Nu-ți trăda, române, Țara pentru-o pungă de arginți,
Nici Credința nu ți-o vinde…Neamul tău e Neam de Sfinți!
Au murit cu demnitate, n-au plecat grumazul jos,
N-au vândut un colț de brazdă, nici pe Domnul Sfânt Hristos!
.
Nu-ți trăda, române, Neamul, nu te rușina să spui:
,, – Sunt român! Și-n lumea asta, ca românul altul nu-i! „
Noi aici am stat de veacuri, neclintiți precum Carpații
Însă, astăzi, mulți plecat-am și la noi venit-au alții!
.
De va fi să-nvie Ștefan…Țepeș…Mircea cel Bătrân
N-ar mai ști ce-i româneste, n-ar mai ști care-i român
Căci nici limba strămoșească nu mai știm a o vorbi
Pe ogoare crește iarba, plugu-ncepe-a ruginii!
.
Au murit lăsând o Țară ca un colț de paradis,
Au lăsat un testament pentru noi cu sânge scris!
Și-au avut ca martori cerul și pe Bunul Dumnezeu
Și nădejdea că românul, doar român va fi mereu!
.
Și o cere Domnul, Sfântul, de la noi, la Judecată,
Sângele lui Brâncoveanu vărsat la Înalta Poartă!
Sângele ce-a curs de veacuri in Pocalul lui Hristos,
Este sfântă mărturie că ei au murit frumos!
.
De aceea, ia aminte cât mai ai ceva în ființă!
Cât mai ai un strop de vlagă și o boabă de credință,
Nu lăsa pământul ăsta și nici Legea Strămoșească,
Stai ca muntele-n furtună! ROMÂNIA SĂ TRĂIASCĂ
.
(Eliana Popa)
.