Cuvânt introductiv

Însemnătatea lucrării

Am ales aceasta lucrare a Sfantului Sava cel Sfintit deoarece am constatat ca in cei noua ani de teologie pe care, cu ajutorul lui Dumnezeu, i-am petrecut in Seminarul Teologic de la Manastirea Neamt si apoi in Facultatea de  Teologie  Ortodoxa  de  la  Iasi,  ca  aproape  peste  tot  in  bisericile  noastre  ortodoxe  prea  putin  se  mai  stie  de randuiala  ce trebuie respectata  la  fiecare slujba.  Despre randuiala  slujbei  atunci  cand  sunt  mai  multi  Sfinti  si  se intampla si o sarbatoare in aceeasi zi , se stie prea putin si se pune in practica si mai putin. Pentru ca daca parintele, adica preotul sau viitorul preot nu stie si nu are unde, de unde si cum sa se documenteze si sa se informeze la timp, atunci cu atat mai putin dascalul sau cantaretul va sti si va putea pune in practica ceea ce stie. Daca preotul lasa de la  sine  atunci  cantaretul  cu  atat  mai  mult  si  astfel  frumusetea  slujbelor  va  fi  stirbita  iar  credinciosii  vor  pleca nemangaiati  sufleteste  sau  mangaiati  prea  putin  de  la  Sfintele  slujbe  fara  sa  stie  de  ce.  Si  atunci, prioritatea raspunderii va cadea tot in grija si pe umerii preotilor care nu vor putea da raspuns atunci cand vor fi intrebati.

Preotul are, asadar, datoria sa invete si sa aplice randuiala cuvenita a fiecarei slujbe, iar crestinii trebuie sa stie si  sa  urmeze  pe pastorii  lor intru  cele Sfinte  si  astfel  toate cele  catre  Domnul  fiind indeplinite se  vor  putea bucura si de odihna si fericirea cea pururea viitoare de care s-au bucurat Sfintii si toti cei care au primit cele Sfinte. Preotul este pastorul sufletesc care prin grija si osardia sa isi pastoreste turma spre mantuire dar pentru ca pastoratia sa fie incununata de succes el trebuie sa cunoasca, sa fie bine informat, sa stie toate cele randuite de Biserica si sa le urmeze intocmai pentru ca astfel munca sa va primi ajutorul Divin si mijlocirea Sfintilor putand astfel raspunde ca si apostolul: Nu am facut decat ceea ce eram dator sa fac.

Dar aceasta carte nu se adreseaza numai preotilor si slujitorilor Bisericii ci si tuturor crestinilor ortodocsi si neortodocsi care vor putea observa frumusetea slujbelor ce sunt descrise pentru fiecare zi si mergand la biserica vor putea urmari slujbele in intreaga lor frumusete impartasindu-se de harul Dumnezeiesc si primind ajutorul Divin in sufletele lor.

Inchei  aceasta  parte  introductiva  multumind  lui  Dumnezeu  pentru  tot  ajutorul  dat  mie  pacatosului  si rugindu-L sa  ma intareasca sa  duc la  bun sfarsit  ceea  ce  am inceput,  sau  cu alte cuvinte,  sa pun inceput  bun  in implinirea lucrarii ce urmeaza sa o indeplinesc. Amin !

,

RÂNDUIALA VECERNIEI CELEI MICI

SERIA ÎNTÂI

 

Capitolul 1

RÂNDUIALA VECERNIEI CELEI MICI

.

In ziua sambetei mai inainte de apusul soarelui merge paracliserul, adica aprinzatorul de candele, la cel mai mare si face acestuia metanie; insemnand cu venirea sa vremea noptii. Apoi, luand binecuvantare, iese si toaca in toaca cea mica. Si fratii adunandu-se in pridvor preotul face inceputul: Binecuvantat este Dumnezeul nostru… iar cantaretul sau citetul  cel de rand zice:  Amin.  Apoi: Slava… Tie Dumnezeul  nostru Slava… Tie. Apoi rugaciunea: Imparate Ceresc, Sfinte Dumnezeule…si, dupa Tatal nostru, spune: Ecfonisul, preotul: Ca a ta este imparatia… Iar citetul  citeste  Ceasul  al  noualea  dupa  obicei.

Apoi  dupa  sfarsitul  Ceasului  al  noualea  si  al  Otpustului  intram in biserica si sta fiecare la locul lui. Si daca se citeste   Ceasul   noua in biserica atunci Otpustul Ceasului noua nu se mai  face  ci  indata  preotul  incepe  zicand:  Binecuvantat  este  Dumnezeul  nostru…  iar  citetul  zice:  Veniti  sa  ne inchinam… (de trei ori) si Psalmul Vecerniei, 103, pe care il citeste rar si cu glas duios.

Dupa Psalm spune: Slava… Si  acum…  apoi  Aliluia  (de trei  ori).  Iar preotul  nu spune:  Ectenia  citetul  spune::  Doamne  miluieste (de trei  ori). Slava… Si acum… si indata incepe Doamne, strigat-am … si se pun Stihirile pe patru. Si cantam Stihirile Invierii ale  glasului,  pe trei,  repetand-o pe prima  de doua  ori. Apoi, spunem Slava… Si acum… Cantarea: Lumina lina apoi Prochimenul: Domnul a imparatit, cu Stihul: Imbracatu-sa Domnul intru putere si s-a incins si iarasi se canta Prochimenul: Domnul a imparatit. Apoi se pune Rugaciunea: Invredniceste-ne Doamne si indata canta Stihoavna, o Stihira a Invierii si apoi alte trei Stihiri podobnice ale Nascatoarei de Dumnezeu, cu Stihurile lor; Slava… Si acum… tot  imnul  lor.

Apoi  Acum  slobozeste… Sfinte  Dumnezeule…  si  celelalte  Rugaciuni  incepatoare  iar  dupa  Tatal nostru,  spunem Troparul  Invierii: Slava… Si acum…  a Nascatoarei,  dupa aceasta preotul spune Ectenia cea mica: Miluieste  pe  noi   Dumnezeule…   Strana   raspunde:   Doamne   miluieste  (de  trei   ori);   Inca   ne  rugam  pentru binecredinciosul…,  iar  strana  raspunde:  Doamne  miluieste  (de  trei  ori);  Inca  ne  rugam  pentru  Arhiepiscopul nostru… (numele), iar strana raspunde: Doamne miluieste (de trei ori);Inca ne rugam pentru toti fratii nostri … iar strana raspunde: Doamne  miluieste (de trei  ori); iar preotul  spune Ecfonisul: Ca milostiv si iubitor de oameni … Apoi preotul spune: Slava Tie Hristoase Dumnezeul nostru, Slava Tie si face Otpustul cel mic. Si se canta: Multi ani.

Apoi  intrand in trapeza  zice: Rugaciunea:  Manca-vor saracii…, Slava… Si acum… Domne  miluieste (de trei ori),  Parinte  binecuvanteaza.  Iar  preotul  binecuvanteaza  masa  si  noi  mancam  putin  ca  sa  nu  ne  ingreuiem  la priveghere. Iar dupa mancare zicem Slava…, Si acum… si Rugaciunea: Facutu-sa pantecele lor masa sfanta. Dupa aceasta  se  canta:  Ceea  ce  esti  mai  cinstita,  apoi  se  spune  rugaciunea:  Veselitu-ne-ai  pe noi  Doamne…  si,  dupa sfarsitul  rugaciunii,  zicem  iarasi  Slava…  Si  acum…,  Doamne  miluieste (de  trei  ori)  Parinte binecuvanteaza,  iar preotul spune: Cu noi este Dumnezeu… Iara dupa aceea mergem la chilii pentru ca sa asteptam vremea de toaca.

RANDUIALA VECERNIEI CELEI MARI (ADICA PRIVEGHEREA DE TOATA NOAPTEA SI UTRENIA INVIERII)

Capitolul 2

RANDUIALA VECERNIEI CELEI MARI (ADICA PRIVEGHEREA DE TOATA NOAPTEA SI UTRENIA INVIERII)

La  putin  timp  dupa  apusul  soarelui  merge  aprinzatorul  de  candele  si  face  metanie la  cel  mai  mare apoi merge si  bate  clopotul  cel  mare si  toaca  cea  mare,  fara sa  se  grabeasca   si  spunand in gand:  Fericiti  cei  fara  de prihana… sau spunand Psalmul 50, rar (de 12 ori). Si, dupa aceea, intra si aprinde candelele si pregateste cadelnita.

Si  asa,  iarasi  iese  si  bate  toate  clopotele,  apoi  intorcandu-se  in  biserica  aprinde  o  lumanare  in  sfetnic  si  pune sfetnicul  in preajma  Usilor  Imparatesti.  Apoi  face  metanie  preotului  care  este  de  rand  iar  preotul  merge  si  face metanie la  cel  mai mare si mergand face inchinaciuni   inaintea Sfintelor Usi si apoi la amandoua stranele, cate o inchinaciune, iar fratii stau toti in strane. Si intrand in Sfantul Altar pune epitrahilul pe gat sarutand crucea care este deasupra lui si luand cadelnita si stand inaintea Sfintei Mese pune tamaie si citeste Rugaciunea tamaiei, in taina. Si asa  cadeste  Sfanta  Masa  in  chipul  crucii  de  jur  imprejur  si  tot  Altarul.  Si,  deschizand  Sfintele  Usi,  iese.

Iar paracliserul luand sfesnicul cel ce fusese pus in mijlocul bisericii in dreptul Sfintelor usi zice cu glas mare: Sculati- va! tinand in mini sfesnicul cu faclia aprinsa. Si toti se scoala, se ridica, si, iesind preotul printre Sfintele Usi, face cruce cu cadelnita inaintea Sfintelor usi cadind drept si apoi intr-o parte si mergand cadeste dupa randuiala Sfintele Icoane din partea dreapta si apoi pe cele din partea stanga, dupa randuiala lor. Dupa aceasta ii cadeste pe cei  mai mari si amandoua stranile dupa randuiala obisnuita. Iar paracliserul merge cu sfesnicul inaintea lui. Iar cand preotul face  cruce  cu  cadelnita  se inclina  putin si  se  inchina  si  paracliserul,  apoi  ies  in pridvor  si  cadeste  preotul  dupa randuiala pe frati. Si intorcandu-se iarasi in biserica si stand in mijlocul ei insemneaza cu cadelnita in chipul crucii, cadind  catre  rasarit  si  rostind cu  glas  mare:  Dumnezeule binecuvanteaza.

Si  indata  cadeste Icoana  Mantuitorului Hristos si a Prea Sfintei Nascatoarei de Dumnezeu si pe cel mai mare la locul lui si intrand preotul in Sfantul Altar si stand inaintea Sfintei Mese insemneaza cu cadelnita de trei ori. Dupa aceasta zice cu glas mare: Slava  Sfintei si celei Deofiinta si de Viata Facatoarei si Nedespartitei Treimi. Totdeauna acum  si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Si incepe cel mai mare sau eclesiarhul zicand: Amin. Veniti sa ne inchinam Imparatului nostru Dumnezeu. Incet si cu glas lin. Apoi a doua oara putin mai tare: Veniti sa ne inchinam si sa cadem la Hristos Imparatul nostru Dumnezeu,  iar  a  treia  oara,  cu  glas  si  mai  inalt,  zicand:  Veniti  sa  ne  inchinam  si  sa  cadem  la  insusi  Hristos Imparatul  si  Dumnezeul  nostru.  Apoi  deosebit  zice:  Veniti  sa  ne  inchinam  si  sa  cadem  inaintea  Lui.  Si  indata incepe cel mai mare sau eclesiarhul cu glas mai inalt, pe glasul 8: Binecuvinteaza suflet al meu … cu glas rar si cu cantare  dulce  si  canta  si  ceilalti  frati.

Apoi  Pripeala:Bine  esti  cuvantat  Doamne.Apoi  a  doua  oara  cantaretii  din strana  dreapta:  Doamne Dumnezeul  meu maritu-Te-ai  foarte…,   si  Pripeala: Bine esti  cuvantat  Doamne;  cu glas usor  cantand  impreuna  ambele  strane.  Iar  preotul,  cu  paracliserul  ies  din  Sfantul  Altar  si  fac  trei  inchinaciuni inaintea Sfintelor Usi. Si, intorcandu-se, fac inchinaciune inaintea celui mai mare, apoi spre amandoua stranele cate una si merg si stau la locul lor fiecare.

Insemnare – in sobornicestile si bisericile de enorie lucreaza preotul impreuna cu diaconul, preotul fiind in felon iar diaconul in stihar.

Iar cand incep a canta: Toate cu intelepciune le-ai facut si Slava Tie Doamne cel ce ai  facut toate, atunci preotul  merge  inaintea  Usilor  celor  Imparatesti,  cu  epitrahilul  si  stand  cu  capul  descoperit  citeste  Rugaciunile Luminilor. Iar dupa sfarsitul Psalmului zice: Ectenia cea mare: Cu pace Domnului sa ne rugam …, si dupa Ectenie, Ecfonisul: Ca Tie  se cuvine … Deci cantam din Psaltire pe glas 8, Catisma cea dintai: Fericit barbatul, Antifonul cel dintai, iar al doilea si al treilea Antifon  il cantam pe glasul zilei. Si dupa sfarsitul fiecarui Antifon, Ectenia cea mica si Ecfonisul. Dupa Antifonul intai, Ecfonisul: Ca a Ta este stapanirea…, dupa Antifonul al doilea, Ecfonisul: Ca bun si iubitor de oameni… Iar cantandu-se si al treilea Antifon iese diaconul si punand metanie la cel mai mare intra  in  Sfantul  Altar  si  merge  cu  dansul  si  preotul  cel  de  rand.  Si  luand  diaconul  Stiharul  si  Orarul,  ia binecuvantare de la preot  si sarutand dreapta lui  se imbraca in Stihar dupa obicei  si zice: Ectenia  cea  mai  de pe urma  iar  preotul  zice:  Ecfonisul:  (Ca  tu  esti  Dumnezeul  nostru).

Iar  dupa  sfarsitul  obisnuitelor  Stihologii, canonarhul  face  metanie  si  spune  pe  glasul  Octoihului  sau  al  Mineiului  iar  noi  cantam:  Doamne  strigat-am,  pe glasul Octoihului, ce se va intampla. Preotul sta la locul sau cel obisnuit. Si cand incep a canta Doamne, strigat-am … atuncea cadeste preotul sau diaconul dupa cum este obiceiul, si intorcandu-se pune cadelnita la locul ei facand inchinaciune la cel mai mare. Iar noi punem zece Stihiri, incepand cu Scoate din temnita sufletul meu… si cantam Stihirile Invierii ale glasului 3 si  ale glasului 4 si   trei ale Sfantului din Minei ; Slava… a Sfantului daca are, iar daca nu are Slava… Si acum… a Nascatoarei pe glasul de rand.

Si cand zicem Stihul: Ca s-a intarit mila Lui peste noi … canta amandoua stranele impreuna. Atunci preotul face metanie celui mai mare si intrand in Sfantul Altar se imbraca  in  felon  in  timp  ce  la  strana  se  canta  Slava…  Si  indata  face  Vohodul  deschizand  Sfintele  Usi  inainte mergand  cu  doua  sfesnice  aprinse  iar  diaconul  tinand  cadelnita,  iar  dupa  dansul  preotul  fara  cadelnita,  fiind imbracat in felon, sta in mijlocul bisericii in dreptul Sfintelor Usi, iar diaconul sta dea dreapta preotului putin mai deoparte si plecandu-se tine orarul cu trei degete ale mainii drepte, si zice incet numai ca sa auda preotul: Domnului sa ne rugam.

Iar preotul in taina zice rugaciunea: Seara si dimineata si la amiezi… si dupa rugaciune ridicandu-si capul   diaconul   aratand   catre   rasarit,   orarul   tinindu-L   cu   trei   degete   ale   mainii   drepte   zice   catre   preot: Binecuvinteaza  Stapane  Sfanta  intrare,  iar  preotul  binecuvantand,  catre  rasarit  zice:  Binecuvantata  este  intrarea Sfintilor tai Doamne… apoi diaconul merge si cadeste Sfintele Icoane si pe cel mai mare, stranele dupa obicei si iar
sta la locul unde statea mai inainte, asteptand sfarsitul Stihirii. Si  sfarsindu-se Stihira  merge diaconul in mijlocul bisericii si  cadind crucis  zice:  Intelepciune  drepti  iar noi  cantam imnul Lumina lina… Iar  citetii luand sfesnicile merg  inainte  pana  la  Sfintele  Usi  si  diaconul  intrand  inauntru  Sfantului  Altar  cadeste  Sfanta  masa.

Iar  preotul inchinandu-se inaintea  Sfintelor  Usi  si  sarutandu-le intra  si  apoi  inchide  Sfintele  Usi.  Iar  dupa  ce  se termina  de cantat imnul Lumina lina zice  diaconul: Sa luam aminte ! iar preotul: Pace tuturor! si iarasi diaconul: Intelepciune sa luam aminte ! iar canonarhul facand metanie la cel mai mare spune Prochimenul si Stihurile lui. Iar clericii canta Prochimenul zilei pe glas 6: Domnul a imparatit intru podoaba s-a imbracat!. Stihul: Imbracatu-S-a Domnul intru putere si s-a incins. Stihul: Pentru ca am intarit lumea care nu se va clati. Alt Stih: Casei Tale i se cuvine Doamne sfintenie intru de lungime de zile; si iarasi Domnul a imparatit … iar canonarhul avand mainile sale stranse la piept sta in mijlocul bisericii asteptand sfarsitul Prochimenului si facand inchinaciune se duce la locul sau.

Dupa aceasta iese  diaconul  si  stand la  locul  sau  obisnuit  in  mijlocul  bisericii  zice   Ectenia:  Sa  zicem toti  din tot  sufletul…  Si preotul  spune  Ecfonisul:  Ca  milostiv  si  iubitor  de  oameni…  si  dupa  Ecfonis,  zice  cel  mai  mare  sau  citeste  cel randuit: Invrednicesti-ne Doamne… si iarasi diaconul spune   Ectenia: Sa primim rugaciunile noastre… si preotul spune Ecfonisul si apoi Pace tuturor , apoi diaconul spune: Capetele noastre Domnului sa le plecam. Si preotul zice rugaciunea in taina, apoi Ecfonisul: Fie stapanirea imparatiei tale… si asa iese preotul  cu diaconul pe usa dinspre miazanoapte mergand inaintea lor cu doua sfesnice si diaconul cu cadelnita, iar cantaretii merg in urma lor cantand Stihira hramului si iesim in pridvor. Si acolo cadeste diaconul Sfintele Icoane si pe cel  mai mare si stranele dupa randuiala si  cum sta fiecare la locul sau,  si  dupa sfarsitul  Stihirilor se spune: Slava…Si acum…a Nascatoarei.

Si dupa acestea diaconul zice  intru auzul tuturor rugaciunea aceasta: Mantuieste Dumnezeule poporul Tau… pana la sfarsit. Strana spune : Doamne miluieste ! (de patruzeci de ori), diaconul: Inca ne rugam pentru binecredinciosul… strana  raspunde  :  Doamne  miluieste  !  (de  treizeci  de  ori)  Inca  ne  rugam  pentru  Arhiepiscopul  nostru…  (sau Episcopul),  [iar in manastire si pentru Arhimandritul nostru (numele)] iar strana raspunde: Doamne miluieste ! (de cincizeci  de  ori).  Diaconul  zice:  Inca  ne  rugam  ca  sa  se  pazeasca  sfant  locasul  acesta…  iar  strana  raspunde: Doamne  miluieste  !  (de  trei  ori),  diaconul  spune:  Inca  ne  rugam  ca  sa  auda  Domnul  Dumnezeul  nostru  glasul rugaciunii noastre… iar strana raspunde: Doamne miluieste ! (de trei ori),dupa aceasta zice  preotul: Auzi-ne pe noi Dumnezeule… iar strana raspunde: Amin. Preotul zice: Pace tuturor iar diaconul: Capetele noastre Domnului sa le plecam!.  Si  plecandu-si  toti  capetele  preotul  se  intoarce  cu  fata  spre  apus  si  zice   cu  glas  mare:  Stapane  mult milostive… si dupa implinirea rugaciunii noi spunem: Amin! (iar pana se fac acestea afara, paracliserul sau alt frate pune tetrapodul cel mic in mijlocul bisericii si pe dansul pune un vas cu grau si cinci paini si in partea dreapta un vas mic cu ulei, iar spre strana stanga  un vas cu vin.) Si intrand in biserica cantam si  celelalte Stihiri ale Invierii care sunt dupa randuiala cu Stihurile lor. Iar citetii merg cu sfesnicile si le pun de amandoua partile Tetrapodului din  mijlocul  bisericii.

Si  dupa  sfarsitul  Stihoavnei,  zice cel  mai  mare:  Acum  slobozeste…  si  citetul:  Sfinte Dumnezeule…  si  celelalte  Rugaciuni  incepatoare.  Dupa  Tatal  nostru,  Ecfonisul  Ca  a  ta  este imparatia…  si  noi cantam Troparul glas 1: Nascatoare de Dumnezeu fecioara (de trei ori). Atunci diaconul luand binecuvantare de la preot cadeste imprejurul Tetrapodului pe care stau cele cinci paini, pe cel mai mare la locul sau si pe preot, si iarasi Tetrapodul  numai  dinainte.  Si zice:  cel  mai  mare sau preotul  rugaciunea  cu glas  mare:  Doamne Iisuse Hristoase Dumnezeul nostru… si ridicand o paine insemneaza cu dansa pe celelalte paini. Si cand zice: Insuti binecuvinteaza… si  arata cu mana  dreapta spre painile acestea , asemenea  spre vin si spre untuldelemn  zicand:  Binecuvinteaza graul, vinul si untuldelemnul acesta.

Si dupa sfarsitul rugaciunii si dupa Amin!, cantam: Fie numele Domnului…(de trei ori) pe glas 4, apoi Psalmul 33: Bine-voi cuvanta pe Domnul… si il citim pana la Stihul: Bogatii au saracit: (acest stih il cantam pe glas 7). Iar preotul merge si sta inaintea Usilor celor Imparatesti cautand spre apus. Si dupa sfarsitul  Psalmului  zice:  Binecuvantarea  Domnului  peste  noi…  si  citetul  raspunde:  Amin!.  Si  zice    inceputul rugaciunii. Iar preotul  spune:  Pentru rugaciunile Sfintilor Parintilor nostri… si se dezbraca preotul si  diaconul de Sfintele vesminte si ies si se aseaza fiecare la locul lui.

Insemnari:  din  Duminica  Sfintelor  Pasti  si  pana  la  Duminica  Tuturor  Sfintilor,  dupa  binecuvantarea painilor se citesc din Faptele Sfintilor Apostoli, iar in celelalte duminici se citesc cele sapte Epistole Sobornicesti ale Sfintilor  Apostoli,  si  de la  patru pana la zece  din  Epistolele Sfantului  Apostol  Pavel  si  Apocalipsa  Sfantului Ioan  Evanghelistul.  Iar  seara  dupa  luarea  painii  si  dupa  gustarea  vinului  ce  s-au  binecuvantat  la  Litie  prin rugaciunea preotului din acest ceas, nicidecum sa indrazneasca cineva a gusta ceva dupa aceasta pentru ca urmeaza Impartasirea cu Preacuratele ale lui Hristos Taine. (Iar mancare si gustare din vin putem face, din ziua intai a lunii septembrie  si  pana  in  ziua  a  douazeci  si  cincea  a  lunii  lui  martie,  iar  in  privegherile  cele  de  vara  painile  cele binecuvantate le impartim la trapeza, si mai inainte de gustare le mancam pe ele. Iar painile cele binecuvantate au multe feluri de daruri  adica potolesc durerea, bandu-se cu apa, si gonesc frigurile si toata neputinta si toata boala o tamaduiesc. Iar acestea si pe soareci ii gonesc de la roade si alte suparatoare animale le izgonesc).

Iar dupa citirea Faptelor Apostolilor iese paracliserul si trage toate clopotele. Si apoi sculandu-se cel mai mare si toti fratii, cel mai mare zice: Amin!, Slava intru cei de sus lui Dumnezeu… (de trei ori), Doamne, buzele mele deschide-le (de doua ori) si zice: cei sase Psalmi cu glas incet si lin si dupa primii trei Psalmi zice: Slava… Si acum…, Aliluia  (de trei ori), Doamne miluieste (de trei ori), Slava… Si acum… Doamne Dumnezeul mantuirii mele…. Atuncea preotul, in epitrahil iar uneori si in felon citeste rugaciunile Utreniei stand inaintea Sfintelor Usi cu capul descoperit . Iar dupa sfarsitul celor sase Psalmi spune: Slava… Si acum…, Aliluia   (de trei ori) si preotul zice  Ectenia cea mare: Cu pace Domnului sa ne rugam.

Si dupa Ecfonisul Ecteniei merge si sta la locul sau, iar canonarhul cel randuit cel ce a spus si Prochimenul cel de seara, facand metanie la cel mai mare, zice: Dumnezeu este Domnul ! cu Stihurile lui, pe  glasul  cel  ce  va  fi  de rand,  si  cantam Troparele:  al  Invierii  (de  doua  ori),  Slava…  al  Sfantului… Si  acum… al Nascatoarei Invierii pe glasul Troparului Sfantului, daca are, iar daca nu are, Slava… Si acum… al Nascatoarei  pe glasul  de rand.  Si indata  strana  zice:  Doamne miluieste!  (de trei  ori),  Slava… iar  citetul: Si acum…  apoi  citeste Catisma:  Marturisi-ma-voi  tie  Doamne…  si  dupa  sfarsitul  fiecarei  Catisme  face  preotul  semnul  crucii  inaintea Sfintelor Usi si zice  Ectenia cea mica si Ecfonisul dupa obicei. Si cantam Sedelnele Invierii, Stihira cea dintai fara de Stih.  Apoi Pripeala: Scoala-te Doamne Dumnezeul  meu, inalta-se mana Ta… si cealalta Sedealna, apoi Slava… Si acum… a Nascatoarei si dupa acesta citim din Talcuirea Evangheliei. Apoi Catisma si dupa Catisma Sedealna a doua. Zicand cel dintai Tropar fara Stih, apoi Pripeala: Marturisi-ma-voi Tie Doamne… si cantam celalalt Tropar al Sedelnei; Slava…Si acum…al Nascatoarei si Citirea cuvenita. Apoi cantam: Fericiti cei fara prihana, glas   5; la care preotul  face  cadire.  Si  dupa:  Fericiti  cei  fara  prihana…  nu zicem   Slava…  Si  acum…,  ci  indata  Troparele: Soborul  ingeresc…,  Ipacoi  al  glasului  si  Citirile.

Apoi  Antifoanele  glasului  la  care  iese  paraclisierul  si  bate clopotele.  Iar  preotul  si  diaconul  intrand  in  Altar  se  imbraca  dupa  obicei.  Si  zice    diaconul:  Sa  luam  aminte. Intelepciune  !,  iar  canonarhul  spune Prochimenul  glasului.  Si  dupa  sfarsitul  Prochimenului  diaconul  zice: Domnului sa ne rugam.  Preotul spune: Ca Sfant esti Dumnezeul nostru… iar strana raspunde: Amin! Si diaconul zice:  Toata  suflarea  sa  Laude pe  Domnul.  Stihul  ce  se  canta  apoi  este:  Laudati  pe  Dumnezeu intru Sfintii  Lui, laudati-L  pe  El  intru  taria  puterii  Lui.  Iar  diaconul  zice:  Si  pentru  ca  sa  ne  invrednicim  noi  a  asculta  Sfanta Evanghelie, pe Domnul Dumnezeul nostru sa-L rugam. Strana raspunde: Doamne miluieste! (de trei ori). Diaconul spune:   Cu intelepciune drept  sa ascultam Sfanta  Evanghelie,  preotul  zice:  Pace tuturor  !  iar  strana  raspunde:  Si duhului tau !. Dupa acestea preotul numeste pe Evanghelist de la care se va citi Evanghelia. Strana zice: Slava Tie Doamne,  Slava  Tie!.  Diaconul  zice:  Sa  luam  aminte  !  si  citeste  preotul  Evanghelia  Invierii  cea  de  rand.

Dupa Evanghelie strana iarasi zice: Slava Tie Doamne, Slava Tie !. Dupa aceasta zice: Invierea lui Hristos… (o singura data)  si  Psalmul  50  si  citindu-se  acestea    preotul  iese  prin  Sfintele  Usi  cu  Evanghelia  tinand-o  la  pieptul  sau mergand inaintea  sa  de  amandoua  laturile  doua sfesnice  cu  faclii  aprinse si  fiind in  mijlocul  bisericii  o pune pe scaunul  cel  pregatit,  iar sfesnicile stau de amandoua partile scaunului. Si merge intai  cel  mai  mare singur si face doua inchinaciuni si apoi saruta Evanghelia si iarasi face o inchinaciune. Inchinaciunile nu le  face pana la pamant ci  mici,  plecandu-si  capul  pana  va  ajunge  cu  mana  pana  la  pamant.

Pentru  ca  in  Duminici  si  in  Praznicile Imparatesti si in toate  zilele Cincizecimii inchinaciuni cu genunchii la pamant nu se fac. Si daca se inchina cel mai mare si saruta Evanghelia face chip, adica da exemplu de inchinaciune, adica pleaca capul spre strana stanga si spre cea dreapta si se duce la locul lui. Apoi si fratii toti merg doi cate doi dupa randuiala lor facand si ei asemenea mai intai doua inchinaciuni, saruta Sfanta Evanghelie si iarasi o inchinaciune, apoi pleaca capetele spre cel mai mare si spre  strana  stanga.  Si  dupa  ce  saruta  toti  si  dupa  Psalmul  50  canta  Slava…  Pentru  rugaciunile  Apostolilor…  Si acum… pentru rugaciunile Nascatoarei de Dumnezeu… apoi Miluieste-ma Dumnezeule si Stihira Invierii, glasul 6: Inviind  Iisus  din  mormant….  Iar  dupa  sarutarea  Sfintei  Evanghelii  insemneaza  preotul  spre  frati  cu  Sfanta Evanghelie  si  intra  in  Sfantul  Altar.  Si  diaconul  stand  in  obisnuitul  sau  loc  zice  Rugaciunea:  Mantuieste Dumnezeule poporul tau… iar noi raspundem: Doamne miluieste ! (de 12 ori). Si preotul spune Ecfonisul: Cu mila si  cu indurarile…  si  dupa  Amin.  Incepem Irmosul  Canonului  Invierii.  Si  cantam Canonul  Invierii  cu Irmosul  pe

patru (o data) ;  si  al  Crucii  Invierii  pe trei  si  al  Nascatoarei  de Dumnezeu tot  pe trei.  Si  inainte de Troparul  cel dintai zicem Pripeala: Slava Doamne Sfintei Invierii Tale !. Iar la celelalte Tropare spunem Stihurile din Psaltire: Sa cantam Domnului … Acestea sunt scrise in Irmologiu. Si dupa sfarsitul Cantarii celei de-a treia diaconul zice Ectenia  cea  mica, si  preotul spune Ecfonisul din interiorul Sfantului  Altar: Ca Tu esti Dumnezeul  nostru…  si se dezbraca preotul  de  vesmintele preotesti  si  iese si  se  aseaza  la  locul  lui  dupa  obicei.  Apoi  urmeaza  Condacul  si Sedealna  Sfantului  din  Minei  si  citirea  din  Evanghelie.  Dupa  cantarea  a  sasea  zice   Ectenia  cea  mica  inaintea Sfintelor Usi si Ecfonisul: Ca Tu esti Imparatul pacii… apoi Condacul Invierii si Icosul si citim Prologul.

Scurta insemnare la acest capitol :

Dupa sfarsitul Cantarii a opta cand va incepe Cantarea a noua toti facem inchinaciuni spunand: Sa laudam, bine sa  cuvantam…  Apoi Irmosul de la Cantarea a opta adica Catavasia. Iar preotul si diaconul se imbraca  dupa obicei  si  dupa  sfarsitul  Cantarii  a  opta  cadind  Sfanta  Masa  spune  cu  mare  glas  si  inalt:  Pe  Nascatoarea  de Dumnezeu si Maica Luminii intru Cantari cinstindu-o sa o Marim. Si noi cantam in Stihuri Cantarea a noua cu glas inalt:  Mareste suflete al  meu pe  Domnul…  si  apoi:  Ceea  ce  esti  mai  cinstita  decat  Heruvimii…  si  facem cate  o inchinaciune mica dupa fiecare Cantare. Iar preotul sau diaconul cadeste Sfantul Altar si toata biserica si pe frati. Dupa a noua Cantare se intoarce si dand cadelnita zice: Ectenia cea mica si preotul spune Ecfonisul: Ca pe Tine Te Lauda toate puterile ceresti, apoi diaconul spune: Sfant este Dumnezeul nostru, pe glasul ce se va intampla de rand. Stihul  intai  este: Ca  Sfant  este  Domnul  Dumnezeul  nostru.  Stihul  al  doilea:  Peste  toate  popoarele  Domnul Dumnezeul  nostru.  Preotul  sta  la  obisnuitul  sau  loc,  dupa  aceasta  urmeaza  Luminanda  Invierii  (o  singura  data). Apoi Slava… a Sfantului daca are, Si acum… a Nascatoarei Invierii. La Laude canta: Toata suflarea, pe glasul zilei si punem Stihiri pe opt si punem Stihirile Invierii din Octoih pe patru si ale Rasaritului tot pe patru. Iar dupa ce se zice: Toata suflarea sa Laude pe Domnul, se unesc cele doua strane si canta si Pripealele acestea impreuna: Scoala-Te Doamne Dumnezeul nostru… (de doua ori) apoi Marturisi-ma-voi Tie Doamne, Slava… Stihira Evangheliei cea de  rand .  Si  acum…  a  Nascatoarei  de la  glasul  al  doilea:  Prea  binecuvantata  esti…  (aceasta  o  cantam pe  glasul Slavei Laudelor).

Urmeaza Doxologia mare apoi Troparele Invierii unul din cele doua ale glas 1: Astazi mantuirea la toata lumea… sau glas 2: Inviat-a din mormant… apoi preotul sau diaconul zice Ectenia: Miluiste-ne pe noi Dumnezeule… si Ecfonisul: Ca milostiv…. Dupa acestea spune: Sa primim rugaciunea noastra … si Ecfonisul: Ca Dumnezeul  milelor… apoi  preotul spune:  Pace tuturor !, strana raspunde: Si  duhului tau ! si  apoi  diaconul  zice: Capetele noastre Domnului sa le plecam, apoi preotul spune Rugaciunea in taina, apoi Ecfonisul: Ca Tie Ti se cade a  ne  milui…  dupa  aceasta  spune:  Intelepciune!  iar  strana  spune:  Binecuvinteaza!. Preotul zice:   Cel  ce  este binecuvantat… strana raspunde:  Amin. Si apoi:  Intareste Dumnezeule…,  Amin. Dupa aceasta preotul  zice:  Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu si strana raspunde: Ceea ce esti mai cinstita…si celelalte dupa obicei. Si Otpustul, de trei ori, si canta: Multi Ani. Apoi facem iesire in pridvor cantand Stihira Samoglasnica dupa obicei si invatatura din Studit (Sfantul Teodor Studitul). Si dupa citirea Troparului Sfantului Teodor , glasul 8: Indreptator credintei…si  apoi  Ceasul  intai.  La  Ceasul  intai  spunem  Troparul  Invierii  Slava  …  a  Sfantului  daca  are  iar  daca  nu,  al Nascatoarei  Ceasului.  Dupa  Tatal  Nostru  Condacul  Invierii  si  Otpustul  cel  desavarsit.  La  Liturghie  Fericirile Octoihului  pe  opt  dupa  Troparele  Invierii  apoi  al  Hramului  si  al  Sfantului  de  rand  si  al  altui  Sfant  daca  este Condacul Invierii si al Hramului, Slava… al Sfantului daca are Si acum… al Hramului Nascatoarei de Dumnezeu.

Iar  unde  nu  este  Hramul  Nascatoarei  punem:  Si  acum…  Ceea  ce  esti  folositoare  crestinilor.  Iar  al  Hramului Domnului  Hristos,  Troparul  si  Condacul  (duminica  la  Liturghie  nu  zicem  peste  tot  anul  pentru  ca  se  spune  al Invierii.)  Prochimen,  apoi  Apostolul,  Aliluia  si  Evanghelia  glasului  si  a  Sfantului  daca  are.  Stihul:  Laudati  pe Domnul din ceruri si a Sfantului daca are.

De retinut o alta Insemnare la acest capitol :

La  cantarea  Privegherii  de  toata  noaptea  cand  se  face  Polieleu  si  se  canta  Psalmii:  Laudat  fie  numele Domnului si Marturisiti-va Domnului atuncea se pune Analogul in mijlocul bisericii si pe dansul icoana Praznicului Domnesc ce se praznuieste in acea zi sau a Nascatoarei de Dumnezeu sau a Sfantului sau a Sfintei. Si se imbraca cel  mai mare in felon si toti preotii in feloane dupa  obicei si iesind din Altar prin Usile Imparatesti stau cate doi imprejurul Analogului. Si imparte lumini intai la cel mai mare apoi la preoti si la cei ce stau in Sfanta Biserica. Iar dupa impartirea luminilor ia cel mai mare cadelnita si diaconul merge inaintea lui cu o faclie aprinsa, cadeste intai imprejur Icoana cea de pe analog si mergand in Altar cadeste Sfanta Masa si tot Altarul si in biserica toate Sfintele Icoane apoi pe preoti care stau imprejur si pe cantareti care stau in strana dreapta si cea din stanga. Dupa aceasta si pe  tot  poporul  si  iarasi  Sfintele  Usi  si  numai  cele doua  Icoane  a  Sfantului  Iisus  si  a  Nascatoarei  si  analogul.  In acelasi timp se canta maririle cu Psalmii cei alesi ai lui David. Dupa acea cantare obisnuita diaconul zice: Ectenia cea  mica.  Si la strana  se canta  Sedelnele.  Si intrand toti  preotii in Altar se dezbraca  de Sfintele vesminte numai preotul cel de rand ramane imbracat pentru citirea Evangheliei.

De retinut :

Si  duminica  la  Utrenie  cand  fara  Polieleu se  canta  Catisma  Fericiti  cei  fara  prihana…  si  dupa  aceea  se canta: Soborul Ingeresc …si in alte zile cand se canta: Marimu-Te pe Tine…, fara priveghere, si atuncea preotul cu diaconul  numai  se imbraca  in Sfintele  vesminte si  diaconul  ia  sfesnicul  cu faclia  aprinsa  iar preotul  cadelnita  si cadeste Sfanta Masa si tot Altarul, apoi iese prin usa dinspre miazanoapte si cadeste Sfintele Usi cele Imparatesti si Sfintele  Icoane  si  Analogul  apoi  pe  cei  mai  mari  si  toata  biserica  dupa  obicei.  Si  iarasi  intra  prin  usa  dinspre miazazi.

RÂNDUIALA PANAGHIEI CE SE FACE PRIN MÎNĂSTIRI

Capitolul 3

RANDUIALA PANAGHIEI CE SE FACE PRIN MANASTIRI

Dupa Otpustul Dumnezeiestii Liturghii iese cel  mai  mare si  fratii in urma lui doi  cate doi si  zic Psalmul 144  din:  Inaltate  voie  Dumnezeul  meu  !  in  intregime.  Iar  ajungand  in  trapeza  si  sfarsindu-se  Psalmul  zicem rugaciunea mesei: Tatal nostru… Slava… Si acum… Doamne miluieste (de trei ori), parinte binecuvinteaza. Cel mai mare sau preotul cel de rand zice: Hristoase Dumnezeule binecuvinteaza mancarea. Iar partea sau prescura ce va  fi  inaltata  se  pune  in  panaghiar  in  locul  sau  obisnuit.  Si  dupa  mancare  cel  ce  slujeste  zice  Stihul:  Pentru rugaciunile  Sfintilor   Parintilor   nostri   si   noi   raspundem:   Amin.

Si   sculandu-ne   zicem:   Bine   este   cuvantat Dumnezeu…   Slava   Tie   Doamne,   Slava   Tie   Sfinte,   Slava…   Si   acum…   Doamne   miluieste   (de   trei   ori), Binecuvinteaza.  Si  facand  metanie  cel  ce  vrea  sa ridice  panaghia  zice  asa:  Binecuvantati  Parinti  Cinstiti, iar noi raspundem: Dumnezeu sa te ierte… si luand carticica cu varfurile degetelor mainilor o inalta putin spre inchipuirea Sfintei Treimi zicand cu glas mare: Mare este numele … Cel mai mare sau preotul de rand zice: Al Sfintei Treimi, si purtand-o spre inchipuirea Sfintei  Nascatoare de Dumnezeu in chipul Crucii insemneaza spunand:  Prea  Sfanta Nascatoare de Dumnezeu ajuta-ne noua.  Si noi zicem: Cu ale ei  Sfinte rugaciuni…si zicem: Fericimu-te pe tine.

Apoi zicem: Cuvine-se sa te fericim… si dupa ce se impartasesc toti cel mai mare sau preotul zice: Intru multele rugaciuni… Iar noi  cu ale ei Sfinte rugaciuni… milostivul si induratul… apoi Psalmul: Veseliti-ne pe noi…Sfinte Dumnezeule  si  rugaciunile  incepatoare,  iar  dupa  Tatal  nostru:  Multumim  Tie  Hristoase  si  de  este  Praznic Imparatesc  se  zice:  Slava…  Si  acum……Condacul  Praznicului.  Iar  de  nu  zicem  acestea:  Slava…  Dumnezeul parintilor  nostri…Si    acum… pentru rugaciunile tuturor    Sfintilor…Doamne miluieste-ne (de    trei    ori).

Binecuvinteaza.  Iar preotul zice:  Binecuvantat este Dumnezeu care ne  miluieste si ne hraneste pe noi  si  celelalte dupa obicei.

 

PENTRU SFÂNTUL CE ARE PRIVEGHERE, DE SE VA ÎNTÂMPLA DUMINICA

Capitolul 4

PENTRU SFANTUL CE ARE PRIVEGHERE, DE SE VA INTAMPLA DUMINICA

Simbata  seara,  la  Vecernia  mica,  la  Doamne,  strigat-am…  punem  Stihurile  Invierii  pe  patru.  Slava…  a Sfantului Si acum… a Nascatoarei glasului de rand de la Vecernia mica. La Stihoavna, punem o Stihire a Invierii si Stihoavna Sfantului la Vecernia cea  mare cu Stihurile lor:  Slava… a Sfantului Si acum… a Nascatoarei in acelasi glas.  Dupa:  Acum  slobozeste  si  dupa  Tatal  nostru,  punem  Troparul  Invierii:  Slava…  a  Sfantului  Si  acum…  a Nascatoarei cel dintai dupa glasul Troparului Sfantului.

La Vecernia cea mare, Psalmul cel de inceput cu Stihurile
lui dupa  obisnuita Catisma la Doamne, strigat-am: punem Stihurile pe zece si cantam Stihiri  ale glasului  Invierii trei  si  a Rasaritului  una  si  ale  Sfantului  sase:  Slava…  a  Sfantului  Si  acum…  a Nascatoarei  cea  dintai  a  glasului. Urmeaza Prohodul, Prochimenul: Domnul a imparatit… si Paremiile in numar de trei. La Litie, Stihira Hramului si
ale Sfantului: Slava… a Sfantului Si acum… a Nascatoarei in acelasi glas de la Stihoavnele ce se canta in duminici (sambata seara). La Stihoavna,  Stihurile Invierii: Slava… a Sfantului  Si acum… a Nascatoarei  in acelasi  glas.  La Binecuvantarea painilor Troparul: Nascatoare de Dumnezeu Fecioara (de doua ori ) si al Sfantului (o data ) si face Citirea  din talcuirea Evangheliei  (iar de  nu se face priveghere Troparul Invierii:  Slava… a Sfantului Si acum…  a Nascatoarei Invierii dupa glasul Troparului Sfantului).

La  Utrenie,  La  Dumnezeu  este  Domnul,  se  pune  Troparul  Invierii  (de  doua  ori):  Slava…  a  Sfantului  Si acum… a Nascatoarei cel dintai dupa glasul Troparului Sfantului. Dupa Catisma, Sedelnele Invierii cu Stihurile si
cu Binecuvantarile lor a glasului de rand si se citeste din randuirea Evangheliei. Dupa Polieleu, Stihurile Sfantului Troparele:  Soborul  ingeresc…,  Ipacoi  al  glasului  si  amandoua  Sedelnele  Sfantului  (cea  dupa  prima  si  a  doua Catisma,  fara  bogorodnici).  Slava…  Sedealna  cea  dupa  Polieleu:  Si  acum…  a  Nascatoarei  si  Sinaxarul  Sfantului. Antifoanele  Glasului  apoi  Prochimenul:  Toata  suflarea…  Evanghelia  Invierii,  apoi  Invierea  lui  Hristos,  apoi Psalmul  50  si  apoi  sarutarea  Evangheliei  dupa  obicei.  Apoi:  Slava…  pentru  rugaciunile  Sfintilor  Apostoli,  Si acum…  pentru  rugaciunile  Nascatoarei  de  Dumnezeu,  Stihirea  Invierii  si  celelalte.

Apoi  Canonul  Invierii  cu Irmosul  pe patru si  a Nascatoarei  pe  doi si  al  Sfantului  pe  opt.  Catavasiile care  vor fi  de rand.  Dupa Cantarea  a treia, Condacul si Sedealna lui de doua ori: Slava… Si acum… a Nascatoarei si urmeaza Citirea. Dupa Cantarea a sasea  Condacul  si  Icosul  Invierii  si  citim  Sinaxarul.  La  Cantarea  a  opta  cantam:  Ceea  esti  mai  cinstita…,  apoi Svetilna Invierii: Slava… a Sfantului Si acum… a Nascatoarei Invierii (din Octoih). La Laude, Stihurile Invierii pe patru si ale Sfantului tot pe patru cu Prochimenele lor cele de la Stihoavna Vecerniei: Slava…, Stihirea Evangheliei Si  acum…  Prea-binecuvantata  esti…,  Urmeaza  Doxologia  Mare.  Dupa  Sfinte  Dumnezeule,  Troparul  Invierii  si

Ecteniile si Otpustul. Apoi preotul iese   cantand Stihira si cand se face ungerea cu untuldelemn zice si rugaciune: Stapane mult  Milostive…  Dupa  cum s-a  scris  mai  inainte,  la Vecernia  cea  mare,  se  pune si  Invatatura  Sfantului Teodor  Studitul  si  Ceasul  intai.  La  Ceasuri,  Troparul  Invierii;  Slava…  a  Sfantului…Si  acum…  al  Nascatoarei Ceasului. Dupa Tatal nostru, Condacul Sfantului se spune. Iar la celelalte le zicem schimbandu-le.

La  Liturghie,  Fericirile  glasului  pe sase si  a  Sfantului,  Cantarea  a treia  pe  patru.  Dupa  Vohod,  Troparul Invierii si al Hramului Nascatoarei daca este Hramul ei si al Sfantului, apoi Condacul Invierii: Slava… a Sfantului Si  acum…,  Hramul  Nascatoarei.  Iar  daca  nu  este  Hramul  Nascatoarei:  Ceea  ce  esti  folositoare  crestinilor.  Iar Troparele si Condacele Hramurilor Sfintilor in aceste zile nu se spun cand este Sfant cu Priveghere. Prochimenul, Apostolul, Aliluia si Evanghelia si Cantarile mai inainte ale Invierii apoi ale Sfantului se pun.

RÂNDUIALA BINECUVÂNTĂRII COLIVEI

Capitolul 5

RÂNDUIALA BINECUVÂNTĂRII COLIVEI

Rinduiala Binecuvantarii colivei sau a graului fiert amestecat cu miere si alte fierturi de fructe dulci care se aduc in biserica intru  cinstea si  pomenirea  Praznicelor  Domnesti  sau a  Sfintilor lui  Dumnezeu.  Fiind deja  adusa coliva la  biserica,  de este la Vecernie,  dupa:  Acum slobozeste Sfinte Dumnezeule si  dupa: Tatal  nostru urmeaza Troparul Sfantului: Slava… a Sfantului Si acum… a Nascatoarei  dupa Slava… Troparului Sfantului. Iar de este la Liturghie, dupa Rugaciunea Domnului, se canta Troparele si Condacul Sfantului. Diaconul cadind zice: Domnului sa ne rugam. Preotul stand langa coliva zice Rugaciunea aceasta: Doamne cela ce ai plinit toate…, strana raspunde:

Amin, si  de este la Vecernie, diaconul zice: Intelepciune! , strana raspunde: Binecuvinteaza… iar preotul: Cel ce este Binecuvantat… si urmeaza randuiala obisnuita pana la Otpust. Iar de este la Liturghie, canta strana; Fie numele Domnului binecuvantat ! (de trei ori). Si Psalmul: (Bine vom cuvanta pe Domnul). Si imparteste Anafora facand sfarsitul obisnuit al Liturghiei.

PENTRU SFÂNTUL CE ARE POLIELEU, DE SE VA ÎNTÂMPLA DUMINICA

Capitolul  6

PENTRU  SFANTUL  CE  ARE  POLIELEU,  DE  SE  VA INTAMPLA DUMINICA

Simbata seara la Vecernia  mica, cantam dupa  cum s-a scris  mai inainte pentru duminica  ce are Sfant cu priveghere (pag…)La  Vecernia  cea  mare,  dupa  Catisma;  La  Doamne,  strigat-am…  Stihirile Invierii  pe  trei  si  a Rasaritului  una  si  ale Sfantului  sase Slava…  a  Sfantului  Si  acum…  a  Nascatoarei  cea  dintai  a  glasului.  Urmeaza Vohodul, Prochimenul zilei si Citirile Sfantului pe trei. La Litie, Stihira Hramului si Stihirile Sfantului, daca are: Slava… a Sfantului Si acum… a Nascatoarei pe glasul Sfantului. La Binecuvantarea painilor Troparul: Nascatoarei de Dumnezeu fecioara… (de doua ori).

La Utrenie, La Dumnezeu este Domnul…, Troparul Invierii (de doua ori), Slava… a Sfantului Si acum… a Nascatoarei Invierii dupa glasul Troparului Sfantului. Dupa Catisme, Sedelnele Invierii si cu Stihirile Nascatoarei lor si se citeste din Evanghelie. Polieleul se pune al Sfantului. Troparele: Soborul ingeresc…. Ipacoii al glasului si Sedelnele Sfantului, amandoua cate o data, Slava…, Sedealna Sfantului si dupa Polieleu, Si acum… a Nascatoarei.

Si Sinaxarul Sfantului, Antifoanele glasului si Prochimenul. Evanghelia Invierii, apoi invierea lui Hristos, Psalmul 50, Stihirea Invierii, Canonul Invierii cu Irmosul pe patru si al Crucii Invierii tot pe patru si al Nascatoarei tot pe patru, si al Sfantului se pune pe sase. Iar daca are Sfantul patru canoane. Amandoua canoanele se pun pe opt, iar al Crucii Invierii nu se mai pune. Dupa   Cantarea a treia se pune Condacul, Irmosul si Sedealna Sfantului (de doua ori), Slava… a Sfantului Si acum… a Nascatoarei si Citirea (Sinaxarul). Dupa Cantarea a sasea, Condacul Invierii si Icosul se citeste Sinaxarul. La Cantarea a opta cantam: Ceea ce esti mai cinstita…, apoi Svetilna Invierii: Slava… a Sfantului Si acum… a Nascatoarei Invierii a glasului de rind. La Laude, se pun Stihirile Invierii Glasului pe patru si ale Sfantului tot pe patru si Stihirile lor de la Vecernie, Slava… Stihira Evangheliei  Si acum… Preabinecuvintata esti…  Are Doxologie  mare  apoi  Troparul  numai  al  Invierii,  Evangheliile  si  Otpustul,  apoi  iese  preotul  si  spune Cuvantul de invatatura si se incepe Ceasul intai in pridvor. La Ceasul intai, Troparul Invierii: Slava… a Sfantului Si acum… a Nascatoarei pe glasul de rand,  dupa Tatal  nostru, Condacul Sfantului, iar la celelalte Condacul  Invierii Slava… a Sfantului Si acum… a Nascatoarei le zicem schimbandu-le.

La Liturghie, Fericirile glasului pe sase si Cantarea a treia pe patru. Dupa Vohod, Troparele si Condacele le zicem dupa cum s-a spus mai inainte la Capitolul al treilea. Si adaugam Troparele si Condacele Hramului Sfantului.

PENTRU SFÂNTUL CE SE CÂNTĂ PE ȘASE, DACĂ SE VA ÎNTÂMPLA SĂ FIE DUMINICA ȘI NU VA AVEA POLIELEU

Capitolul  7

PENTRU  SFANTUL  CE  SE  CANTA  PE  SASE,  DACA  SE  VA INTAMPLA SA FIE DUMINICA SI NU VA AVEA POLIELEU

Simbata seara, la Vecernia cea mare, dupa Catisma, la Doamne strigat-am…, Stihirile Invierii pe trei, ale Praznicului  pe  trei  si  ale  Sfantului  pe  patru:  Slava…  a  Sfantului  Si  acum…  a  Nascatoarei  cea  dintai  a  glasului. Vohodul, Prochimenul zilei, Ecteniile: Sa zicem tot… La litie, Stihira Hramului: Slava… a Sfantului – daca are – iar daca  nu  are  Slava… Si  acum…  a  Nascatoarei  (daca  Sfantul  are  Doxologie  cantam  Stihoavna  lui  la  Litie).  Si obisnuitele Rugaciuni ale Litiei. La Stihoavna, Stihirile Invierii Slava… a Sfantului Si acum… a Nascatoarei Invierii dupa glasul Sfantului. Si celelalte ale Privegherii dupa obicei.

La Utrenie, La Dumnezeu este Domnul…, Troparul Invierii (de doua ori), Slava… a Sfantului Si acum… a Nascatoarei  Invierii  dupa  glasul  Troparului  Sfantului  si  celelalte  ale Invierii  pana  la  Canon.  Canonul  Invierii  cu Irmosul pe patru si al Crucii Invierii tot pe patru si al Nascatoarei tot pe patru si al Sfantului pe sase. Catavasia de rand dupa Tipic, dupa Cantarea a treia, Condacul si Icosul si Sedealna Sfantului (de doua ori) , Stihirile Nascatoarei
lui si citirea Sfantului. Dupa Cantarea a sasea, Condacul Invierii , Icosul si Sinaxarul .La Cantarea a noua cantam:

Ceea  ce  esti  mai  cinstita…,  Sedealna  Invierii,  Slava… a  Sfantului  Si  acum…  a  Nascatoarei  Invierii  a  glasului  de rand. La Laude, Stihirile Invierii pe patru ca si  cele de la Slava… pe patru. Iar de nu are Sfantul Stihiri, la Laude cantam Stihirile Invierii dupa obicei: Slava… Stihira Evangheliei Si acum… Binecuvantata esti…. Doxologie mare apoi  Troparul Invierii  numai  el singur.  Ecteniile amandoua, Otpustul si  Cuvantul  de invatatura si apoi  Ceasul  de invatatura din pridvor. La Ceasul intai, Troparul Invierii: Slava… a Sfantului Si acum… a Nascatoarei pe glasul de rand, dupa Tatal nostru, Condacul Invierii si celelalte, (iar de are Sfantul  Doxologie ,dupa Tatal nostru, Condacul Sfantului, iar la celelalte Ceasuri, Condacul Invierii si al Sfantului le zicem schimbandu-le.), si Otpustul.

La  Liturghie,  Fericirile Invierii  glasului  pe sase  si  ale  Sfantului  Cantarea  a  treia  pe  patru.  Dupa  Vohod, Troparul  Invierii  si  al  Hramului  Nascatoarei,  unde  este  Hramul  ei,  apoi  al  Hramului  Sfantului.  Dupa  aceasta  al Sfantului de rand iar de este si al altui Sfant zicem si al aceluia, apoi Condacul Invierii si al Hramului, Slava… al Sfantului  de  rand  Si  acum…  al  Hramului  Nascatoarei.  Iar  de  nu  este  Hramul  Nascatoarei,  Slava…  Condacului Sfantului de rand Si acum… Ceea ce esti folositoare crestinilor… apoi Prochimenul, Apostolul, Aliluia, Evanghelia si Cantarile mai inainte ale Invierii si dupa aceasta ale Sfantului.

Se cuvine sa stim :

Duminica seara niciodata  nu citim Catisma.  Asemeni  si la Praznicile Imparatesti si la Sfintii  Mari sau in ziua  Hramului  Sfantului  sau  al  Sfintei.  La  care  arata  ca  trebuie  sa  se  faca  priveghere.  Iar  cand  se  va  intampla priveghere sau Polieleu afara de sambata seara cantam: Fericit barbatul…, (o data) ca Antifon. Iara sambata seara cantam: Fericit barbatul… toata  Catisma.

PENTRU PRIVEGHERILE DE TOATA NOAPTEA CE SE FAC PESTE TOT ANUL

Capitolul  8

PENTRU  PRIVEGHERILE  DE  TOATA  NOAPTEA  CE  SE  FAC PESTE TOT ANUL

Se cuvine sa stim ca peste tot anul sunt 52 de saptamani intru care se face la fiecare duminica Priveghere, si ca se mai fac la fiecare Praznic Imparatesc in fiecare luna Priveghere. Iara impreuna si cu altele se fac peste tot anul 68 de Privegheri. Mai sunt si alte Privegheri care sunt numite in Tipic la randul fiecare dupa cum sunt scrise, de va voi cel mai mare. Si daca va vedea pe ucenicii sai cei bisericesti ca sunt sarguinciosi pentru mantuirea lor. Mai sunt inca si alte Privegheri langa acestea ale Hramului Sfintilor ce se fac in manastiri si prin alte biserici mai mari fiind datorie sa fie facute si nicidecum sa se lase dintru pomenirea lor.

DESPRE PRIVEGHERE

Capitolul 9

DESPRE PRIVEGHERE

A  doua  insemnare:   Se  cuvine  sa  stim  ca  in  manastirile  cele  mici  si  in  bisericile  de  enorie  in  ziua  de duminica  unde  nu se face Priveghere toata  noaptea,  sau de  nu va  voi  cel  mai  mare,  se  canta Vecernia  cea  mare, asemenea  si  Utrenia  la  vremea  sa  dupa  urmatorul  Tipic:  sambata  seara  dupa  Otpustul  Ceasului  noua  intra  in biserica  cel  mai  mare si  preotul  de  rand si  toti  ceilalti  si  luand preotul  Binecuvantare  de la  cel  mai  mare merge inaintea  Usilor  celor Imparatesti si face trei inchinaciuni. Si ia epitrahilul si  Binecuvantandu-l il  saruta unde este crucea  si  punandu-l  pe  gat  zice:  Bine  este  cuvantat  Dumnezeul  nostru…  si  deschide  dvera  dinauntru  care  este facuta din matase sau din alt material. Iar cel mai mare zice: Veniti sa ne inchinam, (de trei ori) si incepe Psalmul: Binecuvinteaza …, iar de nu va fi cel mai mare acolo, zice altul din preotii cei mai batrani, iar preotul cel de rand sta in fata Sfintelor Usi cu capul descoperit si citeste Rugaciunile in taina.

Dupa sfarsitul Psalmului spune Ectenia cea mare: Cu pace Domnului sa ne rugam si Ecfonisul: Ca Tie  se cuvine… apoi cantam: Fericit barbatul… glas 8, primul Antifon iar al doilea si al treia Antifon le cantam cu glasul zilei. Si dupa fiecare Antifon se zice Ectenia cea mica  si Ecfonisul. Dupa  primul  Antifon: Ca  a  Ta  este stapanirea,  dupa  Antifonul  al  doilea:  Ca bun si  iubitor  de oameni, dupa Antifonul al treilea: Ca Tu esti Dumnezeul nostru. Dupa ce se canta obisnuita Stihologie canonarhul face metanie si spune pe glasul Octoihului sau al Mineiului . Si noi cantam: Doamne, strigat-am… iar preotul sau diaconul cadeste dupa obicei si punem Stihiile pe zece ale Invierii pe trei si ale Rasaritului pe patru si ale Sfantului din Minei pe trei. Slava… a Sfantului daca are, iar  daca nu are Slava… Si acum… a Nascatoarei glasului  de rand.

Urmeaza Vohodul, Prochimenul: Domnul a imparatit… (de cinci ori) cu Stihurile lui. Urmeaza Ectenia (sa zicem toti) apoi Invredniceste-ne Doamne, apoi: Sa primim rugaciunile noastre… La Stihoavna, Stihirile Invierii, Slava… a  Sfantului  daca  are,  iar  daca  nu  are  Slava…  Si  acum…  a  Nascatoarei  Invierii  pe  glasul  de  rand.  Dupa:  Acum slobozeste Troparul Invierii, Slava… a Sfantului Si acum… a Nascatoarei Invierii dupa glasul Troparului Sfantului
si   Otpustul.

Iar   diaconul   sta   afara   inaintea   Icoanei   lui   Hristos   si   zice:   Intelepciune   !,   strana   raspunde: Binecuvinteaza ! iar preotul din interiorul Sfantului Altar zice: Cel ce este Binecuvantat… strana raspunde: Amin si Intareste Dumnezeule, iar preotul  spune: Prea Sfanta  Nascatoare de Dumnezeu…,  strana raspunde: Ceea  ce esti mai cinstita,   preotul spune: Slava Tie Dumnezeule Hristoase, Slava Tie… iar strana raspunde Slava… Si acum… Doamne miluieste (de trei ori) Binecuvinteaza parinte. Preotul deschide Sfintele Usi si dezbraca felonul, diaconul stand afara imbracat tinand orarul dupa obicei iar preotul zice  Otpustul zilei, apoi zice: La multi ani!.

Iar dupa ce ies fratii din trapeza paraclisierul ia Binecuvantare de la cel mai mare daca este, iar daca nu este ia  de la  preotul  cel  de rand si  toaca  in toaca  cea  mica.  Si adunandu-se  fratii  in pridvor  face preotul  inceputul  si cantam la Pavecernita dupa obicei cu Canonul. Si dupa Otpustul cel mai mare zice: Pentru rugaciunile Sfintilor… si ies fratii doi cate doi dupa randuiala si fac inchinaciune la cel mai mare si iau de la el Binecuvantare si iertare. Apoi si cel mai mare face si el inchinaciune cerandu-si iertare si el de la dansii.

Iara la  Utrenie, paraclisierul  bate clopotul  dupa  obicei  apoi bate toaca  cea mica. Si adunandu-se fratii in pridvor face preotul inceputul: Bine este cuvantat Dumnezeu… si indata strana zice: Slava Tie Dumnezeul nostru, Slava Tie, Imparate ceresc, Sfinte Dumnezeule! si Rugaciunile incepatoare. Dupa Tatal nostru, Doamne miluieste (de  12  ori),  Slava…  Si  acum…,  Veniti  sa  ne  inchinam (de  trei  ori)  si  Psalmul  50.  Apoi  cintam Canonul  Sfintei Treimi cu smerenie si cu umilinta. Dupa Canon cantam Maririle Treimii care sunt acestea: Cuvine-se cu adevarat… si celelalte Tropare.

Apoi: Sfinte Dumnezeule si Rugaciunile incepatoare iar dupa Tatal nostru, Ipacoi al glasului de rand, Doamne miluieste (de 40 de ori), Slava… Si acum… Ceea ce esti mai cinstita… si preotul spune Ecfonisul: Dumnezeule  milostiveste-te  spre noi…  si  tot  el  spune  Rugaciunea:  Intru  tot  puternica  si  de  viata  datatoare…  si Otpustul si se face iertaciunea dupa obicei. Apoi preotul face Ectenia: Sa ne rugam pentru bine credinciosul… iar noi dupa fiecare Stih zicem: Doamne miluieste (o data) cu glas lin si usor. Si dupa ce se implinesc acestea cel mai mare  zice:  Pentru  rugaciunile  Sfintilor  Parintilor  nostri…  Dupa  Otpustul  intram  in  biserica  iar  preotul  intra  in Sfantul Altar si pune epitrahilul pe gat apoi luand cadelnita pune tamaie pregatita mai inainte de slujitorul bisericii si zice Rugaciunea tamaii si stand inaintea Sfintei Mese insemneaza crucis cu cadelnita zicand: Bine este cuvantat Dumnezeul  nostru….  Dvera  fiind  deschisa  de  catre  preot  mai  inainte.

Apoi  cadeste  Sfanta  Masa  de  jur  si  tot Altarul. Si iese prin usa cea din miazanoapte si cadeste Sfintele Icoane si pe cel mai mare si pe toti dupa obicei. Iar citetul raspunde la strana: Amin si apoi: Veniti sa ne inchinam Imparatului nostru Dumnezeu (de trei ori) si Psalmii obisnuiti  (Auzi-te  Domnul…)  si  apoi:  Doamne  intru  puterea  Ta…Sfinte  Dumnezeule  si  celelalte  Rugaciuni incepatoare cu Tatal nostru si sunt datori sa fie cu luare aminte atat citetul cat si preotul cand se zice: Ca a Ta este imparatia…  in  mijlocul  bisericii.

Apoi  Troparele:  Mantuieste  Doamne  poporul  tau  si  celelalte  si  preotul  iarasi cadeste pe cel  mai  mare si Sfintele Icoane si intra in Sfantul Altar pe usa cea dinspre miazazi stand   cu cadelnita inaintea Sfintei Mese,  zice Ectenia: Miluieste-ne pe noi Dumnezeule… si celelalte. Iar citetul dupa fiecare cerere spune: Doamne miluieste (de trei ori). Apoi preotul spune Ecfonisul: Ca milostiv si iubitor de oameni… si citetul raspunde:  Amin.  Spune  apoi:  Intru  numele  Domnului  binecuvinteaza  …  apoi  preotul  insemneaza  cu  cadelnita inaintea Sfintei Mese in crucis zicand cu glas inalt: Slava Sfintei si celei  deofiinta… Iar cel mai mare zice: Slava intru cei de sus lui Dumnezeu… si cei sase Psalmi dupa obicei. Si preotul punand cadelnita la locul ei iese din Altar si sta la locul sau. Iar dupa ce citeste cel mai mare cei sase Psalmi si incepe: Doamne Dumnezeul meu mantuirii mele… merge preotul inaintea Sfintelor Usi si inchinandu-se ia epitrahilul si citeste Rugaciunile Utreniei in taina cu capul descoperit. Dupa sfarsitul celor sase Psalmi pune Ectenia cea mare: Cu pace Domnului sa ne rugam… si celelalte ale Utreniei le cantam toate dupa cum s-a scris mai inainte la Utrenia cea cu priveghere (pag…)

Sa se stie :

Prima  insemnare –  ca seara  la  Vecernie: Veniti sa  ne inchinam si  Binecuvinteaza  si  Lumina  lina,  Acum slobozeste  le  zice  cel  mai  mare.  La  Utrenie  cei  sase  Psalmi,  Tie  marire  se  cuvine,  Slava  intru  cei  de  sus  lui Dumnezeu,  Bine este  a  ne  marturisi  Domnului,  Cerescule Imparate  pe  credinciosul  nostru  imparat…,  acestea  le zice cel mai mare. Iar: Sfinte Dumnezeule si Tatal nostru iar dupa: Acum slobozeste si dimineata dupa Bine este a ne marturisi Domnului, le zice citetul.

A doua insemnare – Se cuvine sa stim:  cand va sosi  un Praznic al lui Hristos sau a Nascatoarei  sau cele doua  Praznice  ale  lui  Ioan  Botezatorul,  Nasterea  si  Taierea  capului  sau  a  lui  Ioan  Milostivul  sau  a  Hramului Bisericii cu evlavie trebuie sa se citeasca Apostolul si Evanghelia randuita care se va intampla in acea zi de Praznic, in ziua  cea  dinainte de acel Praznic iar in chiar ziua  Praznicului  sa se citeasca acelasi Praznic dupa cum si toata slujba Praznicului.

DESPRE SFÂNTA LITURGHIE (LA CE VREME TREBUIE SĂ SE ÎNCEAPĂ)

Capitolul 10

DESPRE SFÂNTA LITURGHIE (LA CE VREME TREBUIE SĂ SE ÎNCEAPĂ)

Simbata la inceputul ceasului al patrulea este obligatoriu a se incepe sa se puna masa la inceputul ceasului al  cincilea.  Iar  duminica  la  inceputul  ceasului  al  treilea  este  obligatoriu a  se incepe  ca  sa se  puna  masa  pana  la inceputul ceasului al patrulea. La fel se cuvine sa se faca si la Praznicile Domnesti cele mari ale Domnului Hristos si ale Nascatoarei de Dumnezeu si ale Mergatorului Inainte si ale celor doi Apostoli Petru si Pavel si intru acestea ca si in ziua duminicii cu cuviinta asa trebuie sa se faca. Iar in Praznicele cele mijlocii, la inceputul ceasului cinci sa se intre ca sa puna masa la inceputul ceasului sase. Iar la Praznicile cele mici, la fel ca si in zilele cele de rand si sa se sfarseasca la vremea sa in fiecare zi. Iar masa se cade sa fie gata in fiecare zi fie ca este post fie ca nu este.

Si dupa savarsirea Sfintei Liturghii iese fiecare si la vremea trapezei iarasi se aduna. Aceasta mai este inca o datorie ce trebuieste facuta  adica  cand vom voi  a manca la ceasul al  noulea sau seara si asa  deci se cuvine sa se faca  si  in posturile cele mici. Aceasta hotarare pentru Liturghie si mese s-a scris in partile Ierusalimului si cu cuviinta este ca asa  trebuie sa  fie in toate timpurile  adica toamna  si  primavara,  iara  vara  si  iarna  in Rusia  cea  mare aicea  sa  fie semnul  pentru socotirea timpului, vara  pentru lungimea zilei se cuvine a  o intarzia iara iarna  pentru ca ziua  este scurta sa fie pusa inainte, dupa cum va socoti cel mai mare.

INVATATURA CUM SE CUVINE A SE CANTA SLUJBA IN TOATE ZILELE A VECERNIEI, A UTRENIEI SI A CEASULUI INTAI (cand cantam Dumnezeu este Domnul !)

Capitolul  11

INVATATURA  CUM  SE  CUVINE  A  SE  CANTA  SLUJBA  IN TOATE ZILELE A VECERNIEI,  A UTRENIEI SI A CEASULUI INTAI (cand cantam „Dumnezeu este Domnul !”)

Seara la Ceasul noua paraclisierul luand Binecuvantare de la cel mai mare bate clopotul sau toaca in toaca cea  mica  si  adunandu-se  fratii  in  pridvorul  bisericii,  preotul  cel  de  rand  face  inceputul:  Bine  este  cuvantat Dumnezeul nostru si citetul cel randuit zice: Slava Tie Dumnezeul nostru si celelalte dupa obicei. Si citeste Ceasul al noulea cu Mijloceasul lui chiar daca s-a cintat: Dumnezeu este Domnul si dupa sfarsitul lui bate toaca de doua ori sau de patru ori.

De  retinut:  Atunci  cand se  citeste  Ceasul  al  noulea  in  pridvor  dupa  aceea  imediat  face  preotul  Otpustul Ceasului  al  noulea.  Iar  dupa  Otpust  intrand  in biserica  face  inceputul  Vecerniei  dupa  obicei  (iar  daca  se  citeste Ceasul  al  noulea  in  biserica  atunci  Otpustul  nu se  mai  face).  Iar  dupa  ce s-a  sfarsit  de  batut  toaca,  sculandu-se preotul si intrand in biserica, face zece inchinaciuni inaintea Usilor celor Imparatesti si luand epitrahilul care este langa Usa cea Imparateasca si Binecuvantandu-l si sarutandu-l deasupra unde are crucea il pune pe grumazul sau si zice: Bine este cuvantat Dumnezeul nostru ! si deschide si dvera. Iar cel mai mare zice: Veniti sa ne inchinam ! (de trei ori) si Psalmul cel incepator si daca este Aliluia facem trei inchinaciuni stand la locurile noastre, una dupa alta, potrivindu-se inchinaciunile tuturor (asa cu adevarat inchinandu-se fara sa tulbure biserica).

Iar cand citeste acesta preotul citeste rugaciunile Vecerniei  stand inaintea Sfintelor Usi cu capul  descoperit. Si dupa sfarsitul Psalmului: Slava… Si acum…Aliluia (de trei ori) si zece metanii. Apoi preotul zice Ectenia cea mare si Condacul. Dupa aceasta Catisma  de  rand  dupa  randuiala  si  dupa  fiecare  Slava…Aliluia  (de  trei  ori)  si  trei  metanii.  Iar  preotul  punand epitrahilul la locul lui si mergand la locul sau pana se citeste Catisma iar la sfarsitul Slavei… a treia iese inaintea Sfintei dverei si punand epitrahilul pe dansul zice   Ectenia cea mica si Ecfonisul. Apoi intrand in Sfantul Altar si punand tamaie in cadelnita si binecuvantand-o zice si rugaciunea cadelnitei si cadeste Altarul si biserica toata, pe cel mai mare si stranele si pe toti fratii. Si dupa aceasta cantam: Doamne strigat-am! pe glasul Mineiului. Punem apoi sase Stihiri si cantam Stihurile Nascatoarei de Dumnezeu trei Stihiri si ale Sfantului trei Stihiri. Iar Podobnic, adica Stihiri  Podobnice,  daca  are Sfantul  o Stihira samoglasnica o cantam pe  ea  la:  Slava… impreuna amandoua stranile. Iar daca nu: Slava… Si acum…  a Nascatoarei,  Podobnica Stihirilor Mineiului. Iar daca  este miercuri sau vineri  cantam  Stihira  Nascatoarei  Crucii,  adica:  Slava…  Crucii,  apoi  Lumina  lina  zice  cel  mai  mare  si  cantam Prochimenul  zilei  .  Iar  de  este  duminica  (Aliluia  duminica  seara  nu se  canta),  se  pune  Prochimenul:  Iata  acum binecuvantati  pe  Domnul.  Canonarhul  zice  Stihul:  Care  stati  in  casa  Domnului  !.  Iar  daca  este  in  alta  zi  a saptamanii in afara de duminica in locul Prochimenului se pune: Aliluia ! pe glasul 6. Iar Stihuri se zic acestea:

Luni seara – Doamne nu cu mania Ta sa ma mustri pe mine ! Stihul la doilea: Si in vecii vecilor ,iar noi cu glas mai inalt cantam: Aliluia! (asa se canta in toate zilele cand cantam Aliluia !);

Marti si joi seara cantam Stihul: Inaltati pe Domnul Dumnezeul nostru!;

Miercuri seara – In tot pamantul a iesit vestirea lor ! si asa face o metanie catre Sfintele Usi si intorcandu-se face o metanie catre strana dreapta si una catre strana stanga si mergand apoi la locul lui. Apoi cel mai mare sau citetul  cel randuit zice: Invredniceste-ne Doamne in seara aceasta !,  dupa care facem trei  metanii.  Apoi se spune Ectenia si Ecfonisul ei si impreunandu-se amandoua stranele, dupa obicei, in mijlocul bisericii cantam la Stihoavna Stihirile din Octoih. Slava… Si acum… a Nascatoarei .

Iar  de  este  miercuri  sau  vineri  se  pune  Stihira  Crucii.  Si  facand  unii  catre  altii  metanie  mergem  catre locurile noastre. Apoi cel mai mare sau citetul zice: Acum slobozeste! si Sfinte Dumnezeule! si  face trei  metanii. Rugaciunile incepatoare iar dupa Tatal nostru Ecfonisul: Ca a ta este imparatia!. Apoi Troparul glas 1: Nascatoare de Dumnezeu, bucura-te ! si o metanie. Slava… Botezatorului Hristos! cu o metanie, Si acum… Rugati-va pentru noi! si o metanie. Apoi se canta: Sub milostivirea Ta ! fara de metanie, Doamne miluieste ! (de 40 de ori) cu glas usor si lin si apoi toti spun: Slava… Si acum…, Ceea ce esti mai cinstita decat heruvimii !. Intru numele Domnului, Binecuvinteaza  Parinte ! si preotul zice: Cel  ce  este binecuvantat…  iar  noi raspundem Amin !, iar cel  mai  mare zice: Imparate ceresc si dupa sfarsitul lui facem trei metanii mari zicand in taina Rugaciunea dupa cum s-a aratat in capitolul  cel pentru post: Doamne si Stapanul vietii mele ! si celelalte 12 Inchinaciuni zicand fiecare pentru sine: Doamne miluieste-ma pe mine pacatosul !. Si dupa acestea Rugaciunea cea de mai sus zisa o zicem o data si facem o metanie mare.

Apoi: Sfinte Dumnezeule ! si trei metanii si dupa Tatal nostru Doamne miluiste ! (de 12 ori), iar de este duminica seara dupa Rugaciunea: Imparate Ceresc facem trei metanii mari. Iar cele 12 inchinaciuni nu le mai facem, nici Sfinte Dumnezeule cel de la sfarsit nu-l spunem ci preotul spune: Slava Tie Hristoase Dumnezeule !, si apoi Otpustul. Si apoi iese in pridvor si se face Litie pentru cei adormiti si Otpustul cel mare.

Deci asa facem urmare la Vecernie in timpul anului cand cantam: Aliluia! iar cand cantam: Dumnezeu este Domnul! cantam Prochimenul zilei apoi: Invredniceste-ne Doamne! si Stihoavna zilei. Dupa: Acum slobozeste! urmeaza Sfinte Dumnezeule ! si dupa Tatal nostru Troparul Sfantului Slava… Si acum… a Nascatoarei si Ectenia ce o spune preotul: Miluieste-ne pe noi Dumnezeule dupa mare mila Ta … si celelalte. Si dupa Ecfonis preotul spune: Intelepciune!, strana raspunde: Binecuvinteaza!. Preotul spune: Cel ce este binecuvantat Hristos Dumnezeul nostru! si  noi  raspundem:  Amin.  Si:  Intareste  Dumnezeule  Sfanta  si  dreapta…  si  celelalte.  Iar  duminica  seara  incepem metaniile  de  la  Rugaciunea:  Invredniceste-ne  Doamne  in  seara  aceasta.  Iar  dupa  Otpustul  Vecerniei  mergem  la masa si mancam cele puse inainte, apoi sculandu-se paraclisierul si luand binecuvantare iese si bate toaca si intrand
in pridvor cantam la Vecernie dupa randuiala. La care cantam Canonul de Rugaciune al Prea Sfintei Nascatoarei de Dumnezeu cel din Octoih si celelalte dupa obicei. Si Otpustul iar in celelalte cantam la Vecernia cea mare.

Cu buna cuviinta este sa stim si aceasta: cum ca dupa sfarsitul slujbei nu se cuvine monahilor sa vorbeasca intre ei ci cu tacere sa intre fiecare in chilia lui si asa sa se indeletniceasca cu Rugaciunea si cu Citirile pentru ca astfel se va putea mantui pentru astfel cu luare aminte si cu tresvie sa ne sculam la cantarea Utreniei. Iar la Utrenie toaca  paracliserul  in  toaca  cea  mica  indelung  si  rar.  Si  se  aduna  toti  in  pridvorul  bisericii  si  stand  conform randuielii  fiecare  la  locul  sau,  facand  obisnuitele  trei  inchinaciuni,  stam  putin  ca  sa  ni  se  linisteasca  simtirile noastre.  Apoi  sculandu-se preotul  face inceputul  si  dupa  Amin.  Zice citetul:  Slava  Tie Dumnezeul  nostru,  Slava Tie!. Apoi: Imparate ceresc si Sfinte Dumnezeule si celelalte rugaciuni incepatoare si  face trei  inchinaciuni dupa Tatal Nostru spune: Doamne miluieste! (de 12 ori), Slava… Si acum…, Veniti sa ne inchinam ! (de trei ori) si face trei  metanii. Apoi Psalmul 50 si Fericiti cei fara prihana… la care dupa fiecare Slava… si trei inchinaciuni. Apoi urmeaza Crezul (Cred intr-unul Dumnezeu…) si Sfinte Dumnezeule si iarasi trei inchinaciuni. Dupa Tatal nostru, Troparele: Iata mirele vine si celelalte.

Si dupa: Ceea ce esti mai cinstita… se fac trei metanii mari cu Rugaciune: Doamne si stapanul vietii mele. Si celelalte cu 12 inchinaciuni si dupa aceea se pune toata Rugaciunea Doamne si Stapanul  vietii  mele.  La  aceasta  se  face  o  metanie  mare.  Apoi  se  face  o  metanie  mare  si  urmeaza:  Stapane Dumnezeule si  Veniti  sa ne inchinam cu metanii (de trei ori). Si dupa Psalmi  urmeaza:  Slava… Si acum… Sfinte Dumnezeule si  trei  metanii, apoi dupa Tatal  nostru , Troparele:  Pomeneste Doamne ca  un bun pe robii  tai, apoi: Doamne  miluieste!  (de  12  ori)  si  Rugaciunea:  Pomeneste  Domne  cei  ce  intru  nadejdea  Invierii…  dupa  aceasta Rugaciunea: Prea slavita pururea Fecioara….

Si Rugaciunea: Nadejdea mea  este Tatal… apoi preotul zice: Slava Tie Hristoase  Dumnezeule! si  face  Otpustul  si  luindu-si  iertaciunea  obisnuita preotul  zice Ectenia:  Sa ne  rugam pentru binecredinciosul… Iar noi: Doamne miluieste… cu multa liniste. Si sfarsindu-se acestea zice  cel mai mare: Pentru  Rugaciunile  Sfintilor  Parintilor  nostri…  (si  asa  se  savarseste  Miezonoptica  dupa  randuiala  Manastirilor Ierusalimului in toate zilele si s-a si scris in toate Ceasloavele).

Iar  dupa  sfarsitul  Miezonopticii  daca  o  cantam in pridvor  facem  fiecare dintre  noi  cate trei  inchinaciuni catre Sfantul Altar si catre amandoua stranele cu multa cucernicie si se aseaza fiecare la locul lui fara sa vorbeasca.

Iar paracliserul gatind cadelnita si iesind este blagoslovit de cel mai mare si merge pentru a toca Toaca cea Mare. El toaca rar pentru ca sa se spuna Psalmul 50 in intregime, iar preotul care este de rand,  sculandu-se, face obisnuita metanie la  cel  mai  mare,  si  intrand  in  Sfantul  Altar  si  luand  cadelnita  zice Rugaciunea  tamaiei  si  sta  asteptand sfarsitul toacai. Si stand inaintea Sfintei Mese si pe aceasta cadind-o zice: Binecuvantat este Domnul Dumnezeul nostru !  (deschizand mai inainte dvera). Si  cadeste Sfanta  Masa in chipul Crucii si tot  Altarul  si iese pe  usa cea dinspre miazanoapte si cadeste Sfintele Icoane si pe cel mai mare si pe toti fratii, dupa cum este obiceiul. Iar citetul incepe: Aliluia! apoi zice:   Sfinte Dumnezeule, fara de inchinaciuni, iar daca nu spune: Veniti sa ne inchinam (de trei  ori)  si  ori  de  este:  Aliluia!  ori  de  este:  Dumnezeu  este  Domnul!  zice   Psalmul  9:  Auzi  pe  Domnul  in  ziua necazului!  Si  Psalmul  20:  Doamne  intru  puterea  Ta  se  va  veseli  Imparatul!,  apoi:  Slava…  !  Si  acum…  Sfinte Dumnezeule!  fara sa  faca inchinaciuni  si  Tatal  nostru (si  trebuie sa  fie  cu luare aminte atat preotul  cat si  citetul cand are sa zica Ecfonisul: Ca a Ta este imparatia! pentru ca sa fie preotul in mijlocul bisericii sub policandru).

Si citetul zice Troparele: Mintuieste Doamne poporul tau…, Slava…, apoi Condacul: Cel ce Te-ai inaltat pe Cruce, Si acum…  a  Nascatoarei:  Folositoare  infricosata.  Iar  preotul  intrand in  Sfantul  Altar  prin  usa  dinspre  miazazi  zice Ectenia  cea  mica,  cu  cadelnita  inaintea  Sfintei  Mese: Miluieste-ne pe  noi  Dumnezeule  dupa  mare  mila Ta!  si celelalte  dupa  obicei.  Apoi  Ecfonisul:  Ca  milostiv  si  iubitor  de  oameni…  si  citetul  spune:  Amin  .  Intru  numele Domnului Binecuvinteaza parinte !. Apoi preotul insemnand crucis cu cadelnita inaintea Sfintei Mese zice  cu glas mare: Slava Sfintei si de Viata Facatoare si Nedespartitei Treimi… si indata incepe cel  mai mare cei sase Psalmi: Slava… intru cei de sus lui Dumnezeu (de trei ori), apoi Doamne, buzele mele vei deschide (de doua ori), si citeste dupa randuiala cei  sase Psalmi  cu glas lin si rar pentru ca sa auda toti ceilalti. Iar preotul dand cadelnita iese din Sfantul Altar si sta la locul sau (cand se citesc acesti sase Psalmi se cuvine cu luare aminte sa-i ascultam caci acesti Psalmi  sunt  de pocainta  si  de  umilinta.  Si  citind Psalmii  acestia  cu  evlavie  si  cu frica lui  Dumnezeu,  ca  si  cum insusi Dumnezeu nevazut ar vorbi si ne-am ruga pentru pacatele noastre).

Iar dupa ce citeste cel mai mare cei trei Psalmi si zice: Slava… Si acum… fara sa faca metanie si incepe ceilalti trei Psalmi: Doamne Dumnezeul mantuirii noastre…   iese  preotul   inaintea   Usilor   Imparatesti   si   face   o   inchinaciune  si   punandu-si   epitrahilul   citeste Rugaciunile  Utreniei  in  taina  stand  cu  capul  descoperit.  Iar  dupa  cei  sase  Psalmi  urmeaza:  Slava…  Si  acum… Aliluia (de trei ori) si trei inchinaciuni. Si zice Ectenia cea mare: Cu pace Domnului sa ne rugam… apoi canonarhul care a spus Prochimenul cel de seara facand obisnuita inchinaciune la cel mai mare si stand inaintea Sfintelor Usi zice:  Aliluia pe glasul Octoihului  graind si Stihurile acestea: De neam manecand Sfinte Dumnezeule;Dreptate sa invatati cei  ce locuiti pe pamant; Invidie va cuprinde pe poporul cel neinvatat ;Adauga lor rele, Doamne, adauga rele celor slaviti ai pamantului.Apoi cantam Treimicile pe glasul Octoihului. Iar de este: Dumnezeu este Domnul, cantam:  Dumnezeu este Domnul;  pe glasul  Troparului  Sfantului  cu Stihurile lui.

Si zicem Troparul Sfantului (de doua ori) si al Nascatoarei pe glasul Troparului Sfantului. Iar preotul punand epitrahilul la locul sau in partea stanga a Sfintei dvere merge si sta la locul sau. Dupa aceea strana zice:  Doamne miluieste (de trei ori) Slava… Si acum… si  incepem  sa  citim  Catismele.  Dupa  Catisma  intai  cantam  Sedealna  Octoihului,  care  este  de  rand:  Slava…  Si acum… a Nascatoarei, iara dupa intaia Citire a Catismei, ca si dupa a doua si a treia Citire, in toate zilele preotul nu zice  Ectenie, ci numai la Privegheri si la Praznicile Sfintilor care au Polieleu si Doxologie, dupa fiecare Catisma a Psaltirii. Si in fiecare zi dupa sfarsitul Catismei Aliluia (de trei ori) dupa obicei, Doamne miluieste (de trei ori) si: Slava… Si  acum…  zice   chiar  cel  care citeste.  Si dupa  aceasta  citire clericii spun: Doamne  miluieste (de trei  ori) apoi:  Slava…, dupa aceea  citetul  cel  ce a  citit  Catisma dintai zice: Si acum… si citeste Catisma  a  doua. Iar dupa sfarsitul  starii  intai  din  Catisma  se  inchina  citetul  inaintea  Sfintelor  Usi  (de  trei  ori),  dupa  aceasta  se  inchina Stapanitorului  iar  daca  nu  este,  la  amandoua  stranele.  Iar  dupa  sfarsitul  cei  de  a  doua  Catisme  cantam  a  doua Sedealna din Octoih apoi si sculandu-ne zice: Doamne miluieste (de zece ori), Slava… Si acum…, Psalmul 50.

Iar dupa ce se sfarseste Psalmul citim Cantarea: Sa cantam Domnului si zicem 12 Stihuri afara de Slava… Si acum… Si cantam Canoanele trei: din Octoih doua, cel dintai cu Irmosul pe 6 iar celalalt fara de Irmos pe patru si al Sfantului din Minei pe paisprezece. Ca sa fie toate pe douazeci si patru, asa cantam si Cantarea a treia si pe urma Irmosul acesteia din Minei. Dupa o a treia Cantare, Ectenia mica, si Sedealna din Minei: Slava… Si acum… a Nascatoarei.
Iar  de  este  miercuri  sau  vineri  se  pun  Cantarile  Crucii  si  Citirile.  Dupa  Cantarea  a  sasea  Irmosul  si  Ectenia  si Condacul si Icosul Sfantului daca este iar daca nu este se spune Mucenicina pe glasul de rand al Octoihului. Apoise  citeste  Sinaxarul  si  dupa  aceea  cantam si  celelalte  doua  Cantari  iar  preotul  la  sfarsitul  intarii  a  opta  intra  in Sfantul Altar si cand cantaretii zic: Sa laudam bine sa cuvantam si sa ne inchinam Domnului cantandu-I… si canta Irmosul Cantarii a opta si ne inchinam toti, iar preotul punandu-si epitrahilul  cadeste Sfanta Masa zicand cu glas mare: Ca Nascatoare de Dumnezeu si Maica Luminii…  si cadeste Altarul tot si biserica si pe frati, dupa randuiala.

Si noi cantam Cantarea a noua. Cantam cu glas mare: Mareste suflete al meu pe Domnul si s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu Mantuitorul meu. Si cantam apoi: Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii cu inchinaciune. Si dupa sfarsitul  Cantarii  a  noua  cantam  Irmosul  Mineiului  apoi  se  canta:  Cuvine-se  cu  adevarat,  amandoua  stranile.  Si facem  metanie  impreuna  pana  la  pamant.  Dupa  aceea  Ectenia  cea  mica  din  interiorul  Sfantului  Altar,  apoi: Luminanda zilei: Slava… a Sfantului daca are, iar daca nu are: Slava… Si acum… a Nascatoarei Invierii si a Crucii. Iar  daca  este:  Aliluia,  cantam Luminanda  Treimii  glasului,  dupa  obicei.  Dupa  aceasta  citetul  cel  randuit  citeste Psalmii: Laudati-L pe Domnul din ceruri…, Cantati  Domnului,  Cantare  noua…,  Laudati pe Domnul  intru Sfintii Lui… si daca are Stihuri la Laude spunem acesti trei  Psalmi in stari. Dupa: Slava…Si acum… zice cel mai mare: Slava Tie, celui  ce ne-ai aratat noua Lumina.

Iar daca nu, dupa Psalmi zice cel mai mare: Tie se cuvine Doamne Dumnezeul nostru si Tie Slava inaltam Tatalui si Fiului si Sfantului Duh acum si pururea si in vecii vecilor Amin!. Slava Tie celui ce ne-ai  aratat  noua Lumina. Apoi zice citetul: Slava intru cei  de sus lui Dumnezeu si pe pamant pace  intru  oameni  bunavoire.  Si  face  trei  metanii.  Dupa  aceea  zice:  Doamne  scapare  te-ai  facut  noua  …  si: Invredniceste-ne  Doamne  in  ziua  aceasta!  Apoi  preotul  zice  Ectenia:  Sa  primim  Rugaciunile  noastre  cele  de dimineata,  dupa  aceea  cantam  la  Stihoavna  Stihirile  din Octoih  ale  glasului  de  rand  impreunandu-se  amandoua
stranile dupa obiceiul lor. Si o cantam cu obisnuitele lor Stihuri:    Umplutu-ne-am dimineata de mila Ta Doamne, si:  Fie lumina  Domnului Dumnezeului  nostru peste noi  (pe care il zicem pana la sfarsitul  Psalmului), Slava… Si acum… a Nascatoarei sau a Nascatoarei Crucii.

Apoi iarasi cel mai mare zice: Bine este a ne marturisi Domnului; Sfinte Dumnezeule si dupa Tatal nostru preotul zice Ecfonisul: Ca a Ta este imparatia. Si de nu este Aliluia zicem Troparul Sfantului: Slava… Si acum… a Nascatoarei  sau  a  Crucii  Nascatoarei.  Dupa  aceasta  zice  preotul  Ectenia:  Miluieste-ne  pe  noi  Dumnezeule  si Ecfonisul:  Ca  milostiv  si  iubitor  de  oameni  Dumnezeu  esti  si  dupa  Ecfonis  strana  spune:  Amin.  Preotul  spune: Intelepciune !, strana  raspunde:  Binecuvinteaza !  iar  preotul:  Cel  ce  este  binecuvantat…  iar  strana:  Intareste Dumnezeule… apoi Ceasul intai daca este Aliluia, dupa ce spune: preotul Ecfonisul: Ca a Ta este imparatia si dupa Amin. Zicem Troparul: In biserica slavei tale stam. Doamne miluieste de 40 de ori, Slava… Si acum… ceea ce esti mai  cinstita  decat  Heruvimii,  apoi:  Intru  numele  Domnului  binecuvinteaza  parinte.

Preotul  zice:  Cel  ce  este Binecuvantat  Hristos Dumnezeul nostru,  acum si pururea si in vecii  vecilor… si noi raspundem:  Amin. Imparate ceresc apoi facem trei metanii mari cu Rugaciunea Sfantului Efrem: Doamne esti Stapanul vietii mele. Si celelalte 12   metanii   mici,   fiecare zicand  pentru sine:Dumnezeule curateste-ma pe mine pacatosul.  Si dupa  toate chinaciunile zicem odata rugaciunea Sfantului Efrem cu o metanie mare.  Si dupa  aceasta incepe cel  mai  mare: Veniti sa  ne inchinam (de trei  ori) si  face trei inchinaciuni. Si citetul  citeste cei trei Psalmi  obisnuiti ai Ceasului intai  cel  obisnuit:  Graiurile mele  asculta-le Doamne,  si  dupa sfarsitul  lor:  Slava…  Si  acum…  (de  trei  ori)  cu trei inchinaciuni.  Si  dupa aceasta zice preotul  sau canonarhul  cel  mai  sus numit  Prochimenul:  Dimineata  auzi  glasul meu, si noi  il zicem acelasi  dupa Protos  fara  cantare,  asa: Dimineata auzi  glasul  meu, iar preotul  sau canonarhul zice Stihul intai: Graiurile mele auzi-le Doamne. Strana raspunde: Dimineata auzi glasul meu. Stihul al doilea: Caci catre Tine ma voi ruga Doamne, strana: Dimineata auzi glasul meu, Imparatul meu si Dumnezeul meu si se fac trei metanii.

De  retinut:  Cand canonarhul  zice Stihul  in acelasi  timp  noi  ne  plecam  genunchii.  Iar  cand zic  cantaretii Stihul el isi pleaca genunchii. Preotul spune: Slava… si citetul Si acum… a Nascatoarei: Ce te vom numi pe tine si se fac trei inchinaciuni. Apoi spunem: Pasii mei indrepteaza-I si Sfinte Dumnezeule si iarasi trei inchinaciuni. Dupa Tatal  nostru preotul spune Ecfonisul: Ca a Ta este Imparatia; si dupa  Amin.  Troparul: luni, marti  si joi, zicem a Nascatoarei  cea  de  fata  –  adica  cea  din ziua  respectiva:  Prea  Slavita  Maica  lui  Dumnezeu iar  miercuri  si  vineri zicem:  Degrab  ne  intampina.  Iar  imbata  zicem:  Ca  niste  parga  a  firii,  apoi  Doamne  miluieste  (de  40de  ori)  si rugaciunea:  Cela  ce  in  toata  vremea.  Apoi  Doamne  miluieste  (de  trei  ori),  Slava…  Si  acum…  Ceea  ce  esti  mai cinstita   decat   insusi   Heruvimii,   si:   Intru   numele   Domnului   binecuvinteaza   parinte.

Preotul:   Dumnezeule milostiveste spre noi si face trei  metanii  mari  cu ragaciunea Sfantului  Efrem: Doamne si Stapanul vietii mele. Si celelalte 12 inchinaciuni, apoi zicem iarasi inchinaciunea Sfantului Efrem: Doamne si Stapanul vietii mele, facand apoi o metanie mare si asa cantam al treilea, al saselea si al noulea Ceas. Si dupa aceea incepe cel mai mare sa zica: Sfinte Dumnezeule… si Rugaciunile incepatoare de la sfarsit si se fac trei inchinaciuni. Dupa Tatal nostru, preotul spune  Ecfonisul  si  noi  raspundem:  Amin.  Doamne  miluiste  (de  12  ori)  apoi  rugaciunea:  Hristoase  lumina  cea adevarata  si  Otpustul  si  apoi  se  face  obisnuita  iesire  in pridvor  si  apoi  se  face Litia  pentru  cei  adormiti.  Luand preotul  cadelnita  iese  in  pridvor  mergand  inaintea  lui  sfesnicul  aprins  iar  noi  urmandu-I  si  cantand  Stihira Samoglasnica  a  Sfantului  al  carui  Hram il  poarta biserica,  iesim in Pronaosul  bisericii  si  preotul  zice:  Bine  este cuvantat Dumnezeul nostru iar noi zicem Amin. Sfinte Dumnezeule… si dupa Tatal nostru Ecfonisul: Ca a ta este imparatia  si  apoi  Troparele  acestuia:  Cu  duhurile  dreptilor,  Intru odihna  ta  Doamne,  Slava…  Tu esti  Dumnezeu carele te-ai cobori la iad, Si acum… una curata.

Dupa acestea preotul zice Ectenia: Miluieste-ne pe noi Dumnezeule , Inca ne rugam pentru odihna sufletelor adormitilor robilor lui Dumnezeu… Ca Domnul Dumnezeul nostru… Mila lui  Dumnezeu,  Imparatia  cerurilor…    apoi:  Domnului  sa  ne  rugam  si  Rugaciunea:  Dumnezeul  duhurilor…  si Ecfonisul:  Ca  tu  esti  invierea  si  viata…  si  dupa  Ecfonis  preotul  zice:  Slava  Tie  Hristoase  Dumnezeule  …  noi raspundem: Slava… Si acum… Doamne miluieste (de trei ori): Binecuvinteaza. Si preotul zice Otpustul: Cela ce a inviat  din  morti…  dupa  Otpustul  zice  preotul:  Vesnica  voastra  pomenire  vrednicilor  de  pomenire  parintilor  si fratilor nostri pururea pomenitilor (de trei ori). Apoi zice:   Dumnezeu sa-i fericeasca si sa-i odihneasca pe ei si pe noi sa ne miluiasca ca un bun si de oameni iubitor. Si cantaretii canta: Vesnica lor pomenire (de trei ori) si Otpustul cel mare.

Insemnare: acest Tipic al Primului Ceas se face cand este Aliluia, iar daca este: Dumnezeu este Domnul… dupa sfarsitul celor trei Psalmi si dupa: Slava… Si acum… Aliluia de trei ori si: Doamne miluieste (de trei ori) Si dupa: Slava… zicem Troparul Sfantului: Si acum… al Nascatoarei: Ce te voi  numi… si dupa Sfinte Dumnezeule, Condacul  Sfantului  si  toata  cealalta  slujba,  dupa  cum  mai  inainte  s-a  aratat.  Iar  metanii  nu  facem,  nici  Sfinte Dumnezeule cel de la sfarsit nu-l mai zicem ci pe toate le citim normal, de asemenea citim si pe Ceasul al treilea si al saselea si al noualea.

DESPRE CUM SE CITEȘTE EVANGHELIA ȘI TÂLCUIREA ACESTEIA

Capitolul  12

DESPRE   CUM   SE   CITESTE   EVANGHELIA   SI  TALCUIREA ACESTEIA

De retinut: In Sfanta si Marea Duminica a Pastilor se incepe Sfanta Evanghelie a Sfantului Ioan si se citeste pana la Cincizecime. Iar Talcuirea Evangheliei acestuia al Sfantului Ioan Gura de Aur se citeste la Utrenii, pentru aceste zile iar  de  la  Duminica  Cincizecimii  pana  la  luna  lui  septembrie se  citeste Sfanta Evanghelie  a  Sfantului Matei iar Talcuirea aceluiasi Sfant Ioan Gura de Aur care este la aceeasi Evanghelie care se citeste la Utrenii. Iara de la Anul Nou, de la Duminica Inaltarii Sfintei Cruci si pana la Duminica branzei se citeste Sfanta Evanghelie a Sfantului Luca iara la Utrenii, se citesc Talcuirile Sfantului Simion Metafrastul Logofatul.

Si Talcurile trimiterilor Sfantului Apostol Pavel care s-au talcuit de Sfantul Ioan Hrisostomul. Iar din Duminica cea dintai a Postului Mare sambata  si  duminica  se  citeste  Sfanta  Evanghelie  a  Sfantului  Marcu.  Iar  la  Utrenii,  se  citesc  in  cele  sase  zile Talcuirile Sfantului Ioan Hrisostomul. Iar intru celelalte zile ale Patruzecimii (Postului  Mare) la toata Utrenia, se citesc patru Citiri, doua dintre cele ale Sfantului Efrem si doua din  Lavsaicon. Iar pe Sfantul Ioan Scararul il citim la Ceasuri iar la masa se citesc in tot timpul anului Vietile Sfintilor si Patericul.

De retinut: In Duminicile Sfantului si Marelui Post si la Vecerniile Praznicelor celor Imparatesti, adica al Nasterii lui Hristos si la Ajunul Dumnezeiestii Aratari si in Sfanta si Marea Joi si in Sfanta si Marea Sambata se canta Liturghia marelui Vasile. De asemenea aceasta se canta si la pomenirea Sfantului Vasile. Iara Liturghia cea mai inainte Sfintita se canta  numai in Sfintele patruzeci  de zile, adica in zilele de rand, iar intru celelalte zile de peste tot anul se savarseste Liturghia Sfantului Ioan Hrisostomul.

DESPRE CANOANELE A TOATA SAPTAMANA, CUM SE CANTA CANOANELE OCTOIHULUI CU ALE MINEIULUI

Capitolul   13

DESPRE  CANOANELE  A TOATA SAPTAMANA, CUM SE CANTA CANOANELE OCTOIHULUI CU ALE MINEIULUI

Luni la Utrenie: Canonul de pocainta il punem cu Irmosul pe sase si al celor fara de trupuri, cu Irmosul pe patru.  Si  in  Minei  al  Sfantului  tot  pe  patru.  Iar  daca  se  canta  al  Sfantului  pe  sase,  atunci  se  lasa  din  Octoih amandoua  Mucenicinele. Si se canta al Sfantului pe sase. Iar  de se canta Polieleul, Sfantului atuncea nu se canta Octoihul ci cantam Canonul Nascatoarei de Dumnezeu iar de este Inaintepraznuire sau dupa Praznuire, cu Irmosul pe sase Irmosul se pune (de doua ori), si Troparele de patru si al Sfantului pe opt. In acest fel in toata saptamana cantam Canonul Sfantului celui ce are Polieleu dupa cum se arata aceasta luni. Iar daca se intampla doi Sfinti, se lasa Canonul celor fara de trupuri si cantam Canonul pocaintei cu Irmosul pe sase si ale Sfintilor pe patru.

Marti la Utrenie: Canonul de pocainta il punem cu Irmosul pe sase si al Mergatorului Inainte pe patru. Si din  Minei  al  Sfantului  tot  pe  patru.  Iar  daca  se  canta  al  Sfantului  pe  sase,  atunci  se  lasa  din  Octoih  amandoua Mucenicinile. Si se canta al Sfantului pe sase. Iar de se canta Polieleul Sfantului, cantam dupa cum s-a spus mai sus. Iar daca se intampla doi Sfinti cantam Canoanele lor fiecare pe patru.

Miercuri la Utrenie: Canonul Crucii il punem cu Irmosul pe sase si al Nascatoarei de Dumnezeu pe patru si al  Sfantului  din  Minei  tot  pe  patru.  Iar  daca  se  canta  al  Sfantului  pe  sase,  atunci  se  lasa  din  Octoih  amandoua Muceniciile. Si se canta Canonul crucii cu Irmosul pe patru si al Nascatoarei de Dumnezeu si al Sfantului pe sase. Iar daca se intampla doi Sfinti la fel se canta.

Joi la Utrenie: Canonul Sfintilor Apostoli il punem cu Irmosul pe sase si al Sfantului Nicolae cu Irmosul pe patru si din Minei al Sfantului tot pe patru. Iar daca se canta al Sfantului pe sase, atunci se canta Canonul Sfintilor Apostoli  cu Irmosul  si cu:  Slava… Nascatoarei pe cinci. Si se canta, al  Sfantului  Nicolae pe trei si din Minei pe sase. Iar daca se intampla, doi Sfinti se canta Canonul Sfintilor cu Irmosul pe opt.

Vineri la Utrenie: Canonul Crucii il punem cu Irmosul pe sase si al Nascatoarei de Dumnezeu pe patru si al Sfantului  din  Minei  tot  pe  patru.  Iar  daca  se  canta  al  Sfantului  pe  sase,  atunci  se  lasa  din  Octoih  amandoua Mucenicinele.  Si  se  canta  Canonul  Crucii  cu Irmosul  pe patru si  al  Nascatoarei  de Dumnezeu si  al  Sfantului  pe sase. Iar daca se intampla doi Sfinti la fel se canta.

Sambata dimineata: Totdeauna o iau inainte Sfintii din Minei. Si cantam Canonul Sfantului din Minei cu Irmosul pe sase apoi al Sfantului Hramului pe patru si din Octoih Canonul Mucenicilor tot pe patru, iara de sunt doi Sfinti  cantam  un Canon  din  Minei  cu  Irmosul  pe  sase  si  al  celuilalt  Sfant  pe  patru  si  Canonul  Mucenicilor  din Octoih tot pe patru , iar Canonul Hramului se lasa. Iar daca este Hramul Domnului Iisus Hristos sau al Nascatoarei de Dumnezeu, cantam mai inainte Canonul Hramului cu Irmosul pe sase Irmosul de cate doua ori, si Troparele pe patru, si al Sfantului tot pe patru. Si din Octoih Canonul Mucenicilor tot pe patru. Iar de este Sfantul pe sase cantam al Hramului, cu Irmosul pe patru si al Sfantului pe sase iar din Octoih pe patru.

De retinut: In oricare sambata,  Doxologie mare la  Utrenie,  Canonul  Hramului  de este Hramul Domnului Hristos sau al Nascatoarei de Dumnezeu cu Irmosul pe sase, Irmosul punandu-se de doua ori si Troparele pe patru si al Sfantului pe opt. Iar de este al vreunui Sfant sau al vreunei Sfinte cantam Canonul Nascatoarei de Dumnezeu, al  Utreniei  duminicii  celei  trecute  cu Irmosul pe sase, si al Sfantului pe  opt,  si  Canonul Hramului se lasa.  Dupa Cantarea a noua se  canta Luminanda Sfantului (de doua ori), Slava… Si acum… a Nascatoarei.

SLUJBA SAMBETEI A VECERNIEI, A UTRENIEI SI A SFINTEI LITURGHII CAND CANTAM: (cand cantam Dumnezeu este Domnul !)

Capitolul 14

SLUJBA SAMBETEI A VECERNIEI,  A UTRENIEI SI A SFINTEI LITURGHII CAND CANTAM: (cand cantam „Dumnezeu este Domnul !”)

Vineri  seara  dupa  obisnuita  cantare  de  Stihuri  la  Doamne,  strigat-am,  cantam  Stihurile  Podobnice  ale Sfantului  din  Minei  pe  sase.  Slava…,  Samoglasnica  Sfantului,  daca  are,  iar  daca  nu  are  Slava…  Si  acum…  a Nascatoarei Invierii a glasului  celui de rand. La Stihoavna, Stihirile cele din Octoih, trei Mucenicine ale glasului: Slava…  Sfantului,  daca  are,  iar  daca  nu  are  Slava…  Si  acum…  a  Nascatoarei.  Dupa  aceea  urmeaza:  Acum slobozeste  si:  Sfinte  Dumnezeule  si  dupa  Tatal  nostru  Troparul  Sfantului:  Slava…  Si  acum…  a  Nascatoarei,  a glasului, care este de rand. Ectenia si Otpustul.

(Se cade a sti: ca de nu se va intampla o pomenire a vreunui Apostol sau a vreunuia dintre Sfintii cei mari sau a vreunui Sfant ce nu are Tropare: Dumnezeu este Domnul nu cantam, ci cantam: Aliluia pe glasul al doilea. Iar dupa cei sase Psalmi cantam: Dumnezeu este Domnul pe glasul Troparului Sfantului si Troparul (de doua ori). Slava… Si acum… a Nascatoarei Invierii cea dupa glasul Troparului Sfantului. Apoi  citim  Catisma  a  saisprezecea:  Zis-a  Domnul  Domnului  meu,  din  Octoih.  Si  dupa  citirea  aceasta  punem Ectenia si apoi Sedealna din Octoih, doua Mucenicine, intaia si a doua: Slava… Si acum… a Nascatoarei Invierii a glasului  care  este  de  rand  si  Citirea.  Dupa  aceasta  citim:  Fericiti  cei  fara  de  prihana…  apoi  Sedealna,  doua Mucenicie, a treia si a patra ale mortilor: Slava… Si acum… a Nascatoarei. Si iarasi se face Citirea si Psalmul 50 (Miluieste-ma Dumnezeule…) si cantam trei Canoane al Sfantului din Minei, cu Irmosul pe sase, Irmosul punandu-se de doua ori Troparele pe patru,  pentru ca aceasta se pune inainte totdeauna sambata.

Si dupa aceasta Canonul Sfantului al carui Hram poarta Biserica de patru ori din Octoih. Pentru ca, Canonul celor adormiti se canta vineri seara la Vecernie si impreuna cu Canoanele spunem si Cantarile lui Moise: Sa cantam Domnului… Dupa Cantarea a treia, Sedealna Sfantului din Minei: Slava… Si acum…a Nascatoarei. Dupa Cantarea a sasea, Condacul si Icosul Sfantului daca are,  iar daca nu are zicem al Sfantului al carui Hram il poarta Manastirea. Si citim Sinaxarul. Dupa Cantarea a noua vine Luminanda Sfantului daca are, apoi: Slava… a Octoihului, Si acum… a Nascatoarei, iar daca nu are Sfantul, Luminanda Octoihului: Celor ce peste cei morti si peste cei vii stapanesti… Slava… Si acum… Noi intru Tine ne laudam…La Laude, Stihirile Octoihului nu le cantam, ci le cantam pe cele de la Stihoavna si daca nu are Sfantul   Stihiri  la  Laude,  noi  spunem:   Tie Se Cuvine  Slava…   iar daca  cantam Stihirile Sfantului  la  Lauda atunci:  Tie Se Cuvine Slava…  nu mai spunem ci dupa Stihiri zicem:  Slava Tie Celui ce ne-ai aratat noua Lumina …  Slava  intru  cei  de  sus  lui  Dumnezeu…  si  dupa  aceasta  Ectenia:  Sa  primim  Rugaciunile  noastre…

Apoi  la Stihoavna cantam Stihirile Octoihului cele de la Laude, trei Mucenicime cu Stihirile lor cele obisnuite. Stihul intai: Umplutu-ne-am  dimineata…  Stihul  al  doilea:  Si  fie  lumina  Domnului…  iar  unul  din  Troparele  cele  patru  ale mortilor care este al Sfantului Ioan Damaschinul nu-l mai punem. Slava… Samoglasnica Sfantului daca are iar daca nu are Slava… Si acum… a Nascatoarei  Invierii. Iar Stihoavna sambetei se lasa fiindca numai la Utrenie, aceasta se canta adica, in Sambetele Postului.  In sambata a  doua, a treia  si a patra sau si  cand se canta  Aliluia,  si se canta Stihoavna  cu Stihurile  mortilor.  Apoi:  Bine  este  a  ne  marturisi  Domnului  si  Sfinte  Dumnezeule  cu  Rugaciunile Incepatoare si  dupa  Tatal  nostru,  Troparul  Sfantului,  Slava… Si  acum…  a  Nascatoarei  de la  sfarsitul  Utreniei  pe glasul  Troparului  Sfantului.

Urmeaza  Ectenia  si  Ceasul  intii  si  Octpustul  apoi  urmeaza  La  multi  ani.  Iar  dupa sfarsitul acestuia obisnuita Litie in Naos dupa cum s-a scris mai-nainte. La Liturghie, fericirile Octoihului pe sase iar de are si Sfantul, la Liturghie atunci o punem si a Sfantului cintarea a treia de patru ori si a glasului Octoihului pe patru. Dupa Vohod zicem Troparele asa: mai-nainte Troparul Hramului de este Hramul Domnului Hristos sau al Nascatoarei  de Dumnezeu, apoi Troparul zilei: Apostolilor,  Mucenicilor si Proorocilor.  Si  dupa acestea Troparul Sfantului de rand si Condacul lui. Iara daca va fi un alt Sfant care are Tropar si Condac se zic si ale lui iar daca nu are  Tropar  si  Condac  nici  unul  dintre  Sfinti  atunci  noi  zicem  Troparele  zilei  pentru  cei  adormiti.  (Pomeneste Doamne ca un Bun), iar daca undeva ar cadea Hramul unui Sfant sau al unei Sfinte si Troparele Sfantului aceluia simbata  nu  le  spunem,  pentru  ca  toti  Sfintii  sunt  numiti  in  Troparele  zilei;  apoi  Slava…  Condacul:  Cu  Sfintii Odihneste… Si acum… Ca niste parga a firii.

O nota  de retinut: Iar daca  este Hramul  al  vreunui Sfant sau al  vreunei Sfinte, Troparele dupa Vohod le spunem  asa:  mai  intii  Troparul  zilei:  Apostolilor,  Mucenicilor  si  Proorocilor,  dupa  aceea  Troparul  si  Condacul Sfantului celui de rand, iar daca nu este: Pomeneste Doamne ca un Bun…, Slava… si, Cu Sfintii odihneste…, Si acum… Ca niste parga a firii…iar daca undeva va cadea  in timpul Hramului Hristos si al Nascatoarei de Dumnezeu afara de Inaintepraznuire si de dupa Praznuire il primim si pe acesta cu Condacele zilei ; Si acum…  Ca niste Parga a  firii,  iar  nu  Condacele  Hramurilor.  Pentru  ca  simbata  Hramurile  Domnului  Hristos  si  ale  Nascatoarei  de Dumnezeu se lasa. Numai daca   s-ar intimpla un Sfant mare atunci zicem dupa: Si acum… Condacul Hramului lui Hristos sau al Hramului Nascatoarei de Dumnezeu.

Iar unde nu este Hramul lui Dumnezeu nici al Nascatoarei de Dumnezeu zicem: Ceea ce esti folositoare crestinilor… Prochimenul, Apostolul , Aliluia , Evanghelia si Priceasna, mai intai ale Sfantului apoi ale zilei pentru ca se pun totdeauna la inceput ale Sfantului celui de rand: Apostolul si Evanghelia  in  afara  de  este  Praznic  Dumnezeiesc.  Slujba  aceasta  se  canta  in  toate  sambetele  totdeauna  cand  se intimpla sa se cinte: Dumnezeu este Domnul, iar daca s-ar intimpla sambata un Praznic Imparatesc atunci se canta neschimbat toata slujba Praznicului.

 

DESPRE CEEA CE SE CUVINE SA STIM DE SE VA INTAMPLA SI DE VA VOI CEL MAI MARE SAMBATA SA SE CANTE ALILUIA

Capitolul 15

DESPRE CEEA CE SE CUVINE SA STIM DE SE VA INTAMPLA SI DE VA VOI CEL MAI MARE SAMBATA SA SE CANTE ALILUIA

Vineri seara citim Catisma a  optsprezecea, apoi  la Doamne, stigat-am…, Stihurile Sfantului  din Minei in numar de trei si ale Mucenicilor din Octoih, tot in numar de trei, al doilea si al treilea si al patrulea. Pentru ca cea dintii Mucenicina se lasa, apoi: Slava… Si acum… a Nascatoarei Invierii, a glasului de rand, apoi Lumina lina, iar dupa  aceasta  cintam  Prochimenul.  Apoi:  Invredniceste-ne  Doamne  in  seara  aceasta…  La  Stihoavna  spunem  o Mucenicina  si  doua  ale  mortilor;  ale  Sfantului  Ioan  Damaschinul  apoi:  Slava…  Si  acum…  a  Nascatoarei,  apoi: Acum  slobozeste  si  Sfinte  Dumnezeule  cu  Rugaciunile  incepatoare. Si dupa  Tatal  nostru,  Troparul  glas  2: Apostolilor, Mucenicilor si Proorocilor…; Slava… Pomeneste Doamne ca un Bun sufletele robilor Tai… Si acum… a Nascatoarei: Maica Sfanta…; apoi Ectenia si Otpustul si Litia obisnuita pentru cei morti care se face in pridvor.

La Utrenie dupa inceputul obisnuit si dupa cei sase Psalmi in loc de: Dumnezeu este Domnul…, cantam: Aliluia    glas  2,  (de  trei  ori).  Apoi  Stihul  intii:  Fericiti  cei  pe  care  I-ai  ales  si  I-ai  primit;  Stihul  al  doilea:  Si pomenirea lor in neam si-n neam; Stihul al treilea: Sufletele lor intru bunatati se va salasui. Apoi Troparul glas 2: Apostolilor,  Mucenicilor  si  Proorocilor,  (de  doua  ori):  Slava…  Pomeneste  Doamne  ca  un  Bun,  Si  acum…  a Nascatoarei:  Maica Sfanta…, apoi  Catisma a saisprezecea. Dupa aceasta obisnuita Ectenie,  iar dupa dansa  zicem doua Sedelne ale Octoihului, trei Mucenicine a doua si a treia iar cea dintai nu se pune apoi zicem Stihul: Minunat este Domnul intre Sfintii Sai si zicem Mucenicina a patra; iar a Nascatoarei Invierii a primei Sedelne se lasa.

Apoi Stihul: Fericiti pe care i-ai ales si zicem Sedealna mortilor a glasului de rand: Slava… Si acum…   cea a Sedelnei a doua,  dupa  care cintam: Fericiti  cei  fara  de prihana…,cu Stihul:  Bine esti  cuvantat Doamne…pe glas 5. Si acest Stih il  despartim in  doua  parti.  La  mijlocul  lui,  dupa  prima  parte,  Staretul  zice:  Slava…  Si  acum…  si  cantam la sfarsit: Ca de n-ar fi fost legea Ta gindirea mea… pe care il cantam (de trei ori). Si zice Preotul Ectenia pentru cei Adormiti, si iara: Cu pace Domnului… iar strana: Doamne Miluieste (o data). Preotul zice: Inca ne rugam pentru odihna  sufletelor  Adormitilor  robilor  lui  Dumnezeu  (numele  lor).  Strana  raspunde:  Doamne  Miluieste  (o  data). Preotul zice: Ca  Domnul Dumnezeu sa aseze sufletele lor…, iar strana  zice:  Doamne Miluieste (o data).  Preotul zice: Mila lui Dumnezeu Imparatia Cerurilor… si strana raspunde: Da Doamne, apoi zice diaconul: Domnului sa ne rugam si preotul zice Rugaciunea pentru cei adormiti: Doamne al Duhurilor si a tot trupul… iar noi zicem: Doamne Miluieste  (de  cincizeci  de  ori).  Preotul  spune  Ecfonisul:  Ca  tu  esti  invierea…  si  strana  raspunde:  Amin.  Apoi cintam cealalta stare:  Al  Tau sunt  eu cu Stihurile:  Mantuitorule   mantuiste-ma…  tot  pe glasul  cinci iar la sfarsit zicem:  Viu va  fi  sufletul  meu…  (de trei  ori), apoi:  Bine esti  cuvantat Doamne…  si  cantam Troparele pentru cei adormiti: Ceata Sfintilor a aflat  izvorul…si  celelalte.

Si dupa  dinsele zice preotul Ectenia pentru cei  adormiti, si pomeneste pe cei  adormiti iar  noi zicem: Doamne  miluieste (de 50 de ori), pina ce preotul sfirseste Rugaciunea: Dumnezeule al duhurilor. Si dupa Ecfonis cintam Sedealma glas 5: Odihneste Mintuitorul nostru pe dreptii robii tai Slava… Si  acum…  a Nascatoarei:  Cela  ce  din Fecioara  ai  rasarit  lumii  si  Citirea,  apoi  Psalmul  50 (Miluieste-ma Dumnezeule…) dupa care cintam Canonul mai intii al Mineiului cu Irmosul pe sase si al Hramului pe patru si al Octoihului tot pe patru . Dupa Cintarea a treia Ectenia si Condacul si Sedealma Mineiului si Citirea, dupa Cantarea a sasea,  Ectenia pentru cei adormiti, Condacul spune:  Cu Sfintii odihneste,  Icosul si Sinaxarul. Dupa Cintarea   a noua, Lumininda Octoihului si  Stihirile Mucenicilor patru: Slava…a celor adormiti, Si acum… a  Nascatoarei.

La Stihoavna, Stihirile podobnice ale celor adormiti, (facute de Sfantul Teofan) Slava… Si acum… a Nascatoarei, apoi: Bine  este  a  ne  marturisi  Domnului…  si:  Sfinte  Dumnezeule,  cu  Rugaciunile  incepatoare  si  dupa  Tatal  nostru, Troparele Glas 2, Apostolilor, Mucenicilor si Prorocilor, Slava… Pomeneste Doamne… Si acum… a Nascatoarei de Dumnezeu:  Maica  Sfanta.  Si  Ectenia,  apoi  preotul  zice:  Intelepciune!,  noi  spunem:  Binecuvinteaza  parinte  ! Preotul: Cela ce este binecuvintat Hritos Dumnezeul nostru si noi raspundem: Intareste Dumnezeule si Ceasul intii si Otpustul.

La Ceasuri punem Troparele glas 2: Apostolilor, Mucenicilor si Proorocilor… Slava… Pomeneste Doamne ca  un  bun…  Si  acum…  a  Nascatoarei  Ceasurilor.  Dupa  Sfinte  Dumnezeule  si  dupa  Tatal  nostru  Condacul:  Cu Sfintii odihneste… si Otpustul .

La   Liturghie,   Fericirile   Octoihului   pe   sase,   dupa   Vohod,   Troparul:   Apostolilor,   Mucenicilor   si Proorocilor…  si:  Pomeneste  Doamne  ca  un  bun…  Slava…,  Condacul:  Cu  Sfintii  odihneste…  Si  acum…  a Nascatoarei:  Pe tine zid si  liman  te avem,  apoi  Prochimenul  glas  8:  Veseliti-va  intru Domnul…,  Stihul:  Fericiti carora  li  s-a  iertat  faradelegile;  Si  Prochimenul  pentru  cei  adormiti:  Sufletele  lor  intru  bunatati  se  la  salaslui, Apostolul de rand al simbetei si altul pentru cei adormiti. Aliluia  glas 8 apoi:  Strigat-au dreptii  si Stihul:  Fericiti sunt cei pe care i-ai ales si i-ai primit Doamne. Evanghelia simbetei care este de rand si alta pentru cei adormiti. Priceasna: Bucurati-va  dreptilor intru Domnul si  alta pentru cei  adormiti:  Fericiti  sunt  cei pe care i-ai ales  si i-ai primit Doamne si pomenirea lor in neam si in neam.

RANDUIALA CE SE CUVINE PENTRU PARASTASUL CELOR ADORMITI

Capitolul  16

RANDUIALA  CE  SE  CUVINE  PENTRU  PARASTASUL  CELOR ADORMITI

Vineri  seara  dupa  sfarsitul  Vecerniei,  imbracindu-se  preotul  cu  filonul  si  diaconul  cu  Stiharul  si  luand cadelnita si tamiie ei merg in pridvor, inaintea lor fiind paraclisierul cu sfesnicul aprins si dupa ei mergem si noi. Si dupa  ce  vin  ei  unde  este  pregatita  coliva  diaconul  zice:  Binecuvinteaza  Stapine  iar  preotul  raspunde:  Bine  este cuvantat Dumnezeu nostru… si cadeste asupra colivei in chipul crucii. Iar noi zicem: Slava… Si acum… Aliluia (de trei  ori) si se face Ectenia pentru cei adormiti: Cu pace Domnului sa ne rugam si preotul spune Ecfonisul: Ca Tu esti Invierea si Viata apoi Aliluia (de trei ori) pe glas 8. Si zicem Stihirile acestea: Fericiti sunt cei pe care i-ai ales si i-ai primit Doamne, si pomenirea lor in neam si in neam. Suflete lor intru bunatati se va salaslui…

Apoi  Troparul  Ceasului  opt:  Cela  ce  cu  adincul  intelepciunii  prin  iubirea  de  oameni…  (de  doua  ori), Slava… Si acum… a Nascatoarei: Pe tine zid si liman Te avem. Dupa aceasta, Catisma a 17-a: Fericiti cei fara de prihana si o cintam pe glas 5 cu Stihul: Pomeneste Doamne sufletele robilor Tai. Iar cealalta strana zice al doilea Stih si apoi pe rand se spun celelalte Stihuri, amandoua stranele.  Si o despartim pe  ea  in doua stari, dupa  prima stare nu zicem: Slava… Si acum…, ci zicem Stihul acesta: Ca de n-ar fi fost legea Ta gindirea mea… (de trei ori). Apoi preotul sau diaconul zice  Ectenia: Iara si iara cu pace Domnului sa ne rugam; strana zice: Doamne miluieste (o  data) si  celelalte.  Iar  preotul  zice in taina  Rugaciunea:  Dumnezeule al  duhurilor  si  al  tot  trupul…  iar stranile raspund:  Doamne  miluieste (de 50  de ori)  cu glas  usor.

Apoi  incepe  a  doua  strana:  Al  tau sunt  eu…,  cu  Stihul: Odihneste Doamne sufletele robilor Tai… si pe rand amindoua stranele zic si celelalte Stihuri, iar la sfirsit zicem Stihurile: Viu va fi sufletul meu…pina in sfarsit  (de trei ori), apoi cintam Troparele pentru cei adormiti pe glas 5, cu Stihul: Bine esti cuvantat Doamne…Apoi zicem: Ceata Sfintilor a aflat izvorul vietii si usa raiului… si celelalte. Dupa aceasta Aliluia (de trei ori) si pomeneste preotul pe cei adormiti dupa rinduiala. Iar daca nu cintam:  Pe cei fara de prihana…, dupa Aliluia zicem Troparul: Cela ce prin adincul intelepciunii… si al Nascatoarei Invierii lui; si indata  Binecuvintarile:  Binecuvintat  esti  Doamne…  si  dupa  aceasta  Troparele:  Ceata  Sfintilor  a  aflat  izvorul vietii… si celelalte apoi pomeneste preotul pe cei adormiti, dupa  cum s-a aratat  mai inainte.  Si cantam Sedealna mortilor pe  glas 5: Odihneste Doamne sufletele robilor Tai… Slava… Si acum… a Nascatoarei: Cela  ce ai  rasarit lumii din Fecioara Hristoase Dumnezeule.

Apoi Psalmul 50 si Canonul Octoihului pentru cei adormiti al glasului de rand pe patru. Dupa Cantarea a treia, Irmosul si Ectenia; si pomeneste mai intai pe cei adormiti  dupa cum s-a aratat mai inainte la mijlocul Cintarii:  Fericiti cei fara de prihana… Apoi Ecfonisul: Ca Tu esti Invierea si Viata…, apoi Sedealna glas 6: Cu adevarat desertaciune sunt toate. Slava… Si acum… a Nascatoarei: Prea Sfanta Nascatoare de  Dumnezeu…  dupa  Cantarea  a  sasea,  Irmosul  si  Ectenia  si  se  pomenesc  cei  morti  dupa  cum  s-a  aratat  mai inainte. Apoi Ecfonisul: Ca Tu esti Invierea si Viata… apoi Condacul glas 8: Cu Sfintii odihneste… si Icosul: Tu singur  esti  fara  de  moarte.  Dupa  Cantarea  a  noua  zice  preotul:  Pe Nascatoarea  de  Dumnezeu si  Maica  luminii, cintaretii  canta:  Duhurile  si  sufletele  dreptilor  te  vor  lauda  pe  Tine  Doamne…si  canta  Irmosul  Cintarii  a  noua. Apoi: Sfinte Dumnezeule si Rugaciunile incepatoare, iar dupa Tatal nostru, zicem Troparele acestea pe glas 4: Cu duhurile  dreptilor  celor  ce  s-au savarsit  si  celelalte.

Apoi  preotul  sau  diaconul  zice  Ectenia:  Miluieste-ne  pe  noi Dumnezeule si celelalte, iar preotul zice: Dumnezeule al duhurilor… si pomeneste pe parintii si fratii nostri cei din veac adormiti care salasluiesc aici si pretutindenea dreptcredinciosii crestini. Apoi Ecfonisul: Ca Tu esti Invierea si Viata…, dupa aceasta zice preotul sau diaconul: Intelepciune !; iar noi: Ceea ce esti mai cinstita decit Heruvimii…, preotul zice: Slava Tie Hristoase Doamne Dumnezeule, iar noi spunem: Slava… Si acum… Doamne miluieste (de trei  ori),  Parinte binecuvinteaza.  Preotul  face Otpustul:  Cela  ce  a inviat  din  morti  Hristos  adevaratul  Dumnezeul nostru…si  celelalte.  Si  dupa  Otpust  diaconul  canta  asa:  Intru  fericita  adormire  vesnica  odihna  da  Doamne adormitilor robilor tai (numele lor) si le fa lor vesnica pomenire. Iar cintaretii canta: Vesnica lor pomenire (de trei ori), iara unde nu este diacon canta cintaretii: Robilor lui Dumnezeu celor adormiti vesnica pomenire (de trei ori).

 

SLUJBA SFINȚILOR CU POLIELEU DACĂ SE ÎNTÂMPLĂ SĂ CADĂ SÂMBĂTA

Capitolul  17

SLUJBA  SFINTILOR  CU  POLIELEU  DACA  SE  INTAMPLA  SA CADA SAMBATA

Vineri  seara  cantam:  Fericit  barbatul… prima  Slava…,  de  la  Doamne, strigat-am…  Stihirile  pe  sase. Slava… Samoglasnica Sfantului, Si acum… a Nascatoarei Invierii, a glasului de rand.

Iar  daca  este  un  Sfant  mare  care  are Polieleu,  daca  va  voi  cel  mai  mare,  cantam la  Vecernia  cea  mica, Stihirile  Sfantului  Podobnice  pe  patru,  Slava…  Samoglasnica  Sfantului,  Si  acum…  a  Nascatoarei  Invierii,  dupa glasul Sfantului. La Stihoavna, Stihirile Sfantului Slava… Sfantului, daca are iar  daca nu are Slava… Si acum… a Nascatoarei   Invierii.   Dupa  Sfinte  Dumnezeule…   si  Tatal   nostru,   Troparul  Sfantului   Slava…   Si   acum…   a Nascatoarei, pe glasul Troparului Sfantului. Iar dupa Ectenia cea mica, dupa cum s-a aratat mai inainte la Vecernia Invierii si Otpustul final.

La Vecernia cea mare, dupa Psalmul cel de seara cantam: Fericit barbatul, Slava… cea dintai. La Doamne, strigat-am… Stihirile Sfantului pe opt, Slava… a Sfantului, Si acum… a Nascatoarei Invierii, a glasului de rand. Iar de  este  Inaintepraznuire  sau  dupa  Praznuire,  la  Doamne,    strigat-am…  Stihirile  Praznicului  (de  trei  ori)  si  ale Sfantului  (de  cinci  ori).  Slava…  a  Sfantului,  Si  acum…  a  Nascatoarei  Invierii,  pe  glasul  de  rand.  Apoi  se  face Vohodul, se pune Prochimenul zilei si Citirile Sfantului in numar de trei. La Litie, Stihira Hramului si apoi Stihirile Sfantului, Slava…  a Sfantului,  Si acum… a Nascatoarei invireii,  pe glasul  Slavei  Sfantului  sau a Praznicului.  La Stihoavna,  Stihirile  Sfantului,  Slava…  a  Sfantului,  Si  acum…  a  Nascatoarei,  pe  glasul  Slavei  Sfantului  sau  a Praznicului. La Binecuvintarea painilor, Troparul Sfantului (de doua ori) si:  Nascatoare de Dumnezeu Fecioara (o data). Apoi: Fie numele Domnului Binecuvintat, (de trei ori) cu cantare pe glas 8. Si Psalmul 23: Bine voi cuvinta pe Domnul in toata vremea… pina la cuvintele: Nu se vor lipsi de tot binele; si punem citire din Viata Sfantului.

La Utrenie, la Dumnezeu este Domnul Troparul Sfantului (de doua ori), Slava… Si acum… a Nascatoarei Invierii a glasului de rand iar de este Inainte praznuire sau dupa Praznuire Troparul Praznicului (de doua ori) Slava a Sfantului, Si acum… a Praznicului. Apoi Catisma a 16-a, Ectenia si Sedealna Sfantului (de doua ori), Slava… Si acum… a Nascatoarei si Citirea. Si dupa aceasta, Catisma a 17-a: Fericiti cei fara de prihana…, la care preotul abia dupa Polieleu cadeste.  Apoi  Sedealna Sfantului a  doua,  Slava… Si acum… a Nascatoarei si  Citirea. Dupa aceasta Polieleul  Sfantul  si  Stihirile  Marimurilor  Praznicului.  Aliluia  (de trei  ori)  cu  cintare si  apoi  Ectenia  si  Sedealna Sfantului, a treia Slava… Si acum… a Nascatoarei, Antifonul intii si Prochimenul: Toata suflarea… apoi Evanghelia si Psalmul 50.

Dupa Psalmul 50, Stihira Sfantului apoi: Mantuieste Dumnezeule poporul Tau …dupa aceea preotul zice:  Cu  mila  si  cu  indurarile…  iar  strana  raspunde:  Amin.  Si  cintam  Canonul  Nascatoarei  de  Dumnezeu,  cu Irmosul pe sase, Irmosul punandu-se de doua ori si Troparele pe patru, iar daca este Hramul Domnului Hristos sau a  Nascatoarei   de  Dumnezeu  sau  de  este  Inaintepraznuire  ori   dupa  Praznuire  cintam,   deasemeni,   Canonul Praznicului, cu Irmosul pe sase si al Sfantului pe opt. Catavasiile dupa rinduiala Tipicului. Dupa Cintarea a treia, Condacul  Inaintepraznuirii  sau  al  Praznicului  apoi Selealna  Sfantului  (de  doua  ori)  Slava…  Si  acum…  a Nascatoarei  sau  a  Praznicului.  Dupa  Cantarea  a  sasea,  Condacul  si  Icosul  Sfantului  si  citim  Sinaxarul.  Dupa Cantarea a noua Lumininda Sfantului (de doua ori) Slava… Si acum… a Nascatoarei sau a Praznicului. La Laude, Stihirile  Sfantului  pe  patru  iar  de  este  dupa  Praznic,  Stihirile  Sfantului  pe  trei.  Apoi  Slava…,  Samoglasnica Sfantului  Si  acum…  a  Nascatoarei  dupa  glasul  Slavei  Sfantului  sau  a  Praznicului  si  Doxologia  cea  mare.  Apoi Troparul Sfantului, Slava… Si acum… a Nascatoarei Invierii a glasului care este de rand sau a Praznicului. Ectenia si  Otpustul  si Ceasul  intai  la  care zicem Troparul  Sfantului.

Iar de  este mai  inainte de Praznic sau dupa  Praznic zicem  Troparul  Praznicului,  Slava…  a  Sfantului  Si  acum…  a  Nascatoarei  Ceasurilor.  Dupa  Tatal  nostru  zicem Condacul Praznicului si al Sfantului schimbindu-le. Si Otpustul cel mare.

La  Liturghie,  Fericirile  Sfantului  pe  opt,  de la  Cantarea  intai  si  a  sasea,  iar  daca  este  dupa  Praznic,  ale Praznicului  de la Cantarea a treia cea de rand. Si a Sfantului Cantarea sasea. Dupa Vohod, Troparul Hramului, de este  al  Domnului  Hristos   sau  Nascatoarei  de  Dumnezeu  apoi  al  Sfantului  care  este  de  rand.  Slava…  Condacul Sfantului, Si acum… al Hramului, daca este al Domnului Hristos sau al Nascatoarei de Dumnezeu, iar unde nu este Hramul Domnului Hristos si al Nascatoarei de Dumnezeu, la Si acum… zicem: Ceea ce esti folositoare crestinilor… iar  de  este  Inaintepraznuire  sau  dupa  Praznuire,   la  oricare  dintre  Praznice  la:  Si  acum…  zicem  Condacul Inaintepraznuirii sau al Praznicului. Iar de este mai inainte de Praznic sau dupa Praznic la unul dintre Praznicele Domnesti chiar daca ar fi si Hramul Domnului Hristos, Troparul si Condacul Hramului nu-l spunem, ci punem al Inaintepraznuirii sau al Praznicului, Troparul si Condacul. Chiar si Hramul Nascatoarei de Dumnezeu de va fi mai inainte  de  Praznic  si  dupa  Praznuirea  Praznicelor  celor  Domnesti  iarasi  nu  se  spune.  Urmeaza  Prochimenul Sfantului, Apostolul, apoi Aliluia, Evanghelia si Priceasna Sfantului a cui este  Privegherea. Iar de este Polieleu il impreunam si cu al zilei si Prochimenul, si Apostolul si Evanghelia si Priceasna.

DESPRE LUMINANDELE DE LA UTRENII, CUM TREBUIE SĂ SE CÂNTE DUPĂ CÂNTAREA A NOUA, ÎN TIMPUL SĂPTĂMÂNII ÎN AFARĂ DE DUMINICĂ

Capitolul 18

DESPRE LUMINANDELE DE LA UTRENII, CUM TREBUIE SA SE CANTE DUPA CANTAREA A NOUA, IN TIMPUL SAPTAMANII IN AFARA DE DUMINICA

Luminandele Octoihului se canta mai inainte, apoi: Slava… Si acum… a Nascatoarei lor. Iar de va fi Lumininda Sfantului se zice aceasta, dupa Slava…, iar pe urma se spune Luminanda zilei, Si acum… a Nascatoarei ei. Iar daca vor fi si in Minei doi Sfinti si vor avea doua Luminande, zicem intii a Octoihului, apoi a Sfantului celui dintii, Slava… a celui de-al doilea Si acum… a Nascatoarei de rand. Iar daca va fi miercuiri sau vineri Si acum… a Nascatoarei Crucii, din Octoih iar simbata daca Sfantul are Lumininda, dupa Cintarea a opta zicem mai intai Luminanda Sfantului din Minei, apoi Slava… a Octoihului, Si acum… a Nascatoarei lui, adica a Sfantului. Asa se spun Luminindele, cind se spun din Octoih impreuna si din Minei.

DESPRE CITIREA CATISMELOR CUM TREBUIE SĂ SE CITEASCĂ ÎN TOT ANUL (de la duminica tomii (antipasha) și până la odovania Înălțării Cinstitei și de viață făcătoarei Cruci a Domnului)

Capitolul 19

DESPRE CITIREA CATISMELOR CUM TREBUIE SA SE CITEASCA IN TOT ANUL (de la duminica tomii (antipasha) si pina la odovania Inaltarii Cinstitei si de viata facatoarei Cruci a Domnului)

Incepem sa citim Psaltirea asa: In simbata saptaminii celei Luminate, seara citim prima Catisma: Fericit barbatul… iar duminica, la Utrenii, Catisma a doua si a treia. Iar a saptesprezecea Catisma in aceasta duminica nu o citim pentru ca se canta Polieleul. Iar in celelalte zile ale Invierii cind nu se canta Polieleu.

La Utrenii citim Catisma a saptesprezecea cu Troparele ei. (Soborul ingeresc s-a mirat… si celelalte). Iar daca se va intimpla intr-o duminica vreun Praznic Dumnezeiesc sau al Nascatoarei de Dumnezeu sau al vreunui Sfant atunci se citesc cate doua Catisme, apoi Polieleul si dupa Stihirile marimurilor, necantand Slava… Si acum… si Troparele. Cintam Troparele: Soborul ingeresc… si celelalte si dupa Ectenie, Sedealna Praznicului sau a Sfantului.

Iar duminica seara in tot anul nu se citeste Psaltirea iar daca se va intimpla vreo Praznuire atunci cind cintam: Fericit barbatul… Slava… cea dintii.

Luni la Utrenie, Catisma a patra si a cincea si la Vecernie Catisma a sasea.

Marti la Utrenie, Catisma a saptea si a opta, la Vecernie Catisma a noua.

Miercuri la Utrenie, Catisma a zecea si a unsprezecea, la Vecernie, Catisma a doisprezecea.

Joi dimineata Catisma a treisprezecea si a paisprezecea, la Vecernie, Catisma a cinsprezecea.

Vineri dimineata, Catisma a nouasprezecea si a douazecea, la Vecernie, Catisma a optsprezecea. Simbata dimineata, Catisma a saisprezecea si a saptsprezecea iar la Miezonoptica luni, marti, miercuri, joi si vineri in tot anul citim Catisma a saptesprezecea (Fericiti cei fara de prihana…) iar simbata la Miezonoptica totdeauna citim Catisma a noua. (Tie se cuvine cintare Dumnezeule…).

Iar de la Odovania Praznicului Inaltarii Cinstitei Cruci, din ziua a douazeci si doua a lunii septembrie pina la ziua a doua a lunii decembrie incepem sa citim Psaltirea asa: Simbata la Vecernie, Catisma intii: Fericit barbatul. Duminica la Utrenie, Catisma a doua si a treia. Punem acum si Polieleul – Psalmul 134, adica (Laudati numele Domnului), si 135 (Marturisiti-va Domnului ca este bun !). Si indata punem Troparele: Soborul ingeresc… si celelalte. Si Ipacoiul glasului.

Iar daca se va intimpla un Praznic Domnesc sau al Nascatoarei de Dumnezeu sau al oricarui Sfant care se praznuiste, atunci duminica dupa Psalmi (Laudati numele Domnului si Marturisiti-va Domnului ca este bun) cantam Marimurile Praznicului si Psalmii cei alesi si apoi indata Troparele: Soborul ingeresc… si celelalte si Sedealna Praznicului.

Luni dupa Inaltarea Cinstitei Cruci dimineata spunem Catisma a patra si a cincea si a sasea iar seara, in toata perioada, citim Catisma a optsprezecea.

Marti dimineata citim Catisma a saptea, a opta si a noua.

Miercuri – a zecea, a unsprezecea si a doisprezecea.

Joi dimineata, Catisma a treisprezecea, a paisprezecea si a cinsprezecea.

Vineri dimineata Catisma a nouasprezecea si a douazecea.

Sambata dimineata Catisma a saisprezecea si a optsprezecea, iar daca se va intampla in aceste zile sa fie vreo praznuire in care se citeste dimineata cate trei Catisme atunci citim la Utrenie, cite doua Catisme iar a treia cea de rand o citim la Vecernie.

Pentru ca in toate Tipicile cele cunoscute din ziua a 22-a a lunii septembrie se porunceste sa se inceapa a se citi la Utrenii trei Catisme. Iar aici din duminica de dupa Inaltarea Cinstitei Cruci care este cu cuviinta, ca incepand de duminica sa se inceapa a se citi Psaltirea. Deci chiar daca va fi mai inainte de data de doua decembrie sau dupa aceasta data ziua duminicii, atunci de fiecare data incepand de luni se pun cite trei Catisme.

Iar din ziua a doua a lunii decembrie si pina in ziua a paisprezecea a lunii ianuarie pina la Odovania Praznicului Aratarii Domnului, a Botezului, citim din nou Psaltirea la fel cum s-a citit incepand cu Duminica Tomii – cate doua Catisme dimineata, iar la Vecernie a treia Catisma, care este cea de rand. Iar din ziua a cinsprezecea a lunii ianuarie pana sambata dinaintea Duminicii Fiului Risipitor, dimineata citim din nou cate trei Catisme, iar la Vecernie, Catisma a optsprezecea (Catre Domnul cind m-am necajit…). Iar cele doua saptamani de carne si de branza citim cate doua Catisme dimineata, iar la Vecernie, a treia Catisma, care este cea de rand, aceasta pentru o mica odihna a trupului. Iar in Duminica Fiului Risipitor si in duminica Lasatului Sec de Carne si a Lasatului Sec de Branza, la Utrenii, dupa Psalmii (Laudati numele Domnului… si Marturisiti-va Domnului ca este bun…) cantam dupa dansii si pe al treilea Psalm, Psalmul 136 (La riul Babilonului) cu cantarea Aliluia cantata frumos, apoi Troparele: Soborul ingeresc… si celelalte si Ipacoiul glasului.

Insemnare: Se cuvine a sti ca din aceasta Duminica a Branzei pina la Inaltarea Cinstitei Cruci nu se mai canta Polieleul, ci se canta numai in Privegherile Praznicelor celor Imparatesti si ale Sfintilor celor mari, care se praznuiesc. Iar dupa Odovania Inaltarii Cinstitei Cruci a Domnului si pina la Duminica Lasatului de Branza, inafara de dinainte de Praznuire si dupa Praznuire, sarbatoarea Nasterii Domnului Hristos si a Aratarii lui Dumnezeu (a Botezului) in bisericile ortodoxe cele mari, dar si in celelalte biserici de enorie in ziua Invierii, la Utrenie, se canta Polieleul. La fel se face si la manastirile cele mari.

Insemnare de Tipic pentru cum trebuie sa se citeasca Psaltirea in Sfantul si Marele Post

In saptamanile intai, a doua, a treia, a patra si a sasea in Sambata Lasatului Sec de Branza, la Vecernie, se pune Catisma intii (Fericit barbatul…), duminica dimineata – Catisma a doua si a treia. De asemenea si in celelalte duminici citim Catisma a saptesprezecea.

Luni dimineata punem Catisma a patra, a cincea si a sasea la Ceasul intai pentru ca nu avem Catisma, iar la celelalate Ceasuri, Catisma a saptea, a opta si a noua. La Vecernie, in toate aceste cinstite zile se citeste Catisma a optsprezecea (Catre Domnul cind m-am necajit…).

Marti la Utrenie, Catisma a zecea, a unsprezecea si a douasprezecea, la Ceasul intai avem Catisma a treisprezecea, la Ceasuri, avem Catismele a paisprezecea, a cinsprezecea si a saisprezecea.

Miercuri dimineata avem Catisma a nouasprezecea, a douazecea si prima Catisma, la Ceasul intai, avem Catisma a doua, la celelalte Ceasuri, avem Catismele a patra, a cincea si a sasea.

Joi dimineata avem Catisma a sasea, a saptea si a opta, la Ceasul intai, avem Catisma a noua, la Ceasurile celelalte avem Catismele a zecea, a unsprezecea si a douasprezecea.

Vineri dimineata avem Catismele a treisprezecea, a paisprezecea si a cinsprezecea, la Ceasul intai, nu avem Catisma, iar la celelalte avem Catismele a nouasprezecea si a douazecea, la Ceasul noua nu avem Catisma.

Sambata dimineata se pune Catisma a saisprezecea si a saptesprezecea si asa se implineste Tipicul Psaltirii.

Insemnare despre cum sa se citeasca Catismele in timpul saptaminii a cincea din Marele Post

Sambata seara se pune Catisma intai.

Dumnica dimineata – Catisma a doua, a treia si a saptesprezecea, iar la Vecernie, nu se pune Catisma.

Luni dimineata Catisma a patra, a cincea si a sasea, la Ceasul intai, nu se pune Catisma. La Ceasuri, se pune Catisma a saptea, a opta si a noua. Seara se pune Catisma a zecea.

Marti la Utrenie, se pune Catisma a unsprezecea, a douasprezecea si a treisprezecea, la Ceasul intai, se pune Catisma a paisprezecea. La Ceasuri, se pune Catisma a cinsprezecea, a saisprezecea si a saptezprezecea. La Vecerie, se pune Catisma a nouasprezecea.

Miercuri la Utrenie, se pune Catisma intai, a doua si a patra, la Ceasul intai, se pune Catisma a treia. La Ceasuri, se pune Catisma a patra, a cincea si a sasea. La Utrenie, se pune Catisma a saptea.

Joi la Utrenie, se pune Catisma a opta. La Ceasul intai, nu este Catisma, iar la Ceasuri se pune Catisma a noua, a zecea si a unsprezecea. La Vecernie, se pune Catisma a unsprezecea.

Vineri la Utrenie, se pune Catisma a unsprezecea, a paisprezecea si a cinsprezecea. La Ceasul intii, nu este Catisma, la Ceasuri, se pune Catisma a nouasprezecea si a douazecea. La Ceasul noua nu avem Catisma, iar la Vecernie, se pune Catisma a optsprezecea.

Nota: Cind se va intampla Praznuirea Bunei Vestiri a Prea Sfintei de Dumnezeu Nascatoarei in joia din saptamana a cincea, atunci Canonul cel mare se muta marti, iar Psaltirea se citeste asa :

Luni la Utrenie, se pune Catisma a patra, a cincea, a sasea, la Ceasul intai, se pune Catisma a saptea, la Ceasuri se pune Catisma a opta, a noua si a zecea. La Vecernie, se pune Catisma a unsprezecea.

Marti la Utrenie se pune Catisma doisprezecea, la Ceasuri, se pune Catisma a treisprezecea, a paisprezecea si a cinsprezecea. La Vecernie, se pune Catisma a saisprezecea, Catisma a nouapsrezecea, a douazecea si Catisma intai. La Ceasul intai,

Catisma a doua, la Ceasuri, se pune Catisma a treia, a patra si a cincea.

Joi la Utrenie, se pune Catisma a sasea, a saptea, a opta, la Ceasul intai se pune Catisma a noua, iar la Ceasuri se pune Catisma a zecea, a unsprezecea si a doisprezecea.

Vineri la Utrenie se pune Catisma a treisprezecea, a paisprezecea si a cinsprezecea; la Ceasul intai nu este Catisma, iar la Ceasuri se pune Catisma a nouasprezecea si a douazecea. La Vecernie, se pune Catisma a optsprezecea.

Sambata la Utrenie, se pune Catisma a saisprezecea si saptesprezecea si asa se incheie Tipicul Catismelor.

Insemnare despre cum sa se citeasca Catismele in Sfanta si Marea Saptamina a Patimilor

De retinut: In Saptamana Patimilor o singura data citim Psaltirea in biserica si aceasta o citim asa :

In Sambata lui Lazar, se pune Catisma intai. In Duminica Floriilor, la Utrenie, se pune Catisma a doua si a treia. Luni la Utrenie, se pune Catisma a patra, a cincea si a sasea, iar la Ceasul intai nu este Catisma. La Ceasuri, se pune Catisma a saptea si a opta, iar la Ceasul noua, nu avem Catisma.

La Vecernie, se pune Catisma a optsprezecea. Marti, la Utrenie, se pune Catisma a noua, a zecea si a unspreszecea, iar la Ceasul intai nu avem Catisma. La Ceasuri, se pune Catisma a doisprezecea si a treisprezecea. La Ceasul noua nu avem Catisma.

La Vecernie, se pune Catisma a optsprezecea. In miercurea cea mare la Utrenie, se pune Catisma a paisprezecea, a cinsprezecea si a saisprezecea, la Ceasul intai nu avem Catisma, iar la Ceasuri, se pune Catisma a nouasprezecea si a douazecea.

La Vecernie, miercuri, se pune Catisma a opstrezecea fara de metanii. Si dupa aceasta nu se mai citeste din Psaltire pina la Sambata Tomii, cu o singura exceptie – in Sambata cea Mare, la Utrenie, se pune Catisma a saptesprezecea cu Troparele ei in trei stari asa dupa cum este scris in Tipic.

CUM TREBUIE SĂ SE CITEASCĂ CÂNTĂRILE LUI MOISE

Capitolul 20

CUM TREBUIE SA SE CITEASCA CANTARILE LUI MOISE (adica: sa cantam Domnului si Domnului sa cantam)

Sa cantam Domnului il citim in toate duminicile si in toate Praznicile cele Imparatesti si Praznicile Nascatoarei de Dumnezeu si in alte Praznice si dupa Praznicele acestea. De asemenea, il citim in Praznicile Sfintilor care au Polieleu sau Doxologie mare si in toata perioada Penticostalului. Iar: Domnului sa cintam…, il citim cand nu este duminica si nici vreun Praznic Imparatesc, nici al Nascatoarei de Dumnezeu, nici Inaintepraznuire si nici dupa Praznuirea lor. Nici cand se praznuieste vreun Sfant, nici cind Sfantul are Doxologie mare.

DESPRE CUM SE CÂNTĂ CATAVASIILE

Capitolul 21

DESPRE CUM SE CANTA CATAVASIILE

Catavasiile se canta la Praznicile Domnesti si ale Nascatoarei de Dumnezeu si in zi de Inviere, adica duminica. Se canta, de asemenea, la toti Sfintii mai importanti de peste tot anul.

Ele se incep din prima zi a lunii septembrie si pina la Odovania Praznicului Inaltarii Cinstitei Cruci, adica pina in ziua a douazeci si una a aceleiasi luni.

In aceasta perioada se canta Catavasiile Crucii: Crucea insemnand Moisii… iar din ziua a douazeci si doua si pina in ziua a douazecea a lunii noiembrie se canta Catavasiile Bunei Vestiri (Deschide-voi gura mea…), iar din ziua a douazeci si una a lunii noiembrie si pana in ziua treizeci si una a lunii decembrie, adica pana la Odovania Praznicului Nasterii Domnului nostru Iisus Hristos, se canta Catavasiile Nasterii: Hristos se naste, slaviti-L…, iar din prima zi a lunii ianuarie pana in ziua a paisprezecea a aceleiasi luni, adica pana la Odovania Praznicului Aratarii Domnului, a Bobotezei, se canta Catavasiile Bobotezei: Fundul adincului l-au descoperit….

Iar din ziua a cinsprezecea a lunii ianuarie, pana la Odovania Intampinarii Domnului se canta Catavasiile Intampinarii Domnului: Pamintul cel roditor de adancime…. Iar de la Odovania Intampinarii Domnului, in afara de Postul Mare si de perioada Penticostarului, pana la ziua intai a lunii august se canta Catavasiile Bunei Vestiri: Deschide-voi gura mea…. Iar din ziua intai a lunii august si pana la Praznicul Schimbarii la Fata, inclusiv in ziua Praznicului, se canta Catavasiile Crucii: Crucea insemnand Moisii…, iar dupa Praznicul Schimbarii la Fata pina la Odovania lui se canta Catavasiile Praznicului: Cetele izraelitinesti…, iar din ziua a paisprezecea si pana in ziua a douazeci si doua, cand este Odovania Praznicului Adormirii Maicii Domnului se canta Catavasia Adormirii: Cea Impodobita cu Dumnezeiasca Slava…, iar dupa acea, pana pe data de douazeci si doua a lunii septembrie se canta Catavasiile Crucii: Crucea insemnind Moisii….

Pentru perioada Postului Mare si pentru perioada Penticostarului sunt Catavasiile, in Duminica Vamesului si a Fariseului, apoi in Duminica a doua, a patra si a cincea din Postul cel Mare se canta Catavasiile Bunei Vestiri: Deschide-voi gura mea, iar in Duminica Fiului Risipitor, a Lasatului Sec de Carne si a Lasatului Sec de Branza si in Duminicile intai si a treia din Postul Mare ca si in Duminica Floriilor ca si in Saptamana Patimilor se canta Catavasiile Triodului. Iar daca se va intampla sa fie slujba unui Sfant care se praznuieste in toata aceasta perioada, in vreuna din zilele postului se canta Catavasiile: Deschide-voi gura mea.

Iar din Duminica Sfintelor Pasti, pana la Odovania Praznicului Invierii, se canta Catavasiile Invierii: Ziua Invierii…, iar in ziua Injumatatirii Praznicului si la Odovania lui se canta Catavasiile Injumatatirii: Marea a inchegat…, iar in duminica a sasea dupa Pasti ca si la Odovania Pastelui se canta Catavasiile: Mantuitorului Dumnezeu…. Iar la Praznicul Inatarii Domnului se canta Catavasiile Inaltarii: Cu Dumnezeescul nor acoperit fiind gangavul…, iar de la Inaltare si pina la Odovania Inaltarii se canta Catavasiile: Mantuitorului Dumnezeu…, adica a Injumatatirii. Iar in Duminica a sasea dupa Pasti a Sfintilor Parinti se canta Catavasiile: Cu Dumnezeescul nor acoperit fiind gangavul…. Iar la Pogorirea Sfantului Duh, in perioada Cincizecimii se canta Catavasiile Cincizecimii. Iar din Duminica Cincizecimii si pina la Odovania ei se canta Catavasiile: Cu Dumnezeescul nor acoperit fiind gangavul…. Iar in Duminica Tuturor Sfintilor si pana in ziua intai a lunii august se canta Catavasiile Bunei Vestiri: Deschive-voi gura mea….

ÎNVĂȚĂTURA DESPRE CÂND SE CÂNTĂ ȘI CÂND NU SE CÂNTĂ IMNUL: CEEA CE EȘTI MAI CINSTITĂ DECÂT HERUVIMII, DE LA CÂNTAREA A OPTA

Capitolul 22

INVATATURA DESPRE CAND SE CANTA SI CAND NU SE CANTA IMNUL:CEEA CE ESTI MAI CINSTITA DECAT HERUVIMII, DE LA CANTAREA A OPTA

Se cuvine a sti ca se canta: Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii…, in toate Duminicile de peste an si inainte de Praznice si dupa Praznice si in toate zilele saptamainii, iar la Praznicile Imparatesti si ale Nascatoarei de Dumnezeu nu se canta: Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii…, adica la Nasterea Nascatoarei de Dumnezeu si la Odovania Praznicului ei, la Inaltarea Cinstitei Cruci si la Odovania Praznicului ei, la Intrarea in Biserica a Prea Sfintei Nascatoare de Dumnezeu si la Odovania Praznicului ei, la Nasterea Domnului Hristos si a doua zi si pana la Odovania lui, la Taierea Imprejur a Domnului si la Pomenirea Sfantului Vasilie, la Dumnezeiasca Aratare a Domnului, adica la Boboteaza, si a doua zi si la Odovania Praznicului ei, la Pomenirea intru Sfinti a Parintilor nostri si a Marilor Ierarhi Vasile cel Mare si Grigorie Cuvantatorul de Dumnezeu si al lui Ioan Gura de Aur, la Intampinarea Domnului si la Odovania Praznicului acestuia, la Buna Vestire a Prea Sfintei Nascatoare de Dumnezeu, la Sambata Dreptului Lazar pana la Duminica Tomei si in toate Duminicile Cincizecimii, afara de Duminica Sfintilor Parinti, la Injumatatirea Praznicului Cincizecimii si la Odovania Praznicului lui, in miercurea cea dinaintea Inaltarii, la Inaltarea Domnului nostru Iisus Hristos si la Odovania Praznicului, la Pogorarea Sfantului Duh si a doua zi a lui si la Odovania Praznicului, la Schimbarea la Fata si al Odovania Praznicului, la Adormirea Prea Sfintei Nascatoare de Dumnezeu si la Odovania ei, in toate aceste zile nu se canta. Dar daca se va intimpla Odovania fiecarui Praznic al Domnului sau al Nascatoarei de Dumnezeu Duminica atunci se va canta: Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii….

ÎNVĂȚĂTURA DESPRE CÂND SE CÂNTĂ BINECUVÂNTĂRILE ÎNVIERII ȘI DESPRE CÂND SE CÂNTĂ ANTIFOANELE

Capitolul 23

INVATATURA DESPRE CAND SE CANTA BINECUVANTARILE INVIERII SI DESPRE CAND SE CANTA ANTIFOANELE

Binecuvantarile se canta in zilele Invierii peste tot anul ca si la Praznicele cele Imparatesti si ale Nascatoarei de Dumnezeu la care nu sunt Antifoane. De asemeni se canta la Inainteapraznuirii si dupa Praznuire si in toate zilele Cincizecimii. De asemeni si la Sfintii care au Priveghere cu Polieleu si Vohod si Doxologie si la care sunt insemnate Fericiri in Tipic, la Sfanta Liturghie. Iar Antifoanele se canta in primele paisprezece zile ale lunii septembrie in primele douazeci si cinci de zile ale lunii de lui decembrie, primele sase zile ale lui ianuarie, primele sase zile ale lui august, in perioada Postului Mare, la Duminica Floriilor, in perioada Cincizecimii, in Duminica Pastelui si in toata Saptamana cea Luminata, in Joia Inaltarii Domnului, in Duminica Cincizecimii care este sfarsitul Praznicelor si in tot anul in toate zilele in care nu se arata cantarea la Fericirile Sfantului se canta Antifoanele cele din toate zilele: Bine este a ne marturisi Domnului…, si celelalte. Si de se va arata la vreun Sfant Prochimen, Apostol, Evanghelie, in afara de Fericiri si in aceste zile se canta Antifoanele de toate zilele.

ÎNVĂȚĂTURA DESPRE CÂND TREBUIE SĂ CĂDEASCĂ PREOTUL

Capitolul 24

INVATATURA DESPRE CAND TREBUIE SA CADEASCA PREOTUL

Preotul cadeste seara la Stihurile de la Doamne, strigat-am… si la incepurul Utreniei, si la inceputul Cantarii a noua a Utreniei. Cadeste si la cantarea: Cei fara prihana… sambata si duminica. Cadeste inca si la Praznicele Domnesti si la inceputul Vecerniei celei mari. Si preotul sau diaconul cadeste in felul urmator: intai stind inaintea Sfintei Mese si facind cruce cu cadelnita si asa incepe dinspre partea de miazazi unde face iarasi cruce, apoi merge spre partea dinspre rasarit si apoi in partea cea spre miazanoapte si cadeste Sfanta Masa in chipul crucii.

Si cadand apoi intreg Sfantul Altar si Jertfelnicul si iese apoi prin usa cea dispre miazanoapte si mergand inaintea Usilor Imparatesti si acolo face cruce cu cadelnita si merge si cadeste Sfintele Icoane cele din partea de miazazi, Icoana Mantuitorului Iisus Hristos si a Hramului si pe celelalte ale aceleiasi parti asemeni le cadeste si pe cele din partea stanga, Icoana Prea Sfintei Nascatoarei de Dumnezeu, apoi pe cel mai mare, daca este de fata iar daca nu este cadeste Icoana cea din locul lui. Si asa cadeste pe toti fratii lui din dreapta de cite doua ori ridicand inaintea lor cadelnita, in linie dreapta si apoi dea curmezisul, facind cruce. Si dupa ce a cadit pe toti fratii, sta in dreptul lor in mijloc si asteapta pana cind stranile termina de cantat Stihul. Iar cind prima strana termina de cantat atunci face cruce cu cadelnita catre toti fratii si se inclina catre ei cu cucernicie, si ei toti se inclina catre preot.

La fel cadeste si strana stinga si pe toti fratii care stau in biserica. Si apoi iese in pridvor si acolo cadeste dupa randuiala. Face cruce cu cadelnita, face cruce inaintea Usilor Celor Frumoase, apoi cadeste Sfintele Icoane din amandoua partile, apoi pe toti fratii, dupa randuiala lor. Si pe urma intorcindu-se catre Usile Cele Frumoase se indreapta spre apus si cadeste pe toti fratii in chipul crucii. Si dupa ce intra in biserica din pridvor sta in mijlocul bisericii si face cruce cu cadelnita inaintea Usilor Imparatesti. Si de aici cadeste pe cel mai mare apoi Iconostasul, apoi Icoana Mintuitorului Hristos apoi si pe cea din stinga a Nascatoarei de Dumnezeu si intra in Altar pe usa cea din miazazi si face cruce inaintea Sfintei Mese si da apoi cadelnita.

ÎNVĂȚĂTURA DESPRE CÂND TREBUIE SĂ SE TRAGĂ DVERA ALTARULUI ȘI CÂND NU

Capitolul 25

INVATATURA DESPRE CIND TREBUIE SA SE TRAGA DVERA ALTARULUI SI CIND NU

Se deschide dvera la inceputul Vecerniei, si sta deschisa pina la Otpust. La Utrenie, sta de asemeni deschisa de la inceput si pina la sfirsit, iar la Ceasuri, cind se citesc fara de Liturghie, se deschide la citirea Apostolului si sta deschisa pina la Otpustul slujbei, iar dupa Otpust se inchide. Iarasi la inceputul Sfintei Liturghii, se deschide dvera si sta deschisa pina la Vohodul cel mare.

Si dupa Vohod iarasi se inchide cind preotul sau diaconul striga: Usile! Usile! Cu intelepciune sa luam aminte!, atunci se deschide si sta deschisa pina la Ecfonisul: Darul Domnului nostru Iisus Hristos…, si atunci se inchide si sta inchisa pina cind striga preotul: Mai ales este Prea Sfanta Nascatoare… si sta deschisa pina cind zice preotul: Si sa fie milele marelui Dumnezeu… si atunci se inchide si sta inchisa pina cind zice preotul: Cu frica de Dumnezeu cu credinta …, si sta deschisa pina in sfirsitul Sfintei Liturghii. Iar dupa sfirsitul Sfintei Liturghii, se inchide de tot. Iar cind se cinta vreun Paraclis de Rugaciune, de la inceput si pina la sfirsit dvera sta deschisa.

De retinut: ca Sfintele Usi niciodata nu se deschid numai la inceputul Vecerniei celei mari, cand se face priveghere si cadeste preotul si la toate Vohoadele, adica ale Vecerniei si ale Sfintei Liturghii si ale Sfintei Evanghelii. De asemeni se deschid si la aratarea Sfintelor Taine si stau deschise pina la implinirea Dumnezeiestii Liturghii.

 

DESPRE APRINDEREA LUMÂNĂRILOR, CUM SE CUVINE SĂ APRINDEM LUMÂNĂRILE ÎN BISERICĂ DUMINICA, LA PRAZNICELE DOMNULUI IISUS HRISTOS ȘI ALE NĂSCĂTOAREI DE DUMNEZEU ȘI ALE SFINȚILOR ȘI ÎN CELELALTE ZILE

Capitolul 26

DESPRE APRINDEREA LUMANARILOR, CUM SE CUVINE SA APRINDEM LUMINARILE IN BISERICA DUMINICA, LA PRAZNICELE DOMNULUI IISUS HRISTOS SI ALE NASCATOAREI DE DUMNEZEU SI ALE SFINTILOR SI IN CELELALTE ZILE

La Vecernia cea mica, dupa Binecuvintarea preotului, paraclisierul este dator sa aprinda luminare inaintea Icoanei Mintuitorului Hristos si al Sfantului al carui Hram este, care este in partea dreapta Mintuitorului si inaintea Icoanei Prea Sfintei Nascatoarei de Dumnezeu care este in partea stinga si la Iconostas. Si pe acestea sa le stinga la Otpustul Vecerniei. Iar la Vecernia cea mare, mai inainte de cadirea preotului este bine sa se aprinda luminarile asa cum s-a aratat la Vecernia cea mica. Si inaintea Icoanei celei Imparatesti care este imbracata in tabla. Si de are Sfantul Priveghere, dupa intiia Slava… a Catismei, la inceputul lui Doamne, strigat-am… dator este sa aprinda si celelalte luminari.

Si pe acestea trebuie sa le stinga la Sfinte Dumnezeule, cel mai de pe urma. La Utrenie, La Dumnezeu este Domnul, se cuvine a aprinde luminarile dupa cum s-a aratat mai inainte iar la inceputul Miezonopticii, se cuvine a aprinde toate luminarile si acestea ramin aprinse pina la sfirsitultul Cintarii a treia. Si atunci trebuie sa le stinga iar la Cintarea a opta, iarasi le aprinde si le lasa sa arda pina la sfirsitul Doxologiei celei mari. Si apoi le stingem.

La Liturghie, mai inainte de inceputul ei, in Altar trebuie sa fe aprinsa o luminare la Proscomidie si dupa ce preotul se va imbraca in vesminte si dupa ce s-a apropiat vremea de toaca, mai inainte trebuie sa aprinda paraclisierul luminare la Sfanta Masa , apoi in biserica dupa cum s-a aratat mai inainte. Iar la inceputul Sfintei Evanghelii se cuvine sa fie aprinse toate luminarile si sa fie lasate sa arda pina la Rugaciunea Amvonului.

DESPRE APRINDEREA LUMINILOR CELOR DIN TOATE ZILELE

Capitolul 27

DESPRE APRINDEREA LUMINILOR CELOR DIN TOATE ZILELE

In toate zilele inceputul Vecerniei, se cuvine sa aprindem luminarile mai inainte la Icoana Mintuitorului Iisus Hristos si a Sfantului a carui Hram este, din partea dreapta a stranei, apoi a Icoanei Prea Sfintei Nascatoarei de Dumnezeu din stinga stranei. Apoi inaintea Iconostasului si de este vreun Sfant care sa aiba: Fericit Barbatul…, atunci aprindem si inaintea Analogului si inaintea Icoanei Mintuitorului Hristos aceea din tabla. Si in Sfantul Altar la Sfanta Masa aprindem, iar daca Paraclisierul nu are atunci sa aprinda dupa Catisme si sa le stinga dupa Sfinte Dumnezeule… cel de la sfirsit. La Vecernie, dupa cum s-a aratat mai inainte, se aprinde luminare inaintea Mintuitorului si a Nascatoarei de Dumnezeu.

La Utrenie se cade sa se aprinda luminarile precum s-a aratat mai inainte la slujba Vecerniei. Si la: Dumnezeu este Domnul aprinde lumanare si inaintea Iconostasului. De are Sfantul Polieleu se cuvine sa aprindem toate luminarile si le lasam aprinse pina la Cintarea a treia, iar mai apoi le stingem. La Cintarea a opta le aprindem si le lasam aprinse pina la sfirsitul Doxologiei celei mari.

La inceputul Sfintei Liturghii se cuvine a aprinde luminarile dupa cum s-a aratat mai inainte duminica. Pentru Praznicele Nasterii Domnului si ale Botezului si la celelalte Praznice Domnesti si ale Nascatoarei de Dumnezeu si intru Sfanta Saptamina cea Luminata si a Sfintilor ce au Priveghere se aprind lumanarile dupa cum s-a aratat mai inainte.

ÎNVĂȚĂTURA DESPRE CÂND NU SE CUVINE SĂ STEA FRAȚII JOS ÎN BISERICĂ

Capitolul 28

INVATATURA DESPRE CIND NU SE CUVINE SA STEA FRATII JOS IN BISERICA

La Utrenii, cind se citesc cei sase Psalmi si la: Mareste suflete al meu pe Domnul… si la Axion totdeauna, iar la Sfanta Liturghie, la Evanghelie totdeauna si la aratarea Sfintelor Taine.

DESPRE CANONARH

Capitolul 29

DESPRE CANONARH

Se cuvine a sti ca este datoria canonarhului, dupa ce face inchinaciune sa zica din carte, sa astepte sfirsitul Stihirii si de abia atunci sa faca inchinaciune odata cu fratii. Si la cealalata strana mergand si acolo face deasemenea la fel. La sfirsitul Stihului: Ca s-a intarit mila Lui peste noi, se aduna amindoua stranele la mijlocul bisericii, mergind toti odata. Si impreunandu-se amandoua stranele dupa obicei de o parte si de alta si canonarhul stand in mijlocul lor face catre toti inchinaciune cu evlavie. De asemeni fac si amandoua stranele odata inchinaciune cu bunacuviita fara ca sa-si plece genunchii si ridicind apoi glasul mai sus si cantand: Ca s-a intarit mila Lui peste noi… Slava… Si acum… a Nascatoarei Invierii, dupa glasul Stihirii din Minei. Iar la sfirsit iarasi toti fratii impreuna cu canonarhul facand inchinaciune unii catre altii la locurile care sunt.

Apoi acelasi canonarh zice: Aliluia cu capul descoperit si dator este a astepta pina cind se va sfarsi Prochimenul si Aliluia. Si apoi se inchina dupa obicei si se intoarce la locul lui. De asemeni si la Stihoavna se cuvine ca toti sa iasa in mijloc si facand o inchinaciune toti odata canta Stihirile Stihoavnei si canonarhul este dator sa incetineasca ca si prima data. Si sfarsindu-se Stihira Nascatoarei, face inchinaciune si merge la locul sau. Si lui i se cuvine sa aiba capul acoperit cind canonarhiseste, dar mai ales cand sta in mijlocul bisericii pentru buna cucernicie.

DESPRE MODUL CUM NU TREBUIE SĂ SE ȚIPE LA CÂNTARE

Capitolul 30

DESPRE MODUL CUM NU TREBUIE SĂ SE ȚIPE LA CÂNTARE

Strigarea cea fara oranduiala a celor ce canta in biserica nu se cade sa fie primita in cantarea bisericii. De asemenea si cel care o canta la biserica nu trebuie sa fie primit. Sa fie scos din dregatoria sa si sa nu mai cante in biserica. Pentru ca se cuvine sa cantam cu buna cucernicie si frumoasa glasuire si sa inaltam Slava… Stapanului tuturor si Domnului ca si din gurile inimii sale. Iar cei ce nu asculta acestea, muncii celei vesnice sunt vinovati, ca unii ce nu se supun invataturilor Sfintilor Parinti si ale Pravilelor.

ÎNVĂȚĂTURA DESPRE DESCOPERIREA CAPULUI

Capitolul 31

INVATATURA DESPRE DESCOPERIREA CAPULUI

De retinut ca la Sfanta Liturghie ne descoperim capele noastre la Vohod si la ascultarea Sfintei Evanghelii si la Vohodul cel mare la cantarea Heruvicului si la cuvintele Domnului Hristos si la Tatal nostru si la aratarea Sfintelor Taine si la Vohodul Vecerniei.

DESPRE NEVORBIREA ÎN BISERICĂ

Capitolul 32

DESPRE NEVORBIREA ÎN BISERICĂ

De retinut ca sa nu se faca vorbe cand stau fratii in strane ca si aceasta este cu totul oprita de Sfintii Parinti.

Si nici nu trebuie sa iasa cineva sau sa intre pana se va spune Citirea si sa nu mai intre cineva la locul sau cand strana canta, ci numai atunci cand incepe sa cante cealalta strana, facand metanie fratilor.

 

DESPRE CUM SE CUVINE A AVEA DEȘTEPTĂTOR

Capitolul 33

DESPRE CUM SE CUVINE A AVEA DESTEPTATOR

In Sfanta si Marea Patruzecime, adica in Postul Mare, cel mai mare porunceste unuia dintre frati ca sa trezeasca pe fratii ce stau in biserica, pe fiecare la o anumita citire. Dupa ce va citi putin cel care citeste se scoala de la locul sau si face trei inchinaciuni in mijlocul bisericii si asa facand ii inconjura pe frati. Si pe oricare dintre frati daca il afla dormind il trezeste pe el in liniste, iar el trezindu-se merge in mijloc si face trei metanii cu genunchii pina la pamant si apoi catre strani cate o metanie. Si mergand sta la locul sau.

Insa aceasta nu se mai face acum si in cele mai multe dintre tipice nu se mai gaseste si mi se pare mie ca pentru indeletnicirea noastra cea lenesa si pentru ca nu rabdam cu dragoste mustrarea. Pentru aceasta unii au trecut aceasta sub tacere. Acelasi desteptator sa trezeasca si pe toti fratii pe la chilii, zicand: Vremea cantarii si Ceasul rugaciunii.

DIN ÎNVĂȚĂTURILE SFINȚILOR APOSTOLI ȘI ALE SFINȚILOR PĂRINȚI DESPRE SFÂNTA ȘI MAREA PERIOADĂ A POSTULUI MARE FAȚĂ DE CARE ESTE DATOR TOT CREȘTINUL CU VREDNICIE SĂ O PĂZEASCĂ

Capitolul 34

DIN INVATATURILE SFINTILOR APOSTOLI SI ALE SFINTILOR PARINTI DESPRE SFANTA SI MAREA PERIOADA A POSTULUI MARE FATA DE CARE ESTE DATOR TOT CRESTINUL CU VREDNICIE SA O PAZEASCA

Intru Sfanta si Marea Patruzecime in ziua dintai a primei saptamani, adica luni, nicidecum nu trebuie sa uitam. De asemeni si marti. Iar miercuri, dupa savarsirea Sfintei Liturghii celei mai inainte Sfintite, se pune masa si mancam paine calda si din semintele celei de mancare calda si se da si apa calda cu miere. Iara cei ce nu pot sa pazeasca primele doua zile din post mananca paine si beau apa, dupa Vecernia de marti. La fel vor face si cei batrani. Iar sambetele si duminicele se dezleaga numai la untdelemn si la vin, iara in celelalte saptamani de post pana seara se posteste in primele cinci zile si mancam numai mancare uscata, in afara de zilele de simbata si duminica, iar peste in Sfantul si Marele Post sa nu indraznim a manca afara de Praznicul Bunei Vestiri a Prea Sfintei Nascatoarei de Dumnezeu si de Duminica Floriilor.

Iar in Vinerea primei saptamani si in Miercurea Marelui Canon a saptamanii a cincea si in Joia cea Mare desi unele Tipice poruncesc sa se dezlege la vin si la untdelemn, totusi nu se dezleaga pentru cinstea zilelor. Iar Inaintea Praznuirii Bunei Vestiri si in seara dinaintea Acatistului Prea Sfintei Nascatoarei de Dumnezeu dezlegam la untdelemn si vin. Iar daca vreun monah va manca peste stricand Postul cel Mare, inafara de Praznicul Bunei Vestiri si de Duminica Floriilor, unul ca acesta sa nu se impartaseasca cu Sfintele Taine la Sfintele Pasti. Iara la o anumita vreme sa se pocaiasca si metanii sa faca cate trei sute.

DESPRE IMPARTASIREA CU TAINELE DOMNULUI HRISTOS

Cand voieste cineva sa se Impartaseasca cu Sfintele Taine ale Domnului Hristos se cuvine sa posteasca toata saptamana. De luni sa posteasca si sa petreaca in post si rugaciune si sa fie cu luare aminte cu totul desavarsit si atunci cu frica si cu mare cucernicie sa primeasca Preacuratele Taine.

DESPRE SPALAREA PE DINTI A FRATILOR CELOR CE SE IMPARTASESC CU SFINTELE TAINE A DOMNULUI HRISTOS

De retinut este si aceasta despre spalarea fratilor in biserica celor ce s-au impartasit dupa cum s-a zis. Cu buna credinta este a-si spala gura in spalatoare asa cum a poruncit Dumnezeiescul Parinte Ioan Gura de Aur din cauza scuiparii si se face in felul urmator: Dupa primirea Sfintelor Taine, fratele ia Anafora si o potriveste pe ea si primeste caldura din cea ramasa din turnarea in Dumnezeiescul Potir luand putin in gura si clatindu-o, o inghite. Si gura spalandu-si putin si cu un prosop curat, deasupra unui vas pregatit pentru aceasta, se sterge.

IN SFANTA SI MAREA DUMINICA A PASTELUI SI IN TOATA SAPTAMANA LUMINATA DEZLEGAM NOI, MONAHII LA BRANZA SI OUA SI PESTE, IAR MIRENII LA CARNE

Iar din Lunea Invierii de cand se incepe a canta Ceasul trei si Ceasul sase dupa randuiala lor, cu Jumatatile de Ceasuri si odata cu acestea si Obednita, se da binecuvantarea fratilor, ca luni, miercuri si vineri, in toata perioada Cincizecimii sa manance cate doua unghii de paximada, iar dupa cantarea Ceasului noua, desavarsit sa manance.

De asemeni si la Ajunul Nasterii si a Botezului Domnului cand acestea cad sambata sau duminica, iar in Duminica Pogorarii Sfantului Duh se face plecarea genunchilor la Vecernie si saptamana aceea este dezlegare sa se manance peste, branza, oua si lapte, iar mirenii pot manca si carne pana la Duminica Tuturor Sfintilor.

 

DEZLEGĂRILE CELE PESTE TOT ANUL

Capitolul 35

DEZLEGARILE CELE PESTE TOT ANUL

Se cuvine sa stim ca de se va intampla Praznicul Domnului Hristos si al Sfintei si Dumnezeiestii sale Aratari (adica a Botezului), miercuri sau vineri, dezlegam la branza si la oua, iar mirenii si la carne, iar la Hramul Nasterii Nascatoarei de Dumnezeu sau Intampinarii Domnului sau Adormirii, daca vor cadea miercuri sau vineri, dezlegam la peste si la vin. Iar Praznicul Schimbarii la Fata si al Intrarii in Biserica, in orice zi se va intampla, dezlegam la peste si la vin si mancam de doua ori in ziua respectiva. Iar Buna Vestire, in oricare din zilele Sfantului Post, se va arata pana la Duminica Floriilor de se va intampla dezlegam la peste si la vin. Si mancam o data in zi afara de sambata si duminica. Iar in Saptamana cea Mare, pana in Joia cea Mare, dezlegam la vin si la untdelemn.

Iar in Vinerea cea Mare numai la vin. Iar Praznicul Nasterii Mergatorului Inainte si al Sfantului Apostol Petru si Pavel si al Sfantului Ioan Cuvantatorul de Dumnezeu, de se va intampla miercuri sau vineri, mancam peste si bem vin de doua ori pe zi. Iar la Inaltarea Cinstitei Cruci si la Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul nu mancam peste, ci doar untdelemn si bem vin si seara iarasi fara de peste mancam poame din struguri sau altceva asemeni acestora pe care Dumnezeu le-a daruit. Iar in cele douasprezece zile dupa Nasterea Domnului Iisus Hristos si in Saptamana cea dinaintea Lasatului Sec de Carne si in Saptamana cea Luminata si Saptamana Cincizecimii se dezleaga la branza, la oua iar mirenii si la carne. Iar in Saptamana branzii dezleaga si monahii si mirenii la branza si la oua, iar miercuri si vineri se dezleaga dupa ceasul al noualea, o singura data in zi. Iar in miercurile si vinerile din toata Perioada Cincizecimii se dezleaga monahii la untdelemn si la vin, iar mirenii si la peste, afara de Miercurea Injumatatirii Praznicului si de Miercurea Odovaniei Pastelui. Pentru ca in aceste zile se dezleaga la peste si la vin, atat monahii cat si mirenii, iar unii dezleaga si in celelalte miercuri si vineri ale Cincizecimii.

Insemnare: Se cuvine sa stim ca in Postul Sfintilor Apostoli si in cel al Nasterii Domnului Hristos, marti si joi nu mancam peste ci numai untdelemn si vin, iar luni, miercuri si vineri nu mancam nici untdelemn si nici vin, ci postim pana la ceasul al noualea si mancam in acele zile numai mancare uscata. Sambetele si duminicile mancam peste, iar daca se intampla sa cada un Sfant marti sau joi, se intampla sa fie un Sfant care sa aiba Doxologie mare, atunci mancam peste. Si daca se va intampla luni, de asemeni mancam peste. Iar daca se va intampla miercuri sau vineri, dezlegam numai la untdelemn si la vin si mancam o singura data in zi. Iar daca s-ar intampla miercuri sau vineri sa cada un Sfant care are Priveghere, dezlegam la untdelemn, la vin si la peste. Si daca se va intampla Pomenirea Sfantului al caruia este Hramul Bisericii, miercuri sau vineri, de asemeni facem dezlegare la untdelemn, vin si peste.

PENTRU POSTUL PREA SFINTEI NASCATOAREI DE DUMNEZEU

In Postul Adormirii PreaSfintei Stapanei noastre de Dumnezeu Nascatoare, cincisprezece zile, afara de Schimbarea la Fata a Domnului Hristos, postim pana la ceasul noua din zi. Luni, miercuri si vineri mancam mancare uscata si facem si metanii pana la pamant, pana la Impartasirea cu Sfintele Taine, iar marti si joi mancam mancare fara untdelemn. Iar sambata si duminica mancam mancare cu untdelemn si bem vin, iar peste nu mancam pana la Adormirea Prea Sfintei Nascatoarei de Dumnezeu numai de ziua Schimbarii la Fata a Domnului Hristos, cand mancam peste de doua ori in zi.

DESPRE POSTURILE CELE LEGIUITE PE CARE BISERICA SOBORNICEASCA LE-A PASTRAT PENTRU DREPT-CREDINCIOSII CRESTINI. PRAVILA SFINTILOR APOSTOLI

Oricare episcop, preot sau diacon sau citet sau cantaret nu posteste Postul cel Mare si toate miercurile si vinerile din tot anul afara de faptul ca este neputincios, sa se cateriseasca iar mireanul sa se afuriseasca.

Asadar, Invataturile Sfintilor Apostoli spun ca Sfantul si Marele Post, de asemeni si toate miercurile si vinerile de peste tot anul, intocmai trebuie sa se posteasca apoi, dupa cum in Sfantul si Marele Post mancam, asa mancam si miercurile si vinerile din tot anul, afara daca suntem neputinciosi sau daca este Praznic, pentru ca zice Cuvantul de Invatatura: Cel ce nu posteste intru aceste zile preot, daca este, sa se cateriseasca, iar mirean, de este, sa nu se impartaseasca o anumita vreme.

DESPRE VIAȚA PETRECERII CELEI DE OBȘTE

Capitolul 36

DESPRE VIATA PETRECERII CELEI DE OBSTE

Pe scurt si despre treburile de o nevoie fata de care este dator cel mai mare sa priveasca si sa ia aminte la manastiri. Ce trebuie sa pazeasca neschimbat stradaniile Sfintilor si de Dumnezeu purtatorilor Parinti ale incepaturilor vietii celei de obste, despre mancare si bautura dupa cum s-a socotit. Ne-am invatat din Tipicul Sfantului Munte al Athosului despre Praznicele mici, dupa cum se vorbeste acolo, a canta: Dumnezeu este Domnul…, iar pentru mancare si bautura precum si celelalte Praznice nu se dezleaga, ca si niste zile de post acestea se invata. Si acestea se cuvine atunci cand se intampla o zi de post sau vreun Praznic, iar Slujbele Imparatesti si cele Mari, adica ale Nasterii Domnului Iisus Hristos si Dumnezeiestii Aratari, adica a Botezului si a Joii cele Mari si a Sambetei celei mari au alta forma si alta slujba.

ÎNVĂȚĂTURI DESPRE MÂNCARE ȘI BĂUTURĂ SÂMBATA, DUMINICA ȘI ÎN CELELALTE ZILE ALE SĂPTĂMÂNII ȘI DESPRE TOATĂ GĂTIREA MESEI

Capitolul 37

INVATATURI DESPRE MANCARE SI BAUTURA SAMBATA, DUMINICA SI IN CELELALTE ZILE ALE SAPTAMANII SI DESPRE TOATA GATIREA MESEI

Duminica, la Praznicele Imparatesti, se cuvine a manca trei feluri de bucate, iar seara doua, iar in celelalte zile ale saptamanii, marti si joi si sambata, doua, iar seara una. Si trebuie sa se stie si aceasta, ca cel ce slujeste la masa fratilor este dator sa bata in toaca sau sa traga clopotul pentru ca sa se adune toti la masa si citeste apoi Psalmul 144: Inalta-Te-Voi Dumnezeul meu Imparatul meu !. Si terminand Psalmul acesta zice si Tatal nostru…, Slava… Si acum…, Doamne miluieste… (de trei ori), Binecuvinteaza… si mancare fiind pusa pe masa, cel mai mare sau preotul de rand Binecuvinteaza masa zicand: Hristoase Dumnezeule Binecuvinteaza mancarea si bautura robilor tai ! si celelalte. Si sta fiecare la locul sau dupa randuiala, cu buna cuviinta si fara ca sa vorbeasca, iara citetul indata incepe sa citeasca titlul citirii cuvantului ce vrea ca sa-l citeasca, zicand: Binecuvinteaza parinte… pentru a citi apoi cel mai mare sau preotul cel de rand, zice: Pentru Rugaciunile Sfantului al caruia este cuvantul… si citetul zicand: Amin, incepe apoi a citi. Se face mancarea in liniste si cu luare aminte la cuvantul care se citeste.

Dupa sfarsitul mancarii, cel mai mare loveste in clopotel si vine bucatarul cel mai mare cu cosul si face trei inchinaciuni si zice: Pentru Rugaciunile Sfintilor… si celelalte. Cel mai mare raspunde: Amin, apoi bucatarul spune: Binecuvinteaza Parinte Sfinte a aduna ramasitele Mesei !, iar cel mai mare spune: Hristoase Dumnezeule Binecuvinteaza sfaramiturile Mesei si le inmulteste pe acestea intru Sfant locasul acesta si in toata lumea ta !. Bucatarul spune apoi: Amin si aduna sfaramiturile de la masa.

Apoi cel mai mare iarasi loveste in clopotel si se scoala de la masa citetul citind: Pentru Rugaciunile… cel mai mare spune: Amin. Citetul: Bine este cuvantat Dumnezeu cel ce ne iubeste si ne hraneste pe noi, din tineretile noastre… si celelalte: Slava… Tie Doamne, Slava… Sfinte, Slava… Imparate… si celelalte. Apoi: Slava… Si acum…, Doamne miluieste (de trei ori), Binecuvinteaza, iar fratele cel ce voieste a ridica panaghia zice: Binecuvantati Parinti cinstiti si ma iertati pe mine pacatosul ! si preotul zice: Dumnezeu sa te ierte si sa te miluiasca ! si luand panaghia cu amandoua mainile, cu varfurile degetelor, o inalta deasupra capului spre Sfanta Treime, zice cu glas mare: Mare este numele . Iar cel mai mare sau preotul cel de rand zice: Al Prea Sfintei Treimi… si mutandu-l deasupra capului PreaSfintei Nascatoare de Dumnezeu, il insemneaza Crucis zicand: Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu ajuta-ne noua, iar preotul: Cu ale ei Sfinte Rugaciuni, Dumnezeu miluieste-ne si ne mantuieste pe noi !.

Si zice citetul: Fericimu-Te pe Tine toate neamurile… apoi cantam: Cuvine-se sa Te Fericim… si pana se termina Cantarea, se termina si Panaghia de impartit. Atunci vine si cel ce a randuit panaghia si sta la colturile mesei celei dinspre usa privind cu umilinta catre cel mai mare si mainile avandu-le stranse la piept zice cu glas mare si cu cucernicie: Parintilor Sfinti iertati-ma pe mine pacatosul ! si cazand, se inchina pana la pamant si luand Iertaciune si Binecuvantare se scoala. Iar cel mai mare sau preotul cel de rand, savarseste cealalta Rugaciune a Mesei. Dupa randuiala care s-a aratat mai inainte, la Slujba Invierii, dupa Ceasul al treilea, pagina … Iar unde nu se ridica Panaghia, sculandu-ne zice citetul dupa obicei: Pentru Rugaciunile Parintilor Sfintilor … si preotul spune: Amin. Citetul: Bine este cuvantat Dumnezeu cel ce ne hraneste pe noi din tineretile noastre …! Slava… Tie Doamne, Slava… Tie Sfinte, Slava… Tie Imparate…, apoi: Multumim Tie Hristoase Doamne Dumnezeul nostru !.

Dupa aceea spune: Cuvine-se sa Te Fericim pe Tine… Slava… Si acum… Doamne miluieste ! (de trei ori), Binecuvanteaza !, apoi cel mai mare zice: Bine este cuvantat Dumnezeu, cel ce ne hraneste pe noi din darurile Sale cele bogate… si citetul spune: Amin! si iesind el din trapeza, trapezarul impreuna cu bucatarul cel mare si cu slujitorii lor, cad inaintea lor cerand iertare, iar cel mai mare zice: Dumnezeu sa va miluiasca si sa va mantuiasca pe voi, care ne slujiti noua !, si asa fratii facand metanie celui mai mare ies de la Masa si merg la chilii cu buna randuiala si fara de tulburare.

Deci acest Tipic trebuie sa se tina, sa se pazeasca sambata si duminica si la Praznicele Saptamanii afara de ale Cincizecimii, peste toate zilele asa sa fie. Iar vin daca s-ar intampla sa fie nu este cuviincios sa se bea, dupa Tipic, fara numai duminica sau la Praznicele Domnesti, pentru ca atunci este de trebuinta sa se bea cate un pahar, cate doua sau cel mult, cate trei, iar altceva nimic. Cate doua sau cate trei pahare nu zic dupa Tipic, ci dupa nevoie sa se faca. Si mai ales daca s-ar intampla dupa cum am zis, pentru cele trei feluri de mancare duminica sau la Praznicele cele Mari si asa dupa cum am zis, sa se dea doua feluri de mancare pentru ca sa fie randuiala si, de multe ori, sa se mai dea si inca un fel de mancare.

Asa si cu vinul sa se dea doua pahare, iar de mai multe ori sa se dea si cate al treilea pahar. Dar daca s-ar putea ca si in zilele cele zise si hotarate, dupa cum am zis totdeauna, dupa cum si marele Simion Facatorul de Minuni spune, sa nu se bea, pentru ca lauda monahului este a nu bea vin niciodata. Iar daca va bea pentru neputinta trupului sau, sa bea insa putin. La fel si Pimen, marele parinte al nostru, spune: Monahilor nicidecum nu li cuvine sa bea vin !. Pentru aceasta si in alta zi de rand, in afara de duminica, pentru oarecare neputinta este nevoie, se bea putin dupa cuvantul Sfantului Simion care zice: Putin vin se cuvine a bea pentru tamaduire !. Si chiar daca este vin nu se cuvine sa se dea in toate zilele dupa cum Dumnezeiestile Pravile poruncesc. Si de se va intampla in zilele acestea sa fie branza, oua sau peste, se cuvine sa mancam dar fara a se ingriji de acestea, si se cade si se cuvine sa impartim partea de branza fiecaruia, sa dam fratilor cate o felie si jumatate din celelalte. De asemeni si untdelemn sa se puie cu masura in fiecare fiertura. Aceasta randuiala se cade sa se faca totdeauna cand se mananca amandoua felurile.

Iar daca orice mancare de la orice iubitor de Hristos se face si pentru ca sa nu se necajeasca cel ce a adus-o, de nevoie se cuvine sa pastram masura si asa iarasi, nu fara de socoteala si fara de grija ci cu mai mult folos se face spre slava lui Dumnezeu. Iar daca nu s-ar intampla asa totdeauna in zilele cele randuite cu acele masuri de Cantare de branza, de unt si de celelalte se cuvine sa ne hranim. Si de multe ori daca este cu putinta sa le imputinam pe acestea se cuvine sa inmultim nevointa. Dupa cum zice cu adevarat si Marele Vasile intru scrierile sale pustnicesti.

Ca asa se cuvine fiecaruia a vietui cand ii vine vremea ca sa manance atata cat sa se arate pe el celor ce sunt de fata si il privesc. Deci, dupa Tipicul acesta, pentru branza si pentru untdelemn si pentru vin peste tot anul cu masura si cu randuiala se cade sa se faca. Dupa cum si Dumnezeiestii Parintii nostri poruncesc si sfatuiesc spunand: De toate cu masura si cu randuiala sa se faca . La fel si Sfantul Efrem zice: Ca mare primejdie este unde Legile Praznicelor nu sunt respectate. Si zicem dupa randuiala, deci dupa sfarsitul Cincizecimii, adica de la Duminica tuturor Sfintilor pana la Sfintii Apostoli, martea si joia mancam o fiertura fara de untdelemn si aceasta la ceasul al noualea si o alta mancare uscata. Iar luni, miercuri si vineri mancare uscata se cade sa mancam, paine si apa si altele asemenea acestora. Iar sambata si duminica doua feluri de mancare se cuvine a se manca, iar mai des se poate manca si peste.

Si cand se mananca si mancare gatita, se cuvine si alta mancare impreuna cu dansa sa se manance, ca sa fie impreuna cu dansa doua feluri de mancaruri. Iar de la Sfintii Apostoli pana la Postul Prea Sfintei Nascatoare de Dumnezeu, martea si joia, doua feluri de mancare se cuvine a manca si de doua ori pe zi, iar miercuri si vineri se mananca o data la ceasul al noualea dupa Invataturile Sfintilor Parinti. Dupa cum Sfantul Simion, Facatorul de Minuni a zis: Ca se cade monahului sa posteasca pana la ceasul al noualea. De asemeni si in viata Prea Cuviosului nostru Parinte Pahomie zice ingerul in Predania Vietuirii de obste, cum ca in ceasul al noualea se mananca si cand voiesc a manca sa faca trei metanii.

DESPRE CEA DE-A DOUA MANCARE SE CUVINE SA STIM

Iar dupa scularea fratilor de la masa sa fie si a doua mancare sa se puna bucate ca si pe masa cea dintai ca sa manance trapezarul , bucatarul, citetul si ceilalti slujitori. Si aceasta Se cuvine sa stim cum ca nimanui nu i se cuvine sa ia nici macar o bucatica de la masa sau sa o dea altuia sau sa o duca in chilie. Si nici sa ceara ceva de la frati sa aiba in chilia sa paine sau linte sau fiertura sau poame sau altceva din acestea sa le aiba acolo ci toate sa se manance de obste. Iar daca cineva pentru neputinta nu poate sa vina la masa unuia ca acestuia, dupa porunca celui mai mare, sa-i dea la chilia lui toata mancarea. Iar daca cineva trimite, fiind plecat undeva, pentru vreo treaba si va zabovi si nu va putea sa fie cu fratii la masa sa i se dea si aceluia insa la masa sa manance.

Insa nimenea sa nu fie liber asa dupa cum zic a manca in chilie. Deci cu totul acest lucru il indepartam ca pe unul care ne indeparteaza de viata de obste. Iar dupa Vecernie, loveste in toaca de trei ori si intra frati la masa, iar pentru cina nimic nu se cade a fierbe dar nici rece nu trebuie sa se manance, ci sa se incalzeasca putin mancarea de la pranz. Aceasta pana seara sa fie pazita, sa fie carbuni in cuptor si pe dansul sa stea un vas de lut pana seara si asa mancarea calda se va pastra si fara sa se strice si buna si la cina se va pune. Si intrand fratii la masa zice chelarul cu mare glas: Doamne Binecuvinteaza!, si se roaga.

Apoi cel mai mare loveste in clopotel si zice citetul: Manca-vor saracii si se vor satura si vor lauda pe Domnul cei ce-l cauta pe Dansul, vii vor fi inimile lor in veacul veacului Slava… Si acum… Doamne Miluieste (de trei ori) Binecuvinteaza!, iar cel mai mare zice: Hristoase Dumnezeule Binecuvinteaza mancarea si bautura robilor tai. Ca Sfant esti totdeauna acum si pururea si in vecii vecilor. Si daca este mangaiere, atunci pune si bautura cate doua pahare, asa dupa cum s-a facut la pranz, iar dupa cina, sculandu-ne de la masa, zice citetul: Pentru Rugaciunile Sfintilor Parintilor nostri…, iar cel mai mare sau preotul cel de rand zice: Amin.

Citetul: Slava… Si acum… Doamne miluieste!, (de trei ori), Blagosloveste… apoi: Facutu-sa Pantecele Tau Masa Sfanta… si Ceea ce esti mai cinstita…, dupa aceasta: Veselitu-ne-ai pe noi Doamne intru fapturile tale… Slava… Si acum… Doamne miluieste!, (de trei ori) Binecuvinteaza. Cel mai mare zice: Cu noi este Dumnezeu cu Darul Sau si cu iubire de oameni totdeauna acum si pururea si in vecii vecilor Amin. Si iesind de la masa, fiecare merge la chilia sa facand metanii celui mai mare.

DESPRE TĂCEREA DE LA MASĂ

Capitolul 38

DESPRE TĂCEREA DE LA MASĂ

Si multa sarguinta si tarie se cade sa fie ca sa nu graiasca nimic nicidecum unul cu altul fratii la masa nici macar un cat de mic cuvant. In afara de Psalmi si de Citire. Iar daca s-ar intampla ceva, de nevoie, numai cu cel mai mare este dator sa graiasca cineva. S-au cu cel ce se afla la masa insa cu sfiala si cu smerenie.

DESPRE LINTE ȘI DESPRE POAME

Asa este cu evlavie sa se faca, dupa Tipicul Manastirilor celor mari, bobul de linte mazare dupa ce s-au fiert sa se dea cate o farfurie plina fiecaruia dintre frati. Precum si din haine unele daca sunt ieftine si altele daca sunt scumpe dupa cum zice marele Vasile: Cele ce sunt cu osteneala castigate si care implinesc trebuinta cea de nevoie sa cade ale alege dupa vreme. Iar la mancarea uscata, stafide si masline si smochine uscate. Adica cate un fel din fiecare in fiecare zi. Adica un pahar de masline precum este cel de bautura plin si stafide asemenea sase nuci, doisprezece smochine mijlocii, cele mici si cele mari se deosebesc. Deci asa sa cade pentru celelalte poame asemenea acestora dupa cum mai sus am spus pentru lintea cea fiarta. Insa acestea toate si fierte si crude daca sunt uscate de asemenea sunt la fel. Iar cand au vreme verdeturile si hrana si masura se deosebeste.

Iar dintre verdeturi de asemenea sunt si fierte si crude si murate varza sarata si ridiche cu otet si celelalte asemenea acestora sunt gatite si bune pentru zilele cele de post si care indeplinesc trebuintele cele de obste. Deci asa hranindu-ne cu Darul lui Dumnezeu, fara ca sa ne lasam prada lacomiei pantecelui. Asa dupa cum unul dintre Sfinti zice: Ca lacomia aceasta este ceea ce prisoseste si mai presus de trebuinta este. De unde si de aceea, Apostolul numarand cele ce ne despartesc pe noi de Dumnezeu si patima aceasta langa cealalta zicand: Ca lacomii nu vor mosteni Imparatia lui Dumnezeu. Iar ca sa castigi ceva mai presus de trebuinta nu este folositor pentru tot locul.

SI ACESTE TOATE RANDUIELI ALE VIETII CELEI DE OBSTE PE CARE SFINTII PARINTI LE-AU INVATAT

Si mancarea cu zeama si mancarea uscata tuturor le-au poruncit cu masura sa le ia. Si cunostinta deplina au luat si de smintelile cele ce rasar si de celelalte pricini care urmeaza celor ce voiesc a vietui intre cei multi. Deci pentru aceasta si daca candva s-ar intampla sa nu fie untdelemn dar s-ar intampla sa se faca altceva spre trebuinta cea de nevoie sa se primeasca cu multumire. Iar daca s-ar intampla sa nu fie nici aceasta nu se cuvine sa ne ingrijim pentru dansa.

Iar sambata, asa dupa cum am spus de mai multe ori inainte intru inceputul ceasului al cincilea, se cuvine a pune masa si a manca doua feluri de mancare precum s-a zis mai inainte. Iar fara de acestea daca va trimite Dumnezeu ceva se cuvine toate sa le mancam spre Slava lui Dumnezeu. Si nu se cuvine sa ne grijim de nimic dupa cum Dumnezeiestii Parintii au invatat. Insusi Domnul a spus: Sa nu va ingrijiti de nimic si celelalte… si Apostolul despre grija cea mai presus de trebuinta taind-o va zice: Avand hrana si imbracaminte cu aceste ne vom indestula.

De asemenea si Duminica pe la ceasul al treilea adica la sfarsitul lui cuviinta este a pune masa si a manca douafeluri de mancare. Si daca Hristos va trimite si altceva care nu se numara cu cele doua feluri de mancare se cade a le manca si pe acelea. Asa dupa cum am spus mai inainte daca este nevoie. Insa nu se cade a scrie aceasta in Tipic ci dupa voia Domnului de se va intampla. Iar sambata este cuviincios a se manca si seara, de asemenea si Duminica si in Praznice in care zile nu se face nici un fel de oprire de la mancare ci se mananca la fiecare dupa cum se cuvine. De asemenea si pentru vin cum am spus mai inainte, cu cuviinta este sa se faca.

Iar in Praznicele cele Mari, adica in ale Domnului Hristos si ale Nascatoarei de Dumnezeu si al Mergatorului Inainte atat al Nasterii cat si al Taierii Capului si pe langa acestea si-n Praznicul Apostolilor Petru si Pavel in orice zi s-ar intampla luni, miercuri sau vineri asa se cuvine sa facem.

La Praznicele Domnului Hristos si a Nascatoarei de Dumnezeu precum s-a aratat si-n ziua Duminicii, afara numai de Postul cel Mare are la fel si la Praznicele Mergatorului Inainte ca si la Praznicul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel. Iar la Praznicele cele Mijlocii, la ceasul al saselea se cade sa se puna masa si seara. Iar despre mancare se va pune dupa cum s-a aratat si in celelalte zile. Iar daca se va intampla in zilele de post atunci, bine este ca la pranz sa se manance uscat. Iar daca si fiertura se cuvine, sa fie fara de indulcire caci este placut lui Dumnezeu lucrul acesta ca de mai multe ori a nu ne afla intru indulcire mai bine este cand nu se vede primejdie a sufletului.

Iar la Praznicele cele Mici, la ceasul al noualea se cuvine a manca ca sa fie dupa randuialalui Dumnezeu. La fel si-n celelalte zile, insa se mananca numai o data in zi. Iar de se cade, si-n Praznicele Mici, fiertura fara untdelemn se poate face, daca este lucru placut lui Dumnezeu sau se poate face chiar si cu untdelemn cand sufletul nu este in primejdie. Si aceasta socoteala dreapta pentru mancare in Praznice s-a facut cu toata purtarea de grija a Sfintilor Parinti celor ce-au invatat acestea. Deci, aceste Praznice care de la Parinti s-au asezat si s-au implinit se cuvine cu dinadinsul si cu frica si cu intelepciunea lui Dumnezeu in mancari a le petrece si a le pazi si in insasi zilele cele de rand, iar mai bine si mai de multe ori intru cele de post. Pentru ca-n multe locuri randuite de Dumnezeiestile Scripturi se afla despre mancarurile din Praznice despartite si deosebite. Cu toate acestea, dupa cum si in Paterice se vorbeste ca, Praznicul nu trebuie sa se savarseasca cu bautura de vin, ci prin innoirea mintii si prin curatenia sufletului. Iar mancarea si bautura mai degraba supara si nesocoteste praznuirea celui ce mai inainte o va fi inceput.

DESPRE CÂNTAREA CARE NU SE CADE SĂ SE CÂNTE FĂRĂ DE SOBOR

Capitolul 39

DESPRE CANTAREA CARE NU SE CADE SA SE CANTE FARA DE SOBOR

Se cuvine sa  stim si aceasta  dupa  cum mai inainte am spus despre Cantare  ca dupa  invatatura  Parintilor adica nu se cuvine a avea randuieli in viata de obste afara de Psalmii cei de obste a canta indeosebi sau alta slujba a citi. Ci toate in mijloc sa fie. Fara numai daca este dupa dreapta socotinta spre folosul si spre mantuirea sufletului dupa cum am scris mai inainte pentru fiecare chip si aceasta numai cu sfatul celui mai mare.

DESPRE FAPTUL CĂ NU SE CUVINE A MÂNCA AFARĂ NUMAI DE MASA CEA DE OBȘTE

Capitolul 40

DESPRE FAPTUL CĂ NU SE CUVINE A MÂNCA AFARĂ NUMAI DE MASA CEA DE OBȘTE

Trebuie sa se stie ca nu se cade, asa dupa cum spun invataturile, a manca cineva singur dar mai ales cel mai mare ci, daca va fi pentru mai multa intamplare si nevointa sau pentru alte pricini binecuvantate prin duhovniceasca porunca a celui mai mare, spre mantuirea sufletului sa se faca, adica poate manca iar nu pentru vreo viclenie draceasca. Si acest lucru nu este nici necuvios, nici nemarturisit ci avem multe marturii intru invataturile cele pustnicesti ale Marelui Vasile dupa cum zice: Ca dupa cum este locul si amestecarea si prefacerea vazduhului asa si hrana sa fie.

Si iarasi in scrierile Sfantului Pahomie se spune ca hrana ii era schimbata de catre Sfantul si Dumnezeescul Inger. Iar oarecare dintre Sfintii barbati si din Sfintele femei in vietile de obste sa scrie ca au postit cu post mai presus de masura si cu privegheri si nimic nu au folosit. Numai pentru nevointe sa fie, daca impreuna se unesc prin slava lui Dumnezeu iar nu spre vatamarea sufletului.

DESPRE HAINE, DESPRE ÎMBRĂCĂMINTE ȘI DESPRE TOATE CELE DE TREBUINȚĂ TRUPULUI

Capitolul 41

DESPRE HAINE, DESPRE IMBRACAMINTE SI DESPRE TOATE CELE DE TREBUINTA TRUPULUI

Dupa  cum s-a aratat  pentru hrana  monahilor  cele randuite de Dumnezeestii  Parinti  care  ne-au invatat  ca bine este sa folosim hrana cea de toate zilele si sa nu folosim mai mult decat ne trebuieste in acelasi chip ne invata si despre imbracamintea cea de care avem nevoie. Astfel Marele Vasile in cartile sale „Cuvintele cele pustnicesti” ne invata in mod amanuntit despre cele ce se cuvin monahului. Deci si noi suntem datori in Tipicurile noastre sa urmam acelora. Deci cuviincios este ca fiecare din frati sa aiba doua haine: una veche si carpita, iar  alta  noua; pentru  ca  sa  se  schimbe  si  acestea  sa  fie  facute  simplu  sau  chiar  mai  usor  ar  putea  fi  cumparate  dupa  cum Dumnezeestii Parinti au poruncit. Sau pot fi chiar aduse si din alte tari daca sunt ieftine si simple si nu pricinuiesc multa grija se cuvine ca si acestea sa le poata avea monahul.

De asemenea si mantia cea de deasupra sa fie simpla si daca este si cusuta cu atat mai bine aceasta pentru ca sa poata sluji iarna  mai ales atat inauntru cat si in afara iar vara nu este trebuinta de multe haine, dupa cum si Parintii poruncesc. De asemenea si incaltamintile sa fie simple iar pentru iarna pot fi ceva mai groase dar tot simple la fel s-a spus si pentru haine. Toate acestea fiind de trebuinta si simple si neosandite. De asemenea este dator Monahul sa aiba si un culion (un fes calugaresc), sa aiba si o panza de acoperit. Si dupa cum este imbracamintea asemenea trebuie sa fie si culionul.

ÎNVĂȚĂTURĂ PENTRU CEI CE VOR SĂ SE DESPARTĂ DE MĂNĂSTIRE

Capitolul 42

INVATATURA PENTRU CEI CE VOR SA SE DESPARTA DE MANASTIRE

Cel dintai sfat ce i se cuvine unuia care doreste sa se desparta de manastire trebuie sa i-l dea Duhovnicul sau iar acesta sa-l primeasca. Iar daca nu va primi sfatuirea Duhovnicului atunci acesta sa-ti fie tie ca un pagan si vames, dupa cum si Domnul ne invata. Acesta trebuie sa se dezbrace, iar panza de la camilafca (cea de la culionul sau fesul calugaresc) sa-i desfaca cel mai mare si dupa aceea s-o ia si dupa aceea toata camilafca sa i-o ia ca si darul care i-a fost dat lui ticalosului sa o intoarca cel mai mare catre el, dupa cum Domnul a zis: „Pace casei acesteia sa ziceti, iar daca acea casa nu este vrednica de pace sa se intoarca pacea catre voi”. Iar Sfantul Casian zice: „Cel ce acum se leapada si nu vine catre spovedanie sa se dezbrace de toate hainele cele ale monahilor si in haine lumesti sa fie imbracat pe care le-a avut cand a intrat in manastire si asa sa iasa din manastire”.

DESPRE MUNTELE SFANTULUI AUXENTIE

Ne-am interesat despre acesta si pentru un alt oarecare lucru minunat si foarte des ce se savarseste in muntele Sfantului Auxentie, munte care este de cealalta parte a cetatii lui Constantin in Manastirea care se numeste a Sfantului Antonie si anume se spune ca in timpul Privegherilor celor din zi si in vremea citirilor toti monahii lucreaza, stand jos, acele numite gaitanuri, facandu-le cu mainile lor. Aceasta, in primul rand, pentru ca ei sa fie treji, pentru a nu dormi, si sa ia aminte apoi la citire pe de o parte, iar pe de alta parte, pentru ca sa fie binecuvantati prin acesta pentru ca in vremea adunarii obstei aceste se lucreaza. Si se fac astfel matanii pe care apoi acestia le cos la hainele fratilor dupa cum este obiceiul monahilor. Si daca ar fi vrut cineva dintre frati sa iasa candva din manastire, dupa ce acesta primea toate invataturile si sfaturile cele cuviincioase si daca totusi acesta nu ar fi ascultat si nu ar fi vrut sa se indrepteze atunci numai gaitanul desfacandu-l cel mai mare de la hainele lui il lua la sine si prin aceasta ii lua si Binecuvantarea de la dansul iar pe el ca pe un rau-credincios il despartea de manastire.

Deci in acest chip al invataturilor celor de demult ale Sfintilor Parinti si ale Evangheliilor se cuvine ca sa urmam si noi astazi. De asemenea, si mantia se cuvine sa i-o ia cel mai mare si sa-l imbrace in hainele cele cu care a venit si aceasta daca este facut monah, daca nu este facut monah atunci se cuvine sa-i ia doar culionul si-n locul lui sa puna ceva din cele lumesti sau macar fesul culionului ca sa aiba un acoperamant. Si asa sa-l scoata din manastire asa dupa cum s-a aratat in cuvintele de mai sus toate acestea trebuie facute cu randuiala si nu fara de randuiala asa dupa cum Povatuitorul cel din Pateric spune ca a fost luat tot chipul de pe acel frate dar cu multa pricepere Dumnezeiasca si cu socotinta duhovniceasca sau facut acestea pentru ca sa nu-l lase pe cel ce s-a lepadat de manastire si s-a indreptat spre lume sa plece nepovatuit sa lucreze lucruri diferite de cele pe care le-a facut in manastire. Iar numele pe care-l va purta sa fie un nume de rand. Dar daca acesta se foloseste de cele facute pentru mantuirea sufletului sau si este placut lui Dumnezeu pentru aceasta atunci sa faca aceasta spre slava lui Dumnezeu si nu spre hula. Iar daca nu, atunci lucrul care este inaintea lui Dumnezeu bun acela trebuie sa-l faca.

DESPRE SLUJBE ȘI DESPRE CELELALTE SĂRBĂTORI ALE FRAȚILOR

Capitolul  43

DESPRE  SLUJBE  SI  DESPRE  CELELALTE  SARBATORI  ALE FRATILOR

Bine  este sa se stie  ca  am luat  de la  Sfintii  Parinti,  de la  Marele Vasile si  din  viata Sfantului  Parintelui nostru Pahomie si de la Sfantul Casian Romanul si din celelalte invataturi din vietile de obste ale Sfintilor Parinti, de  la  toti  acestia  am  luat  invatatura  despre  cum  se  cuvine  sa  pastreze  randuiala  fratii  cei  ce  slujesc  in  Sfintele Manastiri unde viata este de obste. Paracliserii, fiecare pe rand se cuvine sa fie in slujba bisericeasca, dupa cum si in tipicul  Sfantului  Pahomie  se spune:  Ca  ingerul  i-a  spus  lui  ca  dupa  trei  saptamani  sa  se schimbe  bucatarii  si ceilalti cu dansul si sa vina alti slujitori.

Pentru aceasta se cuvine fiecaruia din frati sa slujeasca cate o saptamana, de asemenea se  cuvine si  celorlalti. Asa  dupa  cum si  Domnul spune: Sa va iubiti unul pre altul si sa slujiti  unul altuia. Iar daca cel mai mare cunoaste pe unul din frati care este puternic la cuvant si vrednic spre a sluji si spre a se folosi de slujba si pentru a se folosi si fratii atunci de cuviinta este a-l pune pe acesta  sa slujeasca, pentru ca si acest lucru este dupa predaniile Sfintilor Parinti dupa cuvantul Sfantului Casian asa dupa cum spune el in Vietile cele de obste.

 

 

 

 

 

 

l

 

.

.

.

.