”Trebuie să vă osteniţi fără să credeţi că ostenelile dumneavoastră vă dau dreptul la ceva. Din această experienţă să inţelegeţi ce este epitimia. Cine se pocăieşte este primit in mila lui Dumnezeu, insă darurile milostivirii nu sunt date indată, ci uneori după destul de multă vreme. Tocmai această amânare a intoarcerii darurilor milostivirii este epitimia dumnezeiască, pe care o au de purtat toţi cei ce săvârşesc păcate mari sau mici. Domnul nu vesteşte cât timp va ţine această epitimie, ci ţine asta in secret. De aceea, mila, simţământul miluirii, se intoarce intotdeauna pe neaşteptate, şi atunci este sărbătoare in suflet. Epitimia de la duhovnic se dă pentru scurtarea epitimiei de la Dumnezeu.”

.

Sfântul Teofan Zăvorâtul, Despre felurite probleme de credință și viață, Editura Sophia, 2012