Eu nu sunt cunoscător de limbă greacă

Dar o să zugrăvesc ceea ce am simțit

Atunci când am auzit

Vorbindu-se grecește…

Iată una din limbile Cinzecimii

Prin care a grăit

Însuși Duhul…

Iată șuvoiul apelor de  munte

Care curg năvalnic

Printre stâncile Pindului…

Iată noblețea eroilor greci

Din antichitate…

Iată elocința oratorilor și filosofilor

Iată tumultul eroic,

Iată vijelia spartană

Iată simplitatea și credința vechilor greci…

Asta e limba greacă

Un amestec dumnezeiesc

O revărsare de miere pe buze

Putere, forță, noblețe, vitejie,

și toate acestea vin dintr-un tumult lăuntric…

 

Iată limba sfinților

Iată firescul ortodoxiei

Iată leagănul acesteia….

Iată limba pescarilor de oameni

Iată mrejele și năvodul credinței

Întinse neamurilor

Spre câștigarea lor la Hristos…

O, limbă dumnezeiască,

O, minunată potrivire,

O, cerească armonie!!!

În tine se întâlnesc

Clocotul apelor de munte cu mirosul fin al florilor de leandru

Vuietul valului cu blândețea adierii brizei…

Minunată alcătuire!!!

IREZISTIBILĂ, FECIORELNICĂ!!!

NESTĂVILITĂ, dar și NESPUS DE DULCE!!!

O, LIMBA ELENĂ!!! M-ai fermecat

Înainte să te cunosc!!!

Ce minune!!!!!!

 

 

Cu dragoste de oameni rog pe bunul Dumnezeu ca să facă posibil să guste toți oamenii din bucuria pe care am trăit-o în insula Creta și din bucuria cu care am scris aceste poezii,

al dvs. mereu, Pr. Andrei