,,Sufletul care iubeşte pe Dumnezeu şi-a dobîndit odihna în Dumnezeu şi numai în El. Dezleagă mai întâi toată legătura ta cu cele din afară şi apoi vei putea să te legi cu inima de Dumnezeu. Căci legării de Dumnezeu îi premerge dezlegarea de lume. Pruncului i se dă să mănânce pâine după ce a fost înţărcat. Şi omul care voieşte să se lărgească în cele dumnezeieşti, trebuie să se înstrăineze mai întîi de lume,… asemenea pruncului de braţele şi de sânii mamei. Căci lucrarea trupească premerge celei sufleteşti, precum ţărâna, sufletului insuflat lui Adam. Cel ce n-a dobîndit lucrarea trupească nu o poate avea nici pe cea sufletească. Pentru că cea din urmă se naşte din cea dintâi, precum spicul, din bobul simplu de grâu. Iar cel ce nu are lucrarea sufletească e lipsit de darurile (harismele) duhovniceşti.”
Sfântul Isaac Sirul