Dobroge, pământ amestecat
Cu har de apostol
Pont euxin întâi chemat la apostolie
Înaintea celorlalte tărâmuri românești…
Rai de dor și de lumină
Mireasă a Cântării Cântărilor
Ce ascunzi în sânul tău feciorelnic
Atâta frumusețe și taină…
Te iubesc, Dobroge, fecioară între fecioare,
Armonie desăvârșită
Cu munții tăi, cu Măcinul tău…
Ce se macină încet sub vânturi..
Cu colinele tale unduioase
Cu forme line, cu marea cea mare..
Cu istoriile tale scrise și nescrise
Cu haiducii tăi…cu sfinții tăi…
Care azi… se roagă pentru tine….
Și liturghisesc pentru tine în Rai…
Nici un om care te-a cunoscut
Și a pășit pe cărările tale
Nu a scăpat nerănit
De atâta frumusețe și candoare
De atâta mister…de atâta chemare…
Personal cred că… în ceruri
E o Dobroge cerească
Iar Dobrogea noastră românească
Nu face altceva decât să prevestească
Nouă tuturor, că… în cer, Dumnezeu
Are o Dobroge a LUI…
Cu dragoste de oameni și cu gândul de a împărți cu cititorul toate aceste minunate clipe și impresii despre locuri binecuvântate pe care am pășit cu sfială,
pr. Andrei
.
