterice se vorbeste ca, Praznicul nu trebuie sa se savarseasca cu bautura de vin, ci prin innoirea mintii si prin curatenia sufletului. Iar mancarea si bautura mai degraba supara si nesocoteste praznuirea celui ce mai inainte o va fi inceput.
DESPRE CÂNTAREA CARE NU SE CADE SĂ SE CÂNTE FĂRĂ DE SOBOR
Capitolul 39
DESPRE CANTAREA CARE NU SE CADE SA SE CANTE FARA DE SOBOR
Se cuvine sa stim si aceasta dupa cum mai inainte am spus despre Cantare ca dupa invatatura Parintilor adica nu se cuvine a avea randuieli in viata de obste afara de Psalmii cei de obste a canta indeosebi sau alta slujba a citi. Ci toate in mijloc sa fie. Fara numai daca este dupa dreapta socotinta spre folosul si spre mantuirea sufletului dupa cum am scris mai inainte pentru fiecare chip si aceasta numai cu sfatul celui mai mare.
DESPRE FAPTUL CĂ NU SE CUVINE A MÂNCA AFARĂ NUMAI DE MASA CEA DE OBȘTE
Capitolul 40
DESPRE FAPTUL CĂ NU SE CUVINE A MÂNCA AFARĂ NUMAI DE MASA CEA DE OBȘTE
Trebuie sa se stie ca nu se cade, asa dupa cum spun invataturile, a manca cineva singur dar mai ales cel mai mare ci, daca va fi pentru mai multa intamplare si nevointa sau pentru alte pricini binecuvantate prin duhovniceasca porunca a celui mai mare, spre mantuirea sufletului sa se faca, adica poate manca iar nu pentru vreo viclenie draceasca. Si acest lucru nu este nici necuvios, nici nemarturisit ci avem multe marturii intru invataturile cele pustnicesti ale Marelui Vasile dupa cum zice: Ca dupa cum este locul si amestecarea si prefacerea vazduhului asa si hrana sa fie.
Si iarasi in scrierile Sfantului Pahomie se spune ca hrana ii era schimbata de catre Sfantul si Dumnezeescul Inger. Iar oarecare dintre Sfintii barbati si din Sfintele femei in vietile de obste sa scrie ca au postit cu post mai presus de masura si cu privegheri si nimic nu au folosit. Numai pentru nevointe sa fie, daca impreuna se unesc prin slava lui Dumnezeu iar nu spre vatamarea sufletului.
DESPRE HAINE, DESPRE ÎMBRĂCĂMINTE ȘI DESPRE TOATE CELE DE TREBUINȚĂ TRUPULUI
Capitolul 41
DESPRE HAINE, DESPRE IMBRACAMINTE SI DESPRE TOATE CELE DE TREBUINTA TRUPULUI
Dupa cum s-a aratat pentru hrana monahilor cele randuite de Dumnezeestii Parinti care ne-au invatat ca bine este sa folosim hrana cea de toate zilele si sa nu folosim mai mult decat ne trebuieste in acelasi chip ne invata si despre imbracamintea cea de care avem nevoie. Astfel Marele Vasile in cartile sale „Cuvintele cele pustnicesti” ne invata in mod amanuntit despre cele ce se cuvin monahului. Deci si noi suntem datori in Tipicurile noastre sa urmam acelora. Deci cuviincios este ca fiecare din frati sa aiba doua haine: una veche si carpita, iar alta noua; pentru ca sa se schimbe si acestea sa fie facute simplu sau chiar mai usor ar putea fi cumparate dupa cum Dumnezeestii Parinti au poruncit. Sau pot fi chiar aduse si din alte tari daca sunt ieftine si simple si nu pricinuiesc multa grija se cuvine ca si acestea sa le poata avea monahul.
De asemenea si mantia cea de deasupra sa fie simpla si daca este si cusuta cu atat mai bine aceasta pentru ca sa poata sluji iarna mai ales atat inauntru cat si in afara iar vara nu este trebuinta de multe haine, dupa cum si Parintii poruncesc. De asemenea si incaltamintile sa fie simple iar pentru iarna pot fi ceva mai groase dar tot simple la fel s-a spus si pentru haine. Toate acestea fiind de trebuinta si simple si neosandite. De asemenea este dator Monahul sa aiba si un culion (un fes calugaresc), sa aiba si o panza de acoperit. Si dupa cum este imbracamintea asemenea trebuie sa fie si culionul.
ÎNVĂȚĂTURĂ PENTRU CEI CE VOR SĂ SE DESPARTĂ DE MĂNĂSTIRE
Capitolul 42
INVATATURA PENTRU CEI CE VOR SA SE DESPARTA DE MANASTIRE
Cel dintai sfat ce i se cuvine unuia care doreste sa se desparta de manastire trebuie sa i-l dea Duhovnicul sau iar acesta sa-l primeasca. Iar daca nu va primi sfatuirea Duhovnicului atunci acesta sa-ti fie tie ca un pagan si vames, dupa cum si Domnul ne invata. Acesta trebuie sa se dezbrace, iar panza de la camilafca (cea de la culionul sau fesul calugaresc) sa-i desfaca cel mai mare si dupa aceea s-o ia si dupa aceea toata camilafca sa i-o ia ca si darul care i-a fost dat lui ticalosului sa o intoarca cel mai mare catre el, dupa cum Domnul a zis: „Pace casei acesteia sa ziceti, iar daca acea casa nu este vrednica de pace sa se intoarca pacea catre voi”. Iar Sfantul Casian zice: „Cel ce acum se leapada si nu vine catre spovedanie sa se dezbrace de toate hainele cele ale monahilor si in haine lumesti sa fie imbracat pe care le-a avut cand a intrat in manastire si asa sa iasa din manastire”.
DESPRE MUNTELE SFANTULUI AUXENTIE
Ne-am interesat despre acesta si pentru un alt oarecare lucru minunat si foarte des ce se savarseste in muntele Sfantului Auxentie, munte care este de cealalta parte a cetatii lui Constantin in Manastirea care se numeste a Sfantului Antonie si anume se spune ca in timpul Privegherilor celor din zi si in vremea citirilor toti monahii lucreaza, stand jos, acele numite gaitanuri, facandu-le cu mainile lor. Aceasta, in primul rand, pentru ca ei sa fie treji, pentru a nu dormi, si sa ia aminte apoi la citire pe de o parte, iar pe de alta parte, pentru ca sa fie binecuvantati prin acesta pentru ca in vremea adunarii obstei aceste se lucreaza. Si se fac astfel matanii pe care apoi acestia le cos la hainele fratilor dupa cum este obiceiul monahilor. Si daca ar fi vrut cineva dintre frati sa iasa candva din manastire, dupa ce acesta primea toate invataturile si sfaturile cele cuviincioase si daca totusi acesta nu ar fi ascultat si nu ar fi vrut sa se indrepteze atunci numai gaitanul desfacandu-l cel mai mare de la hainele lui il lua la sine si prin aceasta ii lua si Binecuvantarea de la dansul iar pe el ca pe un rau-credincios il despartea de manastire.
Deci in acest chip al invataturilor celor de demult ale Sfintilor Parinti si ale Evangheliilor se cuvine ca sa urmam si noi astazi. De asemenea, si mantia se cuvine sa i-o ia cel mai mare si sa-l imbrace in hainele cele cu care a venit si aceasta daca este facut monah, daca nu este facut monah atunci se cuvine sa-i ia doar culionul si-n locul lui sa puna ceva din cele lumesti sau macar fesul culionului ca sa aiba un acoperamant. Si asa sa-l scoata din manastire asa dupa cum s-a aratat in cuvintele de mai sus toate acestea trebuie facute cu randuiala si nu fara de randuiala asa dupa cum Povatuitorul cel din Pateric spune ca a fost luat tot chipul de pe acel frate dar cu multa pricepere Dumnezeiasca si cu socotinta duhovniceasca sau facut acestea pentru ca sa nu-l lase pe cel ce s-a lepadat de manastire si s-a indreptat spre lume sa plece nepovatuit sa lucreze lucruri diferite de cele pe care le-a facut in manastire. Iar numele pe care-l va purta sa fie un nume de rand. Dar daca acesta se foloseste de cele facute pentru mantuirea sufletului sau si este placut lui Dumnezeu pentru aceasta atunci sa faca aceasta spre slava lui Dumnezeu si nu spre hula. Iar daca nu, atunci lucrul care este inaintea lui Dumnezeu bun acela trebuie sa-l faca.
DESPRE SLUJBE ȘI DESPRE CELELALTE SĂRBĂTORI ALE FRAȚILOR
Capitolul 43
DESPRE SLUJBE SI DESPRE CELELALTE SARBATORI ALE FRATILOR
Bine este sa se stie ca am luat de la Sfintii Parinti, de la Marele Vasile si din viata Sfantului Parintelui nostru Pahomie si de la Sfantul Casian Romanul si din celelalte invataturi din vietile de obste ale Sfintilor Parinti, de la toti acestia am luat invatatura despre cum se cuvine sa pastreze randuiala fratii cei ce slujesc in Sfintele Manastiri unde viata este de obste. Paracliserii, fiecare pe rand se cuvine sa fie in slujba bisericeasca, dupa cum si in tipicul Sfantului Pahomie se spune: Ca ingerul i-a spus lui ca dupa trei saptamani sa se schimbe bucatarii si ceilalti cu dansul si sa vina alti slujitori.
Pentru aceasta se cuvine fiecaruia din frati sa slujeasca cate o saptamana, de asemenea se cuvine si celorlalti. Asa dupa cum si Domnul spune: Sa va iubiti unul pre altul si sa slujiti unul altuia. Iar daca cel mai mare cunoaste pe unul din frati care este puternic la cuvant si vrednic spre a sluji si spre a se folosi de slujba si pentru a se folosi si fratii atunci de cuviinta este a-l pune pe acesta sa slujeasca, pentru ca si acest lucru este dupa predaniile Sfintilor Parinti dupa cuvantul Sfantului Casian asa dupa cum spune el in Vietile cele de obste.
l
.
.
.
.