«Văzând măreţia zidirii lui Dumnezeu, întrezărim o frântură, deşi neclară şi întunecată, din frumuseţea împărăţiei celei veşnice a lui Dumnezeu, pentru care cu toţii am fost zidiţi. 

Trebuie să ne aducem aminte mereu că sălaşul nostru este în ceruri; trebuie să ne scuturăm de toate patimile şi grijile deşarte şi mes­chine care ne ţin legaţi de pământ, de lumea aceasta căzută, care ne împiedică să realizăm ţelul zidirii noastre. Cât de uşor uităm pricina însăşi a existenţei noastre. […] 

Vremurile de pe urmă au şi sosit; vedem limpede cum se pregă­teşte lumea pentru Antihrist. Creştinii vor avea de înfruntat o încercare fără precedent a credinţei şi dragostei lor de Dumnezeu. 

Vom fi nevoiţi să ne as­cundem în pustie – pe meleaguri precum cele de aici. Desigur, până la urmă ne vor găsi chiar şi aici. (n.n. pustia Platinei –Mănăstirea din Platina a fost întemeiată în anul 1969 de către Părintele Serafim Rose, ca o continuare a lucrării Frăţiei „Sfântul Gherman din Alaska”, pe un teren cumpărat prin eforturi personale. )

Scopul ascunderii nu este doar păstrarea vieţii noastre pământeşti, ci acela de a câştiga timp spre a ne întări sufletele pentru încercarea finală. Iar aceasta trebuie să înceapă chiar de acum

Deci să începem cel puţin să ne luptăm cu lanţurile patimilor meschine şi să ţinem minte că adevărata noastră casă nu este aici, ci în ceruri. Să ne croim calea spre patria noastră cea cerească, după cum spunea Sf. Gherman… Ad astera! Ad astera! (Spre stele! Spre stele!)»

Cuvânt al Cuviosului Serafim Rose la slujba Litiei dinaintea Praznicului Schimbării la Față a Domnului nostru Iisus Hristos extras din „Viața și lucrările Părintelui Serafim Rose” (ultima sa predică)

Chilia în care s-a nevoit Cuviosul Serafim Rose, la Mănăstirea „Sfântul Gherman de Alaska” din localitatea Platina, California
Înconjurată de pădure, chilia în care s-a nevoit Părintele Serafim Rose între anii 1969-1982 este o cabană din lemn ce seamănă mai mult a magazie de depozitat unelte, decât a spaţiu de locuit. Chilia în care s-a nevoit cuviosul arată şi astăzi ca atunci când trăia părintele.

Părintele Damaschin Christensen, autorul monumentalei biografii ”Viața și lucrările Părintelui Seraphim Rose”, convertit la ortodoxie și botezat în zilele dinaintea adormirii Părintelui Serafim mărturisește:

Pentru mine, Părintele Serafim a fost o pildă, modelul meu — chiar şi după ce a murit. Şi, bineînţeles, mijlocitorul meu ceresc. Am început să cerem rugăciunile Părintelui Serafim după ce-a murit. De fapt, episcopul nostru de atunci, părintele duhovnicesc al mănăstirii, Vlădica Nectarie, a fost cel care ne-a încurajat să facem aşa. La înmormântarea Părintelui Serafim, i-a spus Maicii Brighita, egumena schitului de maici: „Vă rugaţi acum pentru Părintele Serafim, dar să vă rugaţi şi către el!”.

A scris apoi mănăstirii noastre acelaşi lucru. Apoi, un alt părinte duhovnicesc, Arhimandritul Spiridon, ucenic al Sfântului Ioan Maximovici, ne-a încurajat să facem la fel. Îmi amintesc şi că la parastasul de patruzeci de zile al Părintelui Serafim, eram acolo, Episcopul Nectarie a ţinut o predică, şi a zis:

„Părintele Serafim a fost un om drept, chiar un om sfânt”. Traducătorul s-a oprit şi l-a întrebat: „Să zic sfânt?”. Vlădica Nectarie a răspuns fără să şovăie: „Sfânt”.”

( Din interviul radiofonic: „Father Seraphim Rose – Spiritual Father”, realizat de Kevin Allen pentru “Ancient Faith Radio”, 31 august 2007

Vezi șihttps://estemaitarziudecatcredeti.wordpress.com/2018/07/15/minunea-crucii-de-la-intemeierea-manastirii-din-platina-unde-a-vietuit-parintele-serafim-rose/

Imagini pentru episcopul nectarie serafim rose platina
Episcopul Nectarie Konțevici și Părintele Serafim Rose
Imagine similară
Imagine similară
Imagine similară
Imagine similară